BusinessMagazin

Tag: misiune

  • Gândul.info lansează campania-eveniment “Cu Gândul la România”

    Concret, Gândul.info îi provoacă pe cititori la un exerciţiu de gândire liberă, profundă şi, mai ales, aplicată despre viitorul României în următorii 10 ani. Cu gândul la cititori, campania îi invită pe aceştia să devină, la rândul lor, promotori ai valorilor cu care rezonează, într-un parteneriat deopotrivă motivaţional şi aspiraţional. În fiecare lună pe parcursul anului 2015, Gândul va celebra, împreună cu cititorii săi, câte o valoare naţională menită să regăsească şi să scoată la iveală acei români care au făcut din Puterea Gândului, faptă şi au reuşit să transforme forţa gândirii în acţiuni care să facă diferenţa astăzi, mâine şi peste 10 ani.

    Prima valoare celebrată în campania “Cu Gândul la România”, lansată aseară într-o ediţie specială “Gândul Live”, este CURAJUL. După ce ei înşişi au avut curajul să schimbe mentalităţi prin campanii precum “Why don’t you come over?”, “Daily Fail” sau “Voteşti / Vreau Preşedinte”, acum, jurnaliştii de la Gândul.info descoperă şi relatează poveştile unor oameni curajoşi care au luptat cu stereotipuri, legi nedrepte şi sisteme ineficiente, şi, în ciuda acestora, au reuşit sa schimbe ceva în România. Un demers pe care Gândul îşi propune să-l continue, de la vorbă la faptă, “Cu Gândul la România” şi în următorii zece ani.

    Campania, puternic interactivă, se desfăşoară în fiecare zi pe platforma cugandullaromania.gandul.info, pe care vom descoperi împreună epic stories, reportaje video, intervenţii live şi opinii ale contributorilor şi invitaţilor speciali.

  • Cronică de film: Avengers: Age of Ultron

    ”Avenger: Age of Ultron„ vine după succesul aproape de necrezut înregistrat de Marvel în ultimii ani, iar aştep-tările publicului au fost pe măsură. Producţia semnată de Joss Whedon reuşeşte în mare parte să satisfacă apetitul fanilor Marvel; în cazul celorlalţi spectatori însă, lasă de dorit. ”Avengers„ respectă standardele impuse de-a lungul timpului de Marvel: efecte speciale spectaculoase, acţiune intensă şi glume presărate de-a lungul celor 140 de minute. Referitor la glume, scenariştii nu au fost atât de inspiraţi de această dată.

    Acţiunea începe în statul fictiv Socovia, undeva în estul Europei, unde echipa de supereroi încearcă să de-structureze o grupare a Hydra. Scena are un singur scop, şi anume prezentarea a două noi personaje ce vor juca un rol-cheie în restul filmului. Nu voi da mai multe detalii, precizând doar că personajul negativ este o formă de inteligenţă artificială.

    Personal, mă aşteptam ca acest nou film din Marvel Cinematic Universe să urmeze tendinţa lansată recent cu ”Daredevil„: personaje ceva mai complexe şi o atmosferă mai sumbră. Nu este însă cazul, scenariştii alegând elementele de umor în detrimentul celor dramatice.

    Filmul îi are în distribuţie, printre alţii, pe Robert Downey Jr. (”Sherlock Holmes„), Scarlett Johansson (”Lucy„), Chris Hemsworth (”Rush„), Jeremy Renner (”American Hustle„), Chris Evans (”Captain America„) şi Samuel L. Jackson (”Pulp Fiction„).

    Bugetul superproducţiei Marvel a fost de 250 de milioane de dolari, cu 30 de milioane de dolari mai mult decât ”The Avengers„. Primul film, lansat în 2012, a avut încasări cumulate de peste 1,5 miliarde de dolari.

    Până la închiderea ediţiei, ”Avengers: Age of Ultron„ debutase în 44 de ţări, obţinând venituri totale de peste 200 de milioane de dolari. Această sumă este superioară celei obţinute atât de primul ”Avengers„ cât şi de ”Iron Man 3„, cele mai profitabile filme ale companiei de până acum. Estimările analiştilor, bazate pe faptul că încă nu au avut loc lansările din Statele Unite şi China, arată că ultima producţie Marvel se va apropia sau chiar va de-păşi pragul celor 2 miliarde de dolari.

    Nota: 7/10

  • Cronică de film: Avengers: Age of Ultron

    ”Avenger: Age of Ultron„ vine după succesul aproape de necrezut înregistrat de Marvel în ultimii ani, iar aştep-tările publicului au fost pe măsură. Producţia semnată de Joss Whedon reuşeşte în mare parte să satisfacă apetitul fanilor Marvel; în cazul celorlalţi spectatori însă, lasă de dorit. ”Avengers„ respectă standardele impuse de-a lungul timpului de Marvel: efecte speciale spectaculoase, acţiune intensă şi glume presărate de-a lungul celor 140 de minute. Referitor la glume, scenariştii nu au fost atât de inspiraţi de această dată.

    Acţiunea începe în statul fictiv Socovia, undeva în estul Europei, unde echipa de supereroi încearcă să de-structureze o grupare a Hydra. Scena are un singur scop, şi anume prezentarea a două noi personaje ce vor juca un rol-cheie în restul filmului. Nu voi da mai multe detalii, precizând doar că personajul negativ este o formă de inteligenţă artificială.

    Personal, mă aşteptam ca acest nou film din Marvel Cinematic Universe să urmeze tendinţa lansată recent cu ”Daredevil„: personaje ceva mai complexe şi o atmosferă mai sumbră. Nu este însă cazul, scenariştii alegând elementele de umor în detrimentul celor dramatice.

    Filmul îi are în distribuţie, printre alţii, pe Robert Downey Jr. (”Sherlock Holmes„), Scarlett Johansson (”Lucy„), Chris Hemsworth (”Rush„), Jeremy Renner (”American Hustle„), Chris Evans (”Captain America„) şi Samuel L. Jackson (”Pulp Fiction„).

    Bugetul superproducţiei Marvel a fost de 250 de milioane de dolari, cu 30 de milioane de dolari mai mult decât ”The Avengers„. Primul film, lansat în 2012, a avut încasări cumulate de peste 1,5 miliarde de dolari.

    Până la închiderea ediţiei, ”Avengers: Age of Ultron„ debutase în 44 de ţări, obţinând venituri totale de peste 200 de milioane de dolari. Această sumă este superioară celei obţinute atât de primul ”Avengers„ cât şi de ”Iron Man 3„, cele mai profitabile filme ale companiei de până acum. Estimările analiştilor, bazate pe faptul că încă nu au avut loc lansările din Statele Unite şi China, arată că ultima producţie Marvel se va apropia sau chiar va de-păşi pragul celor 2 miliarde de dolari.

    Nota: 7/10

  • Primul echipaj de astronauţi care va petrece un an pe Staţia Spaţială Internaţională a sosit pe avanpostul spaţial

    Capsula Soyuz (misiunea TMA16M), având la bord un echipaj format dintr-un astronaut american, Scott Kelly, şi doi cosmonauţi ruşi, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko, a fost lansată vineri seară, la ora 19.42 GMT, de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan, şi s-a conectat cu succes la ISS sâmbătă, la ora 01.33 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea NASA.

    Echipajul din capsula Soyuz a fost întâmpinat la bordul staţiei de cei trei membri ai echipei din prezent a ISS, americanul Terry Virts (actualul comandant de bord), rusul Anton Shkaplerov şi italianca Samantha Cristoforetti, de la Agenţia Spaţială Europeană. Virts şi colega sa italiană se vor întoarce pe Terra în luna mai.

    Scott Kelly, în vârstă de 54 de ani, şi Mihail Kornienko, în vârstă de 51 de ani, vor reveni pe Terra, însă, abia în martie 2016, iar aceasta va fi cea mai îndelungată perioadă neîntreruptă petrecută pe ISS de la primul ei vizitator, în 2000.

    Cosmonautul rus Valeri Poliakov deţine recordul pentru cel mai îndelungat sejur pe orbită, cu peste 14 luni consecutive petrecute la bordul fostei staţii spaţiale Mir, între 1994 şi 1995.

    Graţie acestei misiuni, Scott Kelly va deveni americanul care va petrece cea mai lungă perioadă în spaţiu fără întrerupere.

    Scott Kelly şi Mihail Kornienko au deja o lungă experienţă în domeniul zborurilor spaţiale, fiecare petrecând anterior şase luni pe ISS.

    Înainte de această misiune, Kelly s-a declarat îngrijorat de efectele generate de radiaţii şi microgravitaţie, care, în timpul misiunilor spaţiale îndelungate, slăbesc sistemul imunitar, reduc densitatea osoasă şi atrofiază muşchii. De asemenea, starea de imponderabilitate afectează vederea.

    “Sper că nu va fi prea greu şi că vom putea să trăim şi să lucrăm în spaţiu pentru perioade mai îndelungate”, a spus el. “Dar nu vom şti asta, până când nu vom încheia acest experiment”, a adăugat astronautul american.

    Fratele lui geamăn, Mark, un astronaut pensionar care a efectuat la rândul său mai multe misiuni pe ISS, va participa şi el la acest experiment. El va face examinări medicale regulate, la sol, pentru ca echipele medicale să poată să compare parametrii clinici ai săi cu cei ai lui Scott, în perioada în care acesta din urmă se află la bordul ISS.

    Teste genomice sunt, de asemenea, în derulare pentru a determina felul în care un zbor îndelungat în spaţiu poate să afecteze organismul.

    De altfel, Agenţia spaţială rusă a pus la dispoziţia coordonatorilor experimentului toate datele culese pe parcursul misiunilor umane de lungă durată în spaţiu, realizate la bordul staţiei Mir, chiar dacă multe progrese şi descoperiri ştiinţifice au mai fost făcute de atunci.

    Pentru NASA, acest test are ca scop colectarea de date biomedicale pentru pregătirea misiunilor cu echipaj uman de lungă durată, de exemplu, a celor spre Marte, preconizate a debuta în jurul anilor 2030.

    La fel ca în timpul precedentelor sale vizite pe ISS, Mark Kelly îşi va petrece o parte a timpului citind, privind emisiuni de televiziune şi meciuri de baschet şi de hochei. Dar, de această dată, el intenţionează să ţină şi un jurnal, în care să vorbească despre experienţele şi impresiile sale, spunând, totodată, că îi va fi dor de familia sa. Astronautul american este divorţat şi are doi copii.

    Mihail Kornienko, căsătorit şi tată al unei fetiţe, spune că “apa care curge şi în care poţi să înoţi, nu sub forma unor bule plutind în spaţiu” reprezintă unul dintre lucrurile de care îi va fi cel mai dor pe ISS.

    Potrivit cosmonautului rus Ghenadi Padalka, care va fi comandantul ISS pentru primele şase luni din misiunea lui Scott Kelly şi Mihail Kornienko, cel mai dur obstacol nu va consta în proba fizică, ci în aceea psihologică. “Să te afli departe de Terra şi să trăieşti într-un spaţiu închis alături de puţini oameni cu care să vorbeşti va fi, după mine, cel greu lucru pentru ei”, a spus cosmonautul rus.

    În decembrie, la Paris, Scott Kelly şi Mihail Kornienko au susţinut o conferinţă de presă comună. Ei au explicat cu acea ocazie că tensiunile americano-ruse provocate de criza din Ucraina nu au nicio influenţă asupra relaţiilor dintre ei.

    “Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Mihail trebuie să poată să conteze pe mine, în caz de risc. Nu vorbim despre chestiunile politice dintre ţările noastre”, a spus Scott Kelly.

    “Nu există nicio graniţă în spaţiu”, a spus Mihail Kornienko. “ISS este un frumos exemplu al felului de a lucra împreună, mai ales pentru politicienii de pe Terra”, a adăugat cosmonautul rus.

    “Nu aş putea să îmi doresc profesionişti mai buni pentru această misiuni, suntem cu toţii prieteni buni”, a mai spus Kelly.

    Astfel, misiunea de cercetare ruso-americană are şi valoare simbolică, în contextul conflictului ucrainean relaţiile dintre SUA şi Rusia fiind cele mai proaste de la sfârşitul Războiului rece, în 1991.

    De la lansarea sa, în 1998, ISS a fost finanţată în mare parte de Rusia şi SUA, fiecare dintre cele două state depinzând unul de celălalt, iar cooperarea spaţială rămâne unul dintre rarele domenii în care colaborarea ruso-americană nu a avut de suferit.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • A apărut trailerul pentru cel mai nou film din franciza “Misiune Imposibilă” – VIDEO

    Filmul este regizat de Christopher McQuarrie (“The usual suspects”, “Edge of tomorrow”) şi îi are în rolurile principale pe Tom Cruise (“Jerry Maguire”, “Misiune Imposibilă”), Jeremy Renner (“The hurt locker”, “American Hustle”) şi Simon Pegg (“Shaun of the dead”, “Hot Fuzz”).

    “Misiune Imposibilă: Ghost protocol”, filmul din aceeaşi franciză lansat în 2011, a avut încasări globale de aproape 700 de milioane de dolari.

    “Rogue Nation” va fi lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii iulie.

     

  • Povestea fondatorului Sony. A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia pentru electronice

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Sute de milioane de dolari s-au pierdut într-o secundă. O rachetă NASA a explodat la decolare

    O rachetă de tip Antares, ce avea misiunea de a aproviziona Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explodat aseară imediat după decolare. “Explozia s-a produs la puţin timp după lansarea” de la baza spaţială Wallops din Virginia, a spus un comentator al televiziunii NASA.

    Racheta era construită de Orbital Sciences ca parte a unui proiect de 1,9 miliarde de dolari cu NASA. Agenţia americană a mai contractat şi SpaceX, compania deţinută de miliardarul Elon Musk.

    Racheta nu avea echipaj uman, fiind controlată de la baza NASA din Virginia.
     

  • Pasagerii păgubiţi de Fly România “ar putea avea o şansă” de recuperare a prejudiciului

    Pasagerii care au achiziţionat bilete de la compania Fly România, controlată de Cătălin Buţu, trebuie să treacă printr-o procedură extrem de complicată pentru a “putea avea o şansa de recuperare a contravalorii biletelor de avion”, transmite Centrul European al Consumatorilor România (ECC România).

    Pentru a putea recupera costul biletelor, clienţii trebuie să completeze un dosar, să plătească taxe în valoare de peste 200 de lei şi să depună respectivul dosar la mai multe instituţii, notează un comunicat al instituţiei. Preţul mediu al unui bilet de avion, în cazul companiilor low-cost, este de 225 de lei. Astfel, clienţii trebuie să plătească o taxă de timbru apropiată, ca valoare, de cea a prejudiciului.

    “Cererea în original trebuie transmisă prin poştă, recomandată, cu confirmare de primire, până la data de 30.10.2014 şi trebuie însoţită de următoarele: acte de identitate – copii semnate şi certificate“conform cu originalul”, documentele justificative (e-ticket, rezervarea călătoriei, dovada plăţii biletelor, informarea primita din partea debitoarei privind anularea zborurilor, reclamatiile transmise catre debitoare/autoritati, etc.), în copii semnate şi certificate “conform cu originalul”, dovada plaţii taxei judiciare de timbru, în cuantum de 200 lei, în original (se recomandă păstrarea unei copii a chitanţei de plată).”

    Compania Fly România a început să opereze din 15 mai zboruri de linie interne şi internaţionale din Bucureşti, Timişoara şi Tulcea către oraşe din Italia, Spania, Germania şi Turcia.  La acea vreme, reprezentanţii companiei precizau că aşteaptă aproximativ 100.000 de pasageri pentru anul 2014.

    “La data de 17.09.2014 Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă, a procedat la deschiderea procedurii generale de insolvenţă a societăţii Neccesair Consulting SRL (Fly România). Tribunalul a numit drept administrator judiciar provizoriu Societatea Profesională cu Răspundere Limitată Dinu Urse şi Asociaţii şi a stabilit ca termen limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii societăţii, respectiv data de 30.10.2014”, se arată în acelaşi comunicat.

  • A doua cutie neagră a avionului care s-a prăbuşit în Mali a fost găsită, anunţă MINUSMA

     “A doua cutie neagră” a avionului a “fost găsită (sâmbătă) dimineaţa la locul prăbuşirii” de către experţi din cadrul MINUSMA mobilizaţi la faţa locului, în zona Gossi, la aproximativ 100 de kilometri de Gao, în nordul Mali, a declarat pentru AFP Achouri, contactată de la Dakar (Senegal).

    “Este o evoluţie pozitivă, care va ajuta enorm” anchetele cu privire la prăbuşite, a apreciat ea.

    Prima cutie neagră a fost recuperată şi trimisă vineri la Gao de către militari francezi, a anunţat Parisul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kievul acuză aviaţia rusă că a doborât un avion de luptă în spaţiul aerian al Ucrainei: Este o nouă provocare

     Kievul acuzase deja Rusia că a doborât un avion de transport militar de tip An-26, care s-a prăbuşit luni în apropiere de frontiera rusă.

    Patru dintre cei opt membri ai echipajului avionului An-26 au fost salvaţi, doi au fost luaţi prizonieri şi doi au murit, a precizat joi Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare.

    Potrivit unui purtător de cuvânt al acestei instituţii, Andrii Lissenko, avionul ucrainean a fost doborât miercuri în jurul orei locale 19.00 (19.00, ora României).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro