BusinessMagazin

Tag: ministri

  • CABINETUL CIOLOŞ: Cine sunt miniştrii propuşi de premierul desemnat – FOTO

    Vasile Dâncu – aproape zece ani membru al PSD şi ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul Năstase

    Vasile Dâncu, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publică, a fost membru al PSD timp de aproape zece ani, până în 2008, iar în Guvernul lui Adrian Năstase a deţinut portofoliului Informaţiilor Publice.

    Vasile Dâncu a fost membru al PSD, senator şi europarlamentar, şi a mai deţinut o funcţie în Guvernul României în perioada 2001 – 2003, când a fost titularul portofoliului Informaţiilor Publice în mandatul de prim-ministru al lui Adrian Năstase.

    Născut în satul Runcu Salvei, din judeţul Bistriţa-Năsăud, Vasile Dâncu va împlini 54 de ani în 25 noiembrie. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca şi este doctor în sociologie. A predat şi încă predă la mai multe universităţi din Cluj-Napoca şi Bucureşti, este şi membru al unor asociaţii sociologice internaţionale, dar şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

    Vasile Dâncu a înfiinţat, în 1994, Metro Media Transilvania, un institut de sondare al opiniei publice, iar în 2009 Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) pe care îl conduce şi acum în calitate de preşedinte şi care face sondaje pe diverse teme. De asemenea, IRES a realizat şi exit-poll-uri la ieşirea de la urne în cadrul unor alegeri care au avut loc în România şi Republica Moldova.

    Dâncu a activat şi activează şi în plan media, el fiind, între 2011 – 2013, preşedintele grupului media regional care grupa televiziunile Transilvania L!VE şi Look TV, iar în prezent conduce, ca director, săptămânalul regional “Transilvania reporter” şi revista ”Sinteza”.

    Vasile Dâncu, deşi este propus acum ca membru într-un cabinet de tehnocraţi, are în spate o bogată carieră politică.

    Membru PSD din 1999 şi al aşa-numitului ”Grup de la Cluj”, condus de Ioan Rus, Dâncu a deţinut în perioada 2001 – 2003 funcţia de ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul Adrian Năstase, după care, timp de un an, pe cea de şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale. Ulterior, în perioada 2004 – 2008, a fost senator PSD de Cluj, după care a fost observator în Parlemantul European, din partea Grupului Socialist, iar în 2007 a fost membru al PE. Pe linie de partid, a fost o perioadă lider al PSD Cluj, dar şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional, pe domeniul Analiză politică şi comunicare.

    În anul 2008, a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSD, alături de Ioan Rus, după care, doi ani mai târziu, a demisionat şi din partid, ocupându-se de activităţile profesionale.

    În luna octombrie, prezent la Cluj-Napoca la Conferinţa Judeţeană a PSD Cluj, preşedintele partidului, Liviu Dragnea, a făcut un apel public către Vasile Dâncu să se alăture, din nou, PSD, susţinând că social-democraţia are nevoie de el. La invitaţia lui Dragnea, Vasile Dâncu a răspuns evaziv, lăsând să se înţeleagă că va avea loc doar o colaborare pe anumite proiecte.

    Pe lângă activitatea de sociolog şi politician, Dâncu este cunoscut şi ca scriitor, fiind premiat mai mulţi ani la rând pentru cărţile sale în cadrul Târgului Gaudeamus care are loc la Cluj-Napoca.

    Anca Paliu Dragu, de la BNR la Comisia Europeană. A fost 11 ani economist la biroul local al FMI

    Anca Paliu Dragu, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru portofoliul Finanţelor, şi-a început cariera la BNR şi a continuat ca economist la biroul local al Fondului Monetar Internaţional timp de 11 ani, până la începutul anului 2013, când a fost recrutată de Comisia Europeană.

    Anca Dana Dragu Paliu, în vârstă de 42 de ani, a început să lucreze, după terminarea facultăţii, la Banca Naţională a României, unde a petrecut cinci ani ca economist, între 1996 şi 2001, la Direcţia de Refinanţare şi Operaţii de Piaţă şi Direcţia de Reglementare.

    Ea absolvise în 1996 cursurile facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice.

    Ulterior, şi-a continuat cariera de economist în cadrul Biroului Regional pentru România şi Bulgaria al FMI, din septembrie 2001 şi până în ianuarie 2013.

    În această perioadă, Dragu a participat la toate întâlnirile delegaţiilor Fondului Monetar Internaţional cu autorităţile române, de la reprezentanţii Guvernului până la alte structuri ale statului, organizaţii patronale şi diverse asociaţii.

    Ea face parte, totodată, începând cu anul 2008, din Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

    La începutul anului 2013, Dragu a fost recrutată de Comisia Europeană, unde lucrează ca analist economic în cadrul Directoratului general de economie şi finanţe.

    Economistul şi-a completat educaţia cu studii de economie internaţională la The George Washington University, în perioada 1999-2000, apoi cu un masterat de doi ani în Politici Publice şi Integrare Europeană în cadrul SNSPA Bucureşti (2005-2007).

    Totodată, Dragu are un doctorat în economie la ASE, teza de doctorat având tema “Stabilitatea monedei, rezultantă a evoluţiei economiei naţionale”.

    Adrian Curaj – consilier al lui Tăriceanu, şef al Autorităţii pentru Cercetare în Guvernul Boc

    Adrian Curaj, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Educaţiei, este profesor universitar la Politehnica Bucureşti şi la SNSPA, a fost consilier guvernamental în Cabinetul Tăriceanu şi a condus Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în Guvernul Boc.

    Adrian Curaj, în vârstă de 57 de ani, a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti – Facultatea Electronică şi Comunicaţii, în 1983, iar în 2003 a obţinut un master în Administrarea Afacerilor, la Institutul pentru Mediul de Afaceri şi Administraţie Publică din Bucureşti (ASEBUSS), în parteneriat cu University of Washington din Seattle. De asemenea, în 2007 a obţinut un certificat postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare.

    El este membru în Comitetul de Conducere al Comisiei Fulbright, în Comisia Naţională a României pentru UNESCO, al Societăţii Română de Automatică şi Informatică Tehnică, dar şi al EUROSCIENCE-European Association of Researchers.

    În prezent, Curaj este profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti, şef al Catedrei UNESCO pentru Politici în Ştiinţă şi Inovare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPA), iar din 2010 este director general al UEFISCDI- Unitatea Executiva pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. Tot din 2010 este colaborator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, din conducerea căreia fac parte Dan Dungaciu şi academicianul Mircea Augustin Maliţa.

    În perioada 2007-2008, Adrian Curaj a fost consilier guvernamental pe IT şi cercetare al lui Călin Popescu Tăriceanu, el demisionând odată cu schimbarea Guvernului.

    În decembrie 2009, Curaj a fost numit de premierul de atunci Emil Boc la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, unde a rămas până în septembrie 2010, când a fost demis de ministrul Educaţiei de la acea vreme, Daniel Funeriu.

    Din 2008 şi până în 2011, a fost vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior, iar din 2007 până în 2011 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Etică în Cercetare.

    Totodată, Adrian Curaj este, din 2012, membru al European Forum of Forward Looking Activities – Comisia Europeană, între 2010 şi 2012 a fost membru al Bologna Foliowup Group, iar din 2008 este expert in Task Force – Fostering and Building Human Capital of the Regional Cooperation Council, în timp ce din 2005 până în 2006 a fost membru al board-ului European Association of Research Managers and Administrators.

    De asemenea, el a coordonat proiecte de cercetare şi a publicat articole ştiinţifice şi cărţi, două dintre invenţiile la care este co-autor luând medalii de aur la Salonul de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi 2013.

    Curaj este autorul a peste 100 de articole ştiinţifice în reviste de specialitate sau în volumele unor conferinţe internaţionale, are 21 de cărţi ştiinţifice ca editor, autor sau coautor, majoritatea în managementul cercetării, foresight şi învăţământ superior. El este coordonator sau expert/consultant în peste 50 proiecte de cercetare/dezvoltare finanţate de Banca Mondială, UNESCO, UNI DO, UNDP, Comisia Europeană.

    Potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2014, Curaj are, împreună cu soţia sa, două terenuri intravilane – unul dobândit între 2004 şi 2006, iar celălalt în 2005, la Otopeni şi Comarnic. De asemenea, el are un teren agricol de 750 de metri pătraţi, cumpărat în 2004 în localitatea Agigea, precum şi o casă de peste 350 de metri pătraţi, în Otopeni, construită între 2005 şi 2007, dar şi un apartament de 45 de metri pătraţi în Bucureşti, moştenit.

    Adrian Curaj are şi patru maşini – trei autoturisme Opel Corsa fabricate în 2007 şi un Ford Focus din 2012.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Curaj are două depozite bancare – unul, de peste 41.000 de lei, la CEC, iar celălalt, de peste 11.100, la Raiffeisen, precum şi un cont curent cu peste 8.000 de lei, dar şi un fond de investiţii la ING. El are şi un credit de 175.000 de lei, contractat în 2006 şi scandent în 2021.

    În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, Adrian Curaj a obţinut 44.686 de lei ca profesor la Politehnică, şi 34.919 lei ca director la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior. De asemenea, el a obţinut venituri şi de la SNSPA (14.173 lei).

    Adrian Curaj este căsătorit şi are doi copii. Soţia sa este lector la Universitatea Bucureşti.

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE.

  • Lista Cabinetului Cioloş i-ar putea include şi pe Marius Nica, Laura Ştefan, Dan Dungaciu – surse

    Marius Nica, aflat la conducerea Ministerului Fondurilor Europene de la sfârşitul lunii martie, ar putea să menţină această funcţie în Cabinetul Cioloş. Conform unor surse politice, Nica ar fi avut şi o discuţie pe această temă cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, înainte de întâlnirea acestuia cu premierul desemnat, miercuri, la sediul PSD.

    Alţi membri ai Guvernului Ponta care s-ar putea regăsi pe lista miniştrilor propuşi de premierul desemnat sunt Sorin Cîmpeanu (Ministerul Educaţiei) şi Bogdan Aurescu (Ministerul Afacerilor Externe).

    Dacă actuala structură va fi păstrată, Guvernul ar avea în componenţă şi un vicepremier. Postul i-ar putea reveni de asemenea lui Sorin Cîmpeanu, actualul premier interimar, conform surselor politice.

    Între noii miniştri ai Cabinetului pregătit de Dacian Cioloş s-ar putea afla Laura Ştefan, coordonator al activităţilor anticorupţie pentru Expert Forum, căreia i s-ar fi propus, potrivit surselor citate, să preia conducerea Ministerului Justiţiei.

    De asemenea, numele lui Dan Dungaciu, director al Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, este vehiculat pentru Ministerul Afacerilor Interne.

    O altă variantă, însă nu prima luată în calcul, pentru acest minister ar fi fostul ministru al Internelor din guvernarea CDR Constantin Dudu Ionescu, în prezent consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, la Departamentul de Securitate Naţională.

    Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş a fost desemnat, marţi, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier, Iohannis precizând că soluţia agreată cu partidele politice, cu foarte mici excepţii, este cea a unui guvern de tehnocraţi.

  • Noul guvern polonez include un teoretician al conspiraţiei şi un condamnat pentru abuz în serviciu

    Partidul de aripă dreapta Lege şi Justiţie a câştigat alegerile din Polonia cu o majoritate absolută, având astfel puterea de a guverna fără a forma o coaliţie.

    Luni, partidul a prezentat noul cabinet de miniştri, care pare a fi unul destul de conservator şi anti-Rusia. Există însă şi câteva persoane destul de ciudate, precum Antoni Macierewicz.

    Macierewicz ocupă funcţia de ministru al apărării, fiind un fost membru a mişcării de opoziţie anti-comunistă din Polonia. El este cunoscut pentru teoriile sale din ultimii ani, mai ales cea prin care susţine că prăbuşirea avionului din 2010, în urma căruia 96 de polonezi şi-au pierdut viaţa (printre care şi preşedintele statului), ar fi fost de fapt un atentat rusesc.

    Jaroslaw Gowin, noul ministru al ştiinţei şi educaţiei, s-a remarcat prin lupta sa împotriva ideii de fertilizare in vitro.

    Zgibniew Ziobro se întoarce pe postul de ministru al justiţiei după 8 ani, el ocupând aceeaşi poziţie şi în perioada 2005-2007. Jurnalistul Wojciech Czuchnowski a scris că numele lui Ziobro “este un simbol al abuzului de putere”.

    Mariusz Kaminski, fostul şef al biroului anti-corupţie, a fost numit coordonator al serviciilor speciale. El a fost condamnat pentru abuz în serviciu, dar decizia nu este una definitivă.

    Cabinetul propus de Lege şi Justiţie a provocat numeroase controverse în Polonia, fiind numit chiar “cea mai mare fraudă a ultimilor 25 de ani”.

  • Demisia lui Victor Ponta în presa străină

    Demisia premierului, Victor Ponta, a fost semnalată şi în presa străină. Ştirea despre demisia lui Ponta fiind prima pe site-ul BBC şi Euronews.

    Premierul demisionar Victor Ponta a convocat miercuri, la ora 16:00, o şedinţă de Guvern pentru a le mulţumi miniştrilor care au făcut parte din Cabinetul său, dar şi pentru a pregăti perioada de tranziţie către Executivul ca se va forma în urma negocierilor din preşedinte şi partidele parlamentare.

    “La ora 16:00 o să avem o şedinţă de Guvern ca să le mulţumesc tuturor colegilor miniştri şi să pregătim perioada de tranziţie către viitorul Guvern”, a spus Ponta, miercuri, la Palatul Victoria, după ce şi-a anunţat demisia.

    Totodată, el a anunţat că “procedurile politice” vor urma în cursul zilei, respectiv trimiterea demisiei sale preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a precizat că actualul Guvern va continua să-şi îndeplinească atribuţiile până la instalarea noului Executiv.

    “Până la momentul formării unui nou guvern, în urma discuţiilor între preşedinte şi partidele parlamentare, ne îndeplinim atribuţiile de fiecare zi şi imediat ce noul guvern va fi instalat putem să predăm o situaţie economică şi socială mult mai bună decât cea pe care am preluat-o”, a spus Ponta.


  • Statele atacă corporaţiile. Multinaţionalele să-şi ia la revedere de la paradisurile fiscale

    Miniştrii de finanţe din întreaga lume au convenit vineri să schimbe regulile de impozitare a profiturilor şi a avertizat multinaţionalele că nu se vor mai putea folosi de mărimea lor şi prezenţa internaţională pentru a nu plăti taxe, informează Financial Times.

    Astfel, companiilor precum Google, Starbucks sau Amazon le va fi mai greu să-şi concentreze profiturile în ţări cu impozite scăzute şi în paradisuri fiscale. Această modificare promite să ducă la atragerea a până la 250 de miliarde de dolari pe an sub formă de venituri fiscale suplimentare, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Planul de combatere a evaziunii fiscale la nivelul corporaţiilor a fost realizat de peste 60 de guverne, aceasta reprezentând prima modificare a reglementărilor privitoare la impozitarea profiturilor companiilor din aproape un secol.

    Noile regului vor asigura o transparenţă sporită şi vor restricţiona utilizarea paradisurlor fiscale, fiind punctul final al unui proiect internaţional lansat cu doi ani în urmă de guvernele G20 ca reacţie la nemulţumirea stârnită de modul în care companiile evită plata taxelor.

    Cancelarul britanic George Osborne s-a angajat să transforme noile reguli în lege. “Oamenii s-au săturat să vadă că aceste corporaţii uriaşe evită plata impozitelor. Aici nu este vorba de impozite mari sau mici, ci despre plata impozitelor”, a spus Osborne.

    “Aceste reguli nu sunt un plan pentru nord sau pentru sud, nu sunt un plan pentru ţările dezvoltate sau pentru cele emergenete, ci un plan pentru toată lumea”, a declarat Michel Sapin, ministrul de finanţe al Franţei.

    Deşi multe guverne au luat deja măsuri menite să combată evaziunea fiscală la nivelul multinaţionalelor, există îndoieli privitoare la cât de uniform vor fi măsurile implementate.

  • Reuniune de urgenţă a miniştrilor europeni de Interne pe 22 septembrie, pe tema crizei imigranţilor

    Reuniunea a fost anunţată marţi, la o zi după ce miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne nu au reuşit să ajungă la un acord privind un sistem de repartizare a refugiaţilor pe baza cotelor obligatorii, care este susţinut de Franţa şi Germania, dar este respins de state est-europene, ca Ungaria, Polonia, Cehia şi România.

    Luxemburgul, care deţine preşedinţia semestrială a UE, a declarat după întâlnirea de luni că miniştrii de Interne ar urma să aprobe un plan în acest sens la următoarea lor reuniune, din 8 octombrie.

    Însă cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că este prea târziu pentru o situaţie de criză şi a subliniat că va cere un summit de urgenţă al liderilor UE săptămâna viitoare, dacă nu sunt luate măsuri rapid.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat de asemenea că va convoca un summit al liderilor UE pentru discuţii de urgenţă, dacă miniştrii de Interne nu ajung la o soluţie.

    Comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, a declarat că au avut loc “dezbateri aprinse” la reuniunea Consiliului JAI de luni, la Bruxelles.

    Cotele obligatorii pot fi adoptate prin majoritate calificată, nu prin unanimitate, conform regulilor UE, dar acest lucru ar dovedi o lipsă de unitate pe care UE a încercat să o evite.

    Vicepreşedintele CE Frans Timmermans a apreciat că numerele de imigranţi acceptate în prezent de statele membre sunt “mult prea mici” şi a avertizat cu privire la riscurile tot mai mari pentru refugiaţi odată cu apropierea iernii.

    Miniştrii de Interne ai UE au reuşit să adopte luni doar un program privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia.

     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Încă un pas spre falimentul grecesc: 25% în plus pentru medici, de la Ponta cel generos

    Iar mai târziu, când s-a aflat că vor creşte cu până-n 70% şi salariile angajaţilor de la Cotroceni şi Palatul Victoria, probabil că indignarea a fost generalizată în rândul acelor bugetari care trăiesc cinstit din salariu, nu între cei numiţi politic, ca să colecteze bani…Aşa a început o presiune formidabilă asupra unui buget şi aşa supra-solicitat de solicitările salariale. Statisticile arată că medicii şi profesorii au fost mereu perdanţii sistemului bugetar, în timp ce birocraţii din diferite instituţii primeau periodic salarii mărite, prime, vouchere şi zile libere.

    Moral, medicii şi profesorii sunt îndreptăţiţi să ceară mai mult. Practic, nu sunt bani pentru ei. Acesta este adevărul. Guvernul le poate oferi rămăşiţe, mult sub ceea ce primesc serviciile secrete, de exemplu. Dacă salariile medicilor şi profesorilor ar creşte peste noapte cu 50%, am ajunge rapid în situaţia Greciei. De aceea, le spun tuturor cadrelor medicale: dacă vreţi să câştigaţi decent, la nivelul uriaşei pregătiri pe care o aveţi, trebuie să ieşiţi de sub aripa statului. Câtă vreme sistemul medical rămâne la stat – că este ministerul Sănătăţii, că sunt autorităţile locale – adevăraţii bani vor veni doar din plicul oferit de pacient, ceea ce este inacceptabil. Inacceptabil.

    Mi se pare incredibil că sunt medici care fac apologia plicului oferit benevol, la sfârşitul operaţiei. Cred că medicii vor pica într-o capcană dacă acceptă oferta premierului, de a se legifera această formă de mită. Ştiţi foarte bine că termenul de „cadou oferit benevol” este un pretext: sunt nenumărate forme pentru a face presiuni pentru ca pacienţii „să priceapă” că trebuie să „cotizeze”. Aşa cum explica, recent, judecătorul Cristian Danileţ, este corectă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care consideră că medicii din sistemul de stat sunt asimilaţi funcţionarilor publici şi nu au voie să primească absolut nici un cadou. Sistemul medical trebuie trecut în mâini private, este singura soluţie. Sunt ţări în care este de stat şi funcţionează decent – Marea Britanie, de exemplu. Dar ştiţi foarte bine diferenţa: corupţia.

    Medicii trebuie să aibă curajul să ceară privatizarea spitalelor şi să spargă mitul că oamenii săraci vor avea parte de asistenţă medicală doar dacă se duc în instituţii de stat. Dimpotrivă, eu cred că plăţile informale, la care se adaugă contribuţiile obligatorii ale angajatului şi angajatorului, face ca sistemul de stat să fie mai scump decât cel privat. Dincolo de umilinţa de a da/ primi plicul cu bani la chirurg, anestezist, asistente medicale şi infirmiere, marea problemă a spitatelor de stat este corupţia. Vorbesc despre corupţia patronată politic, aşa cum s-a văzut la Mehedinţi, în cazul Adrian Duicu: achiziţiile de echipamente medicale erau scumpe şi inutile. Acesta este caz notoriu pe care DNA-ul l-a scos la suprafaţă, probabil că sunt multe altele. Ar fi necesar un audit independent, pentru a vedea depista defecţiunile din sistem.

    În sfârşit, atunci când ni se spune că „nu sunt bani mai mulţi” pentru Sănătate, guvernul Ponta se preface că uită faptul că marile companii de stat sunt datoare vândute la bugetul asigurărilor de sănătate. Citeam, recent, o ştire în care se spunea că restanţele primelor cinci firme din totul marilor datornici la bugetul asigurărilor de sănătate (108 milioane de lei), ar putea acoperi costurile cu mâncarea pentru 10 mii de pacienţi din spitale timp de trei luni sau ar putea suporta tratamentul timp de o săptămâna al persoanelor bolnave de cancer din toată ţara. Aceste companii de stat îşi pot permite să acumuleze datorii pentru că au susţinerea politică a premierului Ponta: Compania Huilei, Complexul Energetic Hunedoara, Poşta Română sau RATB-ul, controlat de Sorin Oprescu şi un fals sindicalist cu carnet de membru PSD. Din nou spun: dacă aceste companii erau private, fără spate politic, nu s-ar fi ajuns să acumuleze datorii atât de mari.

    Decizia premierului Ponta de a majora, prin ordonanţă de urgenţă, salariile medicilor cu 25% este o catastrofă. Va alimenta şi mai mult solicitările altor categorii de bugetari şi ne va plasa şi mai aproape de falimentul de tip grec. Soluţia este ca absolut toate privilegiile acordate în ultimul timp – de la indemnizaţii mărite pentru demnitari la pensiile speciale pentru securişti – să fie anulate, pentru a stinge incendiul care riscă să cuprindă economia României.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Cererile DNA în cazul celor nouă foşti miniştri vizaţi în dosarul Microsoft, trimise la MJ, Preşedinţie şi PE

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiile articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    • senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; 

    • deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; 

    • senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: 

    • Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu;

    • Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

     

  • Ponta, despre ridicarea imunităţii foştilor miniştri: Nu se opune nimeni procedurilor

    Ponta a fost întrebat ce le va recomanda parlamentarilor PSD să voteze în ceea ce priveşte solicitările de începere a urmăririi penale pentru mai mulţi foşti miniştri, între care social-democraţii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu.

    ”Bineînţeles că se fac toate procedurile şi nimeni nu se va opune în niciun fel. În cadrul procedurilor, bineînţeles, fiecare om îşi va spune punctul de vedere, pentru că, strict personal, doamna Andronescu, domnul Athanasiu şi toţi ceilalţi – pentru că nu vreau să arunc anatema asupra cuiva – sunt oameni care au trăit o viaţă întreagă cu un prestigiu neştirbit şi cred că e dreptul lor să-şi spună punctul de vedere”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că ceea ce ştie despre ilegalităţi ştie ”doar despre cele comise de către domnul Funeriu şi domnul Vreme” pentru că a văzut ”nota de control”.

    ”Pe celelalte lucruri… vor fi lămurite de către justiţie şi procedurile în Parlament se vor desfăşura absolut normal”, a mai declarat premierul.

    Ponta a fost întrebat dacă în această situaţie va vota pentru ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme.

    ”Dacă vă spun că votez pentru, o să spuneţi că mă răzbun politic pe domnul Vreme. Nu, eu v-am spus ce am văzut în nota de control”, a replicat prim-ministrul.

    Totuşi, el a susţinut că nu reprezintă justiţia pentru a spune ”dacă cineva este vinovat sau nevinovat”.

    DNA cere aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a solicitat, vineri, procurorului general al Parchetului ICCJ să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.

    De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

    Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.

    DNA arată că cererea a fost formulată pentru că există suspiciuni în cazul foştilor miniştri în dosarul privind licenţele Microsoft pentru şcoli.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, se arată într-un comunicat de presă de vineri al DNA.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli au pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    În mai 2013, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real.

    Concluzia rezulta dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

    În raportul Corpului de control se arăta totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achiziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aprobată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Emil Boc, s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuzau inspectorii guvernamentali.

    Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

    Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.