BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Portretul robot al generaţiei care va construi lumea de mâine. Indicatori legaţi de trăsăturile fiecărei generaţii

    JOBUL IDEAL

    Baby boomers – Antreprenor, scriitor, medic

    Generaţia X – Antreprenor, CEO

    Mileniali – Antreprenor, programator

    Generaţia Z – Programator, arhitect. Jobul ideal îi oferă libertate, creativitate, tehnologie de ultimă oră. Sunt extrem de interesaţi de salariu şi vor ca munca lor să aibă un rost, motiv pentru care sunt şi foarte implicaţi. Oricum, exponentul Gen Z vrea să se pensioneze înainte de 55 de ani.

     

    JUCĂRII ICONICE

    Generaţia tăcută –Patine cu rotile

    Baby boomers – Frisbee

    Generaţia X –Cubul rubik

    Millennials – Bicicleta BMX

    Generaţia Z –Trotineta

    Generaţia Alpha –Spinnerul

     

    ACHIZIŢII PREFERATE:

    Baby boomers – Viniluri şi filme

    Generaţia X – Maşini, haine, articole de lux

    Mileniali – Festivaluri, călătorii

    Generaţia Z – Nediferenţiat, dar pe criterii etice

     

    MISIUNE:

    Generaţia Z – Incluziune socială, echitate rasială, protecţia mediului

  • Milioane de euro pentru sprijinirea antreprenoriatului şi crearea de locuri de muncă pentru romi

    Fondul European de Investiţii a semnat un acord de garantare cu REDI Economic Development, care va pune la dispoziţie 4,65 milioane de euro pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare pentru antreprenorii din comunităţile de romi din România, Bulgaria, Serbia şi Macedonia de Nord.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, iniţiativa va avea un impact puternic asupra comunităţilor de romi, asigurând finanţare unui număr de peste 300 de întreprinderi mici şi crearea a cel puţin 1.000 de locuri de muncă.

    Fondurile vor fi disponibile pentru microîntreprinderile active în comunităţile rome marginalizate, acestea putând contracta împrumuturi de până la 25.000 de euro.

    Pe lângă sprijinul financiar, REDI le va oferi şi asistenţă tehnică antreprenorilor, cu scopul de a sprijini informarea acestor comunităţi de romi şi de a înţelege nevoile lor specifice de dezvoltare a întreprinderilor.

    Acesta este primul instrument financiar al UE destinat în mod specific comunităţilor de romi, care va asigura oportunităţi de angajare favorabile incluziunii şi dezvoltarea de produse şi servicii financiare specifice pentru acest grup.

    „UE este o uniune a egalităţii: aceasta promovează în mod activ incluziunea socială şi economică a persoanelor marginalizate din societăţile noastre. Al treilea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale este dreptul la şanse egale, un element esenţial al unei economii sociale de piaţă. Programul EaSI finanţat de UE va contribui la abordarea discriminării care persistă în Uniunea Europeană şi le va permite antreprenorilor din comunităţile rome marginalizate să îşi îndeplinească ambiţiile în materie de afaceri”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

  • Next level pentru grupurile de business angels

    După patru ani de la înfiinţare, grupul de business angels Growceanu din Timişoara a decis să treacă la nivelul următor şi să investească în digitalizarea proceselor necesare pentru realizarea investiţiilor în start-up-uri tech. Astfel, grupul a lansat recent o aplicaţie proprie – Growceanu Investors – dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie.

    Ţinta pentru finalul acestui an este de a ajunge de la 50 de membri în prezent, la 100 de investitori în total, urmând să reuşească astfel să dubleze şi valoarea investiţiilor realizate de grup la circa 2,5 milioane euro.

    „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare. Acest lucru înseamnă că investitorii au posibilitatea să îşi găsească start-up-urile tech relevante într-un mod foarte facil. Îţi dă şansa ca investitor să te concentrezi pe lucrurile care contează şi care pot fi făcute numai de tine ca investitor împreună cu ceilalţi cu colegii investitori”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Ciprian Man, cofondator al grupului Growceanu.

    Aplicaţia Growceanu Investors reuneşte într-un singur loc toate informaţiile necesare unui investitor business angel, de la date concrete despre start-up-uri relevante, la detalii despre cine mai este interesat să investească şi în ce fază este runda. Tot aici, investitorii pot urmări şi participa la întreg procesul investiţional, gestionat de Growceanu.

    „Poate investi oricine îşi doreşte să-şi extindă portofoliul către start-up-uri tech, dar asta în contextul în care investitorul target pentru noi este omul care are un buget de minimum 40.000 euro de investit în acest tip de companie.“

    „Asta înseamnă că este pentru oricine şi-a dezvoltat deja sau îşi dezvoltă un portofoliu echilibrat în cadrul căruia vrea să adauge acest tip de asset, însă nu ca investitor pasiv. Investitorii noştri de tip business angels care ni s-au alăturat sunt implicaţi într-un mod activ în viaţa start-up-urilor, adică atât în selecţie cât şi în procesul de due dilligence, cât şi după aceea în întreg demersul de dezvoltare şi sprijin al start-up-ului cu networkul personal, dar mai ales know how-ul, cu bagajul de cunoştinţe şi experienţa cu care vine investitorul”, a punctat el.

    În prezent, în cadrul grupului Growceanu sunt 50 de membri, faţă de începutul anului când erau circa 30, o bună parte din noii membri venind prin intermediul platformei. Aplicaţia Growceanu Investors, disponibilă în App Store şi Google Play, poate fi testată de către investitori, iar dacă aceştia sunt interesaţi pot achita taxa de membru în grup, de 400 euro pe an, pentru a avea acces la toate funcţionalităţile aplicaţiei. „În momentul de faţă, un investitor care devine membru trebuie să plătească 400 de euro taxă pe an, bani pe care însă îi primeşte înapoi în momentul în care face investiţii şi deci apar costuri asociate investiţiei – adică nu trebuie să plătească costurile acelea până nu se consumă acest credit să îi spunem. Logica aici este să existe un angajament de ambele părţi. Dacă sunt un investitor care se aşteaptă că va face investiţii, nu mă deranjează să fac în esenţă o mică plată în avans a unui cost pe care oricum ştiu sigur că îl voi avea în momentul în care investesc”, a explicat Ciprian Man. Aplicaţia se află în prezent într-un stadiu incipient, însă grupul Growceanu va continua să investească în dezvoltarea acesteia în perioada următoare în funcţie de feedbackul pe care îl va primi de la utilizatori. „Vrem să adăugăm multe îmbunătăţiri faţă de procesul actual, cum ar fi o comunicare mai facilă intermediată de aplicaţie între investitori şi start-up-uri. Deşi sunt însă multe funcţionalitaţi aşezate pe road map, am decis să nu stabilim încă ordinea în care le vom aborda pentru că vrem feedbackul utilizatorilor.”

    Fondat în 2018, grupul Growceanu are în prezent o bază de circa 1.000 de start-up-uri tech, atât din România, cât şi din regiune, investitorilor fiindu-le prezentate între 3 şi 6 proiecte în fiecare lună. Până acum, grupul de business angels din Timişoara a investit în total în 15 start-up-uri – Bright Spaces, xVision, EmailTreeAI, Kinderpedia, Sitter, Milluu, Oncochain, Teleport, Metabeta, Sitter, Telios, Ulpia, Upgrade Academy, Sypher, Plateaway.

    În total, de la începutul anului şi până în prezent, Growceanu a încheiat tranzacţii de peste 220.000 euro cu start-up-urile Upgrade Academy, Sypher, Plateaway şi un follow-on în EmailTree, şi este în discuţii avansate pentru tranzacţii în valoare de aproximativ 400.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Andrei Dumitriu, ambasador al Universităţii Bucureşti în cadrul Innovation Labs şi Radu Tîrcă, COO şi cofondator al Pythia

    Cinci dintre proiectele alese în cadrul procesului de selecţie de anul acesta al Innovation Labs – cel mai mare program de accelerare pentru start-up-uri de tehnologie din România – sunt demarate de studenţi din cadrul Universităţii Bucureşti (UB). Cele cinci proiecte sunt CityPack, Chess Mate, Optima, Jurnalul Fermierilor şi Pythia.

    Andrei Dumitriu: „Din partea noastră au intrat cinci echipe cu care lucram puţin mai dinainte şi pe care le ajutam deja pe drumul acesta. Deşi sunt echipe pe care noi le asociem cu UB, ele poate sunt mixte şi mai au membri în unele cazuri şi de la alte universităţi, dar predominant din UB şi le vedem ca atare în esenţă. Acestea au ajuns la noi înainte de Innovation Labs prin diferite programe, şi-au continuat ideea sau deja aveau o soluţie şi au ajuns la noi sau la mine pentru că ştiau că încurajăm echipele să se ducă în zona de antreprenoriat şi să îşi facă un start-up.”

    Radu Tîrcă: “În principal noi dezvoltăm soluţii pentru a ajuta firmele companiile să se poziţioneze mai bine din punct de vedere al opiniei publice şi ca impact social în piaţă. Deci noi avem nişte algoritmi pe care îi dezvoltăm şi cu ajutorul lor punem companiile într-o imagine de ansamblu din punct de vedere al ecosistemului lor de business.”

    2. Invitat: Marius Rus, cofondator şi CEO al start-up-ului StressLess

    Ce face? A dezvoltat o soluţie, numită Tully, care îi ajută pe copiii cu ADHD să îşi controleze stările şi emoţiile.

    „Vom lansa produsul cel mai probabil în luna aprilie, chiar înainte de Paşte, şi sperăm să facem livrările în termen de câteva luni. Obiectivul este ca dispozitivul Tully să primească certificarea medicală. Dar asta înseamnă să facem teste clinice şi să avem colaborări cu spitale şi am început să discutăm cu unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din Europa şi cu Universitatea din Barcelona.“

    Start-up Update

    Invitaţi: Ana Maria Creţu, cofondator, InnovX – BCR, şi Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful

    Ce e nou? Platforma jobs4ukr.com, lansată în patru zile de la izbucnirea războiului din Ucraina de start-up-ul Jobful împreună cu programul de accelerare
    InnovX-BCR, şi care îi ajută pe refugiaţii din ţara vecină să-şi găsească locuri de muncă în România sau în străinătate, a atras un interes semnificativ, astfel că eforturile de dezvoltare şi de atragere de noi companii care să pună la dispoziţie locuri de muncă vor continua.

    Ana Maria Creţu: „Cu o oră şi jumătate înainte de a avea această discuţie platforma avea 28.000 de utilizatori activi. Cei 28 de mii de utilizatori activi accesaseră platforma de 116.000 de ori. Asta înseamnă că este un interes foarte mare, chiar dacă el nu se concretizează din prima într-un profil de candidat sau într-un profil de job postat. În momentul acesta de 1.178 de joburi postate, care vin de la 900 de companii. De exemplu şi Banca Comercială Română a postat cinci joburi în platformă.”

    Mihai Cepoi: „Din perspectiva cifrelor, în urmă cu o oră şi jumătate în raport cu momentul acestei discuţii, erau undeva la 1.178 de joburi, şi undeva la 1.267 de candidaţi. Am ţinut să menţionez că în urmă cu o oră pentru că în fiecare oră se schimbă cifrele astea, şi cresc. Asta în contextul în care eforturile noastre în grupul pe care l-am format au fost oarecum limitate – însemnând că am mers către toţi ceilalţi colaboratori pentru a ajunge la refugiaţi şi pentru a ajunge la angajatori şi ne uităm din ce în ce mai mult la cum să răspândim mesajul acesta. Cred că, din multe puncte de vedere, este doar începutul. Vedem cum de la o zi la alta impactul este din ce în ce mai mare şi cum procesele înaintează şi livrează din ce în ce mai bine.”

    Investor Watch

    Invitat: Ciprian Man, cofondator al grupului de business angels Growceanu din Timişoara.

    Grupul Growceanu a lansat recent o aplicaţie proprie dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie. „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Prima fabrică de componente pentru bateriile maşinilor electrice din România va crea 500 de noi locuri de muncă într-o unitate de 400 mil. euro: De aici putem dezvolta pe orizontală o întreagă industrie

    Compania RockTech va realiza o investiţie de 400 de milioane de euro într-o rafinărie de pulbere de litiu în România, materia primă venind de la minele din Canada, pentru ca apoi produsul să fie încorporat în baterii pentru maşinile electrice, potrivit unui memorandum semnat cu autorităţile române.

    O unitate similară este construită în Germania, la graniţa cu Polonia, fără a fi dezvăluite la acest moment numele localităţilor.

    „UE va folosi în curând la scară largă maşini electrice. Unitatea din România va contribui la eforturile UE de a obţine independenţa. Primul convertor este la graniţa germană-poloneză. Al doilea ar putea fi aici. Am scanat în ultimele luni mai multe locaţii şi suntem recunoscători pentru sprijinul pe care l-am primit aici”, a declarat Dirk Harbecke, preşedintele consiliului de admnistraţie al RockTech Lithium, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că fabrica va duce la crearea a 500 de locuri de muncă, directe şi indirecte, iar echipamentele vor putea dota anual 500 de maşini electrice.

    De la nivel oficial nu a fost comunicat când ar putea fi lansată investiţia, unde şi ce va pune la dispoziţia investitorilor statul român.

    Autorităţile locale spun că există şansele dezvoltării pe orizontală a unei noi industrii.

    „Azi am semnat în numele guvernului român acest memorandum la care lucrăm de peste un an de zile. Sunt foarte bucuros că intrăm pe zona de componente de baterii. Aceste rafinării vor face pulberea de litiu, nu vorbim despre exploatarea litiului în România, ci de litiu adus de la minele din Canada, dar România va beneficia de o investiţie de 400 de milioane de euro, locuri de muncă. De aici poate fi dezvoltată pe orizontală o industrie. Prin PNRR avem posibilităţi de finanţare. Putem oferi ajutoare de stat investitorilor care vin să investească în România”, a declarat Vorgil Popescu, ministrul energiei.

    În acest moment nu se ştie unde va fi amplastă fabrica şi nici când vor fi demarate lucrările.

  • Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    Timp de două decenii şi ceva, România a fost „vândută” investitorilor străini ca fiind o piaţă economică mare, cât de cât stabilă din punct de vedere politic, cu potenţial de creştere şi având o forţă de muncă bine calificată şi ieftină. Până în 2008, când a venit criza, un punct forte era faptul că eram „mulţi”, adică firmele aveau de unde alege forţă de muncă. Criza a lovit în plin economia şi implicit piaţa muncii, aşa că în doi ani am pierdut 700.000 de locuri de muncă, de la 4,9 milioane la 4,2 milioane. Dar în acest interval, cei care şi-au pierdut joburile au plecat în Occident, peste 200.000 pe an. Aşa se face că într-un deceniu am pierdut peste 2 milioane de români şi am câştigat mult mai puţin dintre cei care veneau din spate. Acum, piaţa muncii are o lipsă de 1-2 milioane de oameni. Dar dincolo de forţa de muncă bine pregătită şi ieftină, mai sunt câteva calităţi pe care le au românii şi despre care se vorbeşte mai puţin. Andrei Ion, country cluster lead în cadrul firmei de talent management SHL pentru România, Serbia, Bulgaria, Slovacia şi Cehia, a spus la ZF Live că România este bine privită de către investitori pentru versatilitatea forţei de muncă şi pentru faptul că românii se adaptează şi respectă organigramele.

    Ce înseamnă această versatilitate?

    Oamenii de la noi din universităţi nu ies neapărat cu o specializare foarte clară, ceea ce este un punct forte pentru România şi nu un eşec al sistemului de învăţământ. Cineva poate termina o facultate, dar se poate adapta foarte uşor la o altă specializare care se găseşte pe piaţa muncii, ceea ce în alte ţări este mai greu. Aceste tranziţii în carieră înseamnă mobilitatea talentului şi reprezintă un punct forte pentru companii. Ceea ce criticăm noi la faptul că cineva termină o facultate, iese cu o anumită specializare dar nu profesează, ci se îndreaptă către altă zonă, pentru investitorii străini reprezintă un punct forte. Spre deosebire de alte ţări care au anumite specializări, de exemplu în Bulgaria sau Cehia pe zona industrială, în România talentul este mult mai bine distribuit în specializări diferite, spune Andrei Ion. În România găseşti talent nu numai în IT, ci şi în industrie, în agricultură, în agrobusiness, în construcţii etc. Dacă acest talent este şi plătit, nu la nivelul occidental, ci aproape de acel nivel, câteodată se mută munţii. Se discută prea puţin despre faptul că românii respectă organigramele verticale, ceea ce face ca munca să se desfăşoare fără probleme. La un moment dat, vorbeam cu un consultant care aducea investitori în România în zona de automotive şi care aveau un brief destul de clar: avea nevoie să angajeze cât mai multe femei care să vină de dimineaţă la muncă. Acest criteriu ajuta grupul internaţional să arate bine în cifre când se punea problema raportului dintre bărbaţi şi femei. Pentru că ani de zile mamele noastre s-au sculat de dimineaţă şi au mers la muncă, au creat o anumită cultură. Sunt ţări în Europa unde femeile muncesc mai puţin şi nu există această cultură industrială. România are în continuare industrie, ponderea fiind de 20% din economie, faţă de o medie europeană de 17%. Bineînţeles că noile generaţii de fete vor să vină mai degrabă la birou începând cu ora 09.00, în clădiri de birouri noi şi cu Starbucks la parter. Respectarea organigramei înseamnă o cultură a muncii destul de bună, ceea ce face viaţa mult mai uşoară companiilor. Versatilitatea talentelor, adică posibilitatea de a jongla între sectoare, între domenii, înseamnă un punct forte pe care firmele încă nu îl percep la adevărata lui valoare. Cei de la HR caută în continuare oameni cu anumite specializări, pe care însă nu întotdeauna îi găsesc. În aceste condiţii trebuie să te uiţi lateral, out of box, mizând mai degrabă pe alte calităţi decât pe o anumită specializare, care ar putea fi ulterior învăţată la locul de muncă. De multe ori, atitudinea este mai importantă decât cunoştinţele. Ca o concluzie, dacă firmele ar fi avut mai multă grijă de forţa de muncă, pe care acum n-o mai găsesc atât de uşor, ar fi stat mult mai bine şi poate nu am fi avut această criză de care se plânge toată lumea.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Pandemia afectează sever piaţa muncii din Marea Britanie: Persoanele între 50 şi 64 fie refuză să lucreze, fie sunt refuzate de angajatori

    De la începutul pandemiei, numărul persoanelor între 50 şi 64 de ani care nu lucrează şi nici nu îşi caută un loc de muncă a crescut în Marea Britanie cu aproape 250.000. „Fără Covid, aş lucra în continuare”, a declarat Caroline pentru Financial Times.

    Schimbarea conduce la o creştere bruscă a inactivităţii economice, care este o îngrijorare din ce în ce mai mare pentru oficiali, pe fondul penuriei persistente de forţă de muncă. Este o inversare izbitoare a tendinţei de dinaintea pandemiei ca oamenii să rămână vreme îndelungată la locurile lor de muncă – fie prin alegere, fie din cauza presiunilor financiale ale înaintării în vârstă.

    Organizaţiile care sprijină lucrătorii în vârstă au spus că, în timp ce unele persoane, cum este Caroline, alegeau de bună voie să-şi părăsească locurile de muncă, altele s-au simţit forţate să iasă de pe piaţa muncii din cauza lipsei de flexibilitate faţă de cei cu boli cronice.

    Stuart Lewis, directorul executiv al Rest Less, o comunitate online pentru cei peste 50 de ani, a declarat că unii pensionari anticipaţi sunt „fericiţi să trăiască o viaţă frugală”, în timp ce alţii părăseau piaţa muncii din cauza „refuzurilor constante în procesul de recrutare”.

    Emily Andrews, director adjunct de probe la Center for Aging Better, a declarat că există un spectru larg de oameni în vârstă care nu lucrează, de la cei care au ales să demisioneze, la cei care şi-au pierdut locurile de muncă şi sunt „disperaţi să revină”.

    Între cele două extreme, mulţi oameni în vârstă renunţă la locul de muncă pentru că „echilibrul dintre remuneraţie şi efort este mai mic decât ar trebui să fie”, potrivit lui Helen Barnard, director de cercetare la organizaţia de caritate Pro Bono Economics. Ea a spus că în special pentru femeile în vârstă, locurile de muncă disponibile erau adesea „prost plătite, cu un nivel scăzut de securitate şi sub nivelul lor de calificare”. 

    Andrews este de părere că, în timp ce pandemia a înrăutăţit  lucrurile pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sau cu afecţiuni musculoscheletice, adevărata problemă a fost eşecul angajatorilor de a oferi roluri flexibile, cu normă parţială, pentru a se potrivi persoanelor cu condiţii de sănătate fluctuante.

    Analiştii spun că inactivitatea în creştere în rândul celor peste 50 de ani a fost deosebit de îngrijorătoare într-un moment în care mulţi angajatori erau disperaţi să recruteze.

    Cu toate acestea, mare parte din sprijinul oferit persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este orientat către tineri. Andrews e de părere că angajatorilor le revine sarcina să remodeleze munca în jurul oamenilor disponibili, indiferent de vârsta lor. „Este timpul ca angajatorii să reconsidere modul în care repartizează locurile de muncă”.

     

  • Care sunt cel mai bine plătite locuri de muncă în România

    Majorările salariale consistente din zona IT sunt determinate atât de creşterea cifrei de afaceri a firmelor din domeniu, dar şi de competiţia puternică pentru angajaţi pe piaţa locală şi nu numai. Potrivit datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, la început de 2022, cel mai bine plătite joburi se găsesc în IT, telecomunicaţii, inginerie, industria petrolieră şi sănătate, urmate de cele din financiar şi resurse umane, cu salarii ce pornesc de la 2.000 de euro net şi pot ajunge până la 5.000 de euro net.

    Domeniul IT deţine şi în acest an fruntea clasamentului cu cele mai bune oferte de joburi de pe piaţă. Potrivit datelor INS, salariile pentru angajaţii din IT&C sunt mai mari în Cluj decât în Bucureşti, fenomen explicat prin numărul redus de specialişti în Cluj, raportat la cererea mare din partea companiilor. Chiar dacă activitatea poate fi făcută de la distanţă, costurile de trai ridicate influenţează cerinţele candidaţilor şi astfel se justifică diferenţa de salariu dintre un specialist clujean şi unul din capitală.

    Conform datelor de pe platforma BestJobs, în domeniul IT, cele mai bune oferte sunt pentru candidaţii cu poziţii de Senior Devops Engineer, cu un salariu de până la 5.500 euro net şi asigurare medicală, program de lucru flexibil, cursuri de dezvoltare personală, tichete de masă, dar şi alte beneficii.

    Tot cu salarii în jurul sumei de 5.000 de euro net, candidaţii înscrişi pe platforma BestJobs pot aplica pentru poziţii de Full Stack Developer sau Senior Java Developer, poziţii care, pe lângă salariul de top, mai oferă şi asigurare medicală, program de lucru flexibil, sprijin în reorientarea profesională internă şi tichete de masă.

    Şi candidaţii pentru poziţia de .NET Technical Lead pot obţine un salariu cuprins între 3.000 şi 5.000 euro, cu beneficii precum bonus de performanţă, training, zile libere suplimentare şi nu numai.

    Printre poziţiile cu cele mai mari salarii la început de an se numără şi poziţiile de management şi coordonare, cei mai căutaţi fiind managerii de produse, vânzări sau cei din domeniul financiar. Salariile oferite pentru aceste poziţii variază între 2.000 de euro net în cazul unui manager în domeniul financiar şi până la 4.500 de euro net în cazul unui manager de produs. Printre beneficiile celor care aplică pentru aceste poziţii se numără asigurarea medicală, tichete de masă, asigurare de viaţă şi de accident sau deconturi pentru transport.

     

  • Ovidiu Palea, fondatorul centrului medical Provita: Resursa umană este o provocare absolut cruntă pentru că există o lipsă de personal

    Resursa umană este o provocare absolut cruntă pentru că există o lipsă de personal, iar în partea medicală la nivel de personal avem o luptă fantastică cu ce se întâmplă la stat. Statul nu face decât să mărească salarii, fără să stabilească norme şi ţinte. Este provocarea numărul unu.

  • În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

    Din punctul de vedere al companiilor, al angajatorilor, al directorilor executivi, piaţa muncii este în criză, poate cea mai mare criză cu care se confruntă de când a revenit capitalismul în România. Numai director de HR să nu fii când ai fluctuaţii de personal de 30-40%, mai ales dacă lucrezi cu sute şi mii de angajaţi, când nu ai candidaţi la uşă, nici măcar unul, când dacă ai şi îi angajezi nu mai vin deloc să-şi preia postul sau pleacă după câteva zile. Când un candidat îţi răspunde la telefon şi vine la un interviu, este bine. Acum investiţiile se fac doar dacă ai oameni, dacă ai cu cine să faci proiectul. Asta este perspectiva companiilor. Să vedem ce vor candidaţii, angajaţii, să vedem care este perspectiva lor. Conform BestJobs, numărul doi pe piaţa de recrutare, 2022 este anul în care românii intenţionează să schimbe jobul. În ianuarie numărul candidaţilor care au aplicat la joburi a crescut cu 66% faţă de începutul lui 2021. „Hotărârea angajaţilor români de a-şi schimba jobul se vede clar în datele noastre, 166.000 de candidaţi fiind în căutarea unui nou loc de muncă în ianuarie, iar cei mai mulţi dintre ei şi-au depus CV-ul la câte 7-12 joburi, în funcţie de domeniul de interes. Faţă de 2021, numărul candidaţilor activi la început de an a crescut cu peste două treimi”, menţionează BestJobs. „Dacă în urmă cu un an candidaţii cu experienţă mai mare de cinci ani căutau să-şi schimbe jobul, anul acesta, cea mai mare parte dintre aplicanţi – 46% – au experienţă de nivel mediu cuprinsă între 2 şi 5 ani, iar în plus, cea mai mare mobilitate se observă în rândul femeilor, acestea înregistrând peste 57% dintre aplicări”, menţionează BestJobs. Ce se caută: vânzări, management, financiar/contabilitate, transporturi, inginerie. Într-un sondaj BestJobs de la finalul lunii ianuarie, românii vor să se odihnească mai mult în acest an, după un 2021 dificil. „Anul acesta sunt 15 zile libere legale, dintre care nouă sunt în cursul săptămânii. Pentru a câştiga mai mult timp, pentru recreere, 55% dintre angajaţii care beneficiază de zile libere cu ocazia sărbătorilor legale au declarat că îşi vor lua zile libere suplimentare, acolo unde se poate, pentru a face punte cu weekendul” menţionează BestJobs. Într-un alt sondaj, tot din ianuarie, BestJobs menţionează: rezilienţa angajaţilor români este la cote minime la început de an, iar jumătate dintre aceştia speră la o mărire salarială şi la mai multă apreciere din partea şefilor. „Trei din zece angajaţi români s-au declarat nemulţumiţi de locul de muncă, principalele probleme fiind legate de salariu – 46%, mediul de lucru considerat stresant – 25%, dezechilibrul dintre timpul alocat jobului şi cel dedicat familiei şi hobby-urilor – 15%”, menţionează sondajul BestJobs. Angajaţii se aşteaptă ca angajatorii/companiile să le arate că munca lor este apreciată – 66%, să le ofere posibilităţi de promovare – 45%, şi să-i sprijine în dezvoltarea profesională – 41%. Pe lângă un salariu mai mare, program flexibil, concediu de odihnă, angajaţii vor coaching pentru dezvoltare personală şi profesională. În 2022 va creşte competiţia pentru talente, vor apărea noi beneficii extrasalariale, iar munca remote va fi ceva comun, spune BestJobs. Conform eJobs, platforma de recrutare online numărul 1, în ianuarie au fost publicate peste 37.000 de joburi noi, în creştere cu 61% faţă de ianuarie 2021. În acest moment, 35.396 de locuri de muncă pentru România şi străinătate sunt disponibile pe eJobs. Din totalul locuri noi de muncă disponibile în ianuarie, 9,4% au fost remote, dublu faţă de ianuarie anul trecut.

    eJobs spune că cele mai multe oferte de angajare în ianuarie au venit de la companiile din Bucureşti, peste 16.000 de joburi, urmează Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, Constanţa şi Sibiu. Conform eJobs, 21% dintre angajaţi şi-ar da demisia de la jobul actual fără să aibă un plan de rezervă, iar 8 din 10 români care au ca principală prioritate schimbarea locului de muncă deja au început căutările. Cei mai atractivi angajatori pentru români sunt multinaţionalele – 30%, iar la polul opus numai 11% ar alege să lucreze pentru o companie românească, menţionează sondajul eJobs. Cam acestea sunt trendurile anului 2022 pe piaţa muncii, unde foarte mulţi angajaţi vor să schimbe jobul, vor să se odihnească mai mult, vor beneficii extrasalariale şi vor dezvoltare personală şi coaching, iar pentru cei mai mulţi, jobul pe care îl au este stresant. Acesta este anul în care companiile trebuie să supravieţuiască.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Surpriză: Economia americană a creat 467.000 de locuri de muncă în ianaurie în ciuda temerilor aduse de valul Omicron

    Economia din SUA a creat 467.000 de locuri noi de muncă în ianuarie 2022, având în vedere creşterea numărului de cazuri aduse de valoare Omicron, scrie Financial Times.

    Surpriza este peste aşteptările analiştilor chestionaţi de Bloomberg, care aveau în prognoză luna trecută 150.000 de locuri de muncă.

    Această decizie va alimenta planul FED de a creşte dobânzile monetare pentru a stopa inflaţia.

    Totuşi, rata somajului în SUA a avut o creştere de 0,1% ajungând la 4%.