Şinşilele atrag în special persoane care locuiesc singure, fiind potrivite pentru cei care vin târziu acasă, deoarece atunci sunt în general active şi în plus mai seamănă şi cu Pikachu, îndrăgitul personaj din Pokemon.
Ca atare, au început să fie căutate şi de companiile din industria high-tech, cum ar fi Apple sau Google, care au instalat şinşile în sălile de recreare pentru angajaţi, după cum afirmă reprezentaţii unei asociaţii din California dedicate acestor animale.
Royal Canadian Pacific, spre exemplu, a restaurat zece vagoane din anii douăzeci cu care au mers cândva regina Elisabeta a II-a sau Winston Churchill. În trenul luxos al firmei pot călători 32 de pasageri cărora li se oferă o excursie de şapte zile cu plecare din Calgary prin Munţii Stâncoşi canadieni. Cei care se plictisesc de atâta stat în tren pot coborî la o repriză de pescuit sau pot face un tur cu elicopterul pe deasupra crestelor.
Eastern & Oriental plimbă turiştii cu trenul de la Singapore la Bangkok, ori pe trasee care străbat Thailanda, Laosul şi Malaezia. Călătoria prin Thailanda, spre exemplu, trece pe la templele khmere, include o tabără de elefanţi sau un oraş istoric la care turiştii sunt duşi cu căruţa trasă de ponei, iar trenul pus la dispoziţie de companie este decorat într-un stil colonial şi are la bord maeştri bucătari specializaţi în bucătărie europeană şi asiatică.
Rovos îşi plimbă turiştii prin Africa, într-un tren cu vagoane de dormit, restaurant şi compartimente care învie eleganţa lor din anii treizeci, iar cei mai pretenţioşi au chiar apartamente regale cu baie cu cadă. Călătorii pot alege între o excursie între Cape Town şi Pretoria, una de golf safari sau una care-i duce la Dar es Salaam în Tanzania, trecând prin Botswana, Zimbabwe şi Zambia.
Angajarea unei asemenea agenţii, care are pe post de ghizi experţi în domeniul artei sau arhitecturii, permite avantajul de a organiza vizite după ora închiderii sau în locuri inaccesibile publicului larg. În această categorie intră Art Excursions din SUA, deţinută de doi istorici care organizează vizite la Art Institute of Chicago sau la casa proiectată de către celebrul Frank Lloyd Wright, Fallingwater din Pittsburgh, unde turiştii participă seara şi la o recepţie pe terasa acesteia.
O altă firmă, Art Tours, aranjează vizite la palate din Italia neincluse în circuitul turistic ori cine la Biblioteca lui Celsus din Efes după programul de vizitare. Heritage Tours Private Travel oferă excursii culturale personalizate, ducându-şi clienţii să vadă clădiri Art Deco în Maroc sau apartamente particulare moderniste în Barcelona.
Cei care vor să viziteze muzeele New Yorkului au la dispoziţie Art Smart, ai cărei experţi îi duc să vadă muzeele şi galeriile de artă din Manhattan, precum şi obiectivele arhitecturale care merită admirate, iar vizitele pot fi adaptate şi pentru familii cu copii.
Alte agenţii organizează plimbări pentru admirarea unor opere ale artiştilor stradali, aşa cum este Graff Tours, la care turiştii pot apela pentru asemenea excursii la New York, Philadelphia şi Los Angeles şi pot participa chiar la ateliere conduse de artişti grafitti. Artiştii însă nu pictează pereţii clădirilor în prezenţa elevilor, ci se mulţumesc cu banala pânză.
Mulţi dintre care se doresc proprietari de domeniu în Marea Britanie nu provin din vechi familii înstărite, ci şi-au câştigat banii în ultimii zece-cincisprezece ani din diverse domenii precum cel financiar, din artă sau modă şi nu au experienţa administrării unei asemenea proprietăţi. De aceea, ei au nevoie de ajutor în persoana unor consultanţi care să se îngrijească de chestiunile administrative, scrie Financial Times.
Consultanţii se ocupă de activităţi precum selecţia şi coordonarea personalului care deserveşte o proprietate, decizând dacă să-l păstreze pe cel existent sau să-l înlocuiască, de crearea unui ghid al acesteia pentru noii proprietari sau chiar de obţinerea unor autorizaţii de construcţii pentru intervenţii asupra clădirilor de pe domeniu.
Uneori oferă şi sfaturi care să-i scutească pe clienţi de cheltuieli, cum ar fi “împrumutul” de oi care să le populeze pajiştile ca să nu fie nevoiţi să-şi bată capul cu întreţinerea lor. Alteori, consultanţii cu rol de administrator îl pun pe client în legătură cu alţi specialişti care-i să-i explice, de exemplu, de ce speciile de peşti dorite nu pot fi aclimatizate în iazul personal, ori se ocupă până şi de rezervări de bilete şi la restaurant.
Hainele şi accesoriile de călărie cunosc un reviriment clar: unele firme din industria luxului le produc pentru prima oară, altele scotocesc prin arhive spre începuturile lor ca producători de şei şi hamuri şi alte articole asemănătoare pentru a găsi ceva care să atragă clientul din ziua de azi.
Clienţii industriei de lux, care lucrează în timpul săptămânii şi îşi petrec, de multe ori, sfârşitul de săptămână în mijlocul naturii ori la o reşedinţă de la ţară, sunt tot mai interesaţi de moda ecvestră, chiar dacă nu toţi se dau în vânt după călărie. Unora le plac hainele, pălăriile şi cizmele ce amintesc mai mult sau mai puţin de cele purtate de călăreţi, iar alţii sunt interesaţi şi de şei şi hamuri. Case ca Hermès, Gucci, Swaine Adeney Brigg, Hunter şi Tanner Krolle au cunoscut o creştere însemnată a vânzărilor de haine şi accesorii de călărie şi în Asia şi Orientul Mijlociu.
Gucci, spre exemplu, a lansat la finalul anului trecut o colecţie de articole de călărie de 15 piese, printre care jachete de gabardină şi căşti îmbrăcate în catifea, ce pot fi asortate cu o şa de piele Guccissima, sau chiar purtate în afara padocului. La rândul lor, producători ca Hunter şi Le Charmeau produc cizme impermeabile, care pot costa şi până la 400 de euro perechea şi pot şi fi ele purtate nu numai la călărie.
A apărut chiar şi un aşa numit brand de “lifestyle ecvestru”, Deux Chevaux, creat de către o iubitoare a cailor şi echitaţiei. Sub acest nume se comercializează genţi, curele şi brăţări din piele, precum şi lumânări cu arome de fân sau de harnaşamente.
În restaurantele cu pretenţii din Marea Britanie, ca Fat Duck, Hix sau Gauthier Soho, dar şi la alte restaurante cunoscute, ca Noma din Copenhaga sau Momofuku din New York, li se propune clienţilor să înlocuiască vinurile cu specialităţi de ceai, băutură ce cunoaşte un reviriment în vânzări, după o perioadă de scădere a popularităţii.
Un motiv pentru trecerea de la vin la ceaiul băut la masă, spun specialiştii, ar fi grija tot mai mare a multor oameni pentru starea lor de sănătate, care-i face să vrea să găsească uşor ceai alb sau verde nu doar la ceainării sau cafenele, ci şi în restaurante. Ca atare, susţin experţii, nu peste multă vreme se va ajunge la recomandări de specialităţi de ceai care să meargă cu o anumită mâncare, aşa cum se procedează în prezent cu vinurile. De partea ceaiului sunt şi diverşi maeştri bucătari celebri, care consideră că aşa îşi pot pune în valoare creaţiile culinare. Alexis Gauthier, de la Gauthier Soho din Londra, susţine că, însoţind preparatele sale cu ceai în loc de vin, cei care le consumă pot simţi mai bine gustul umami pe care-l dă creaţiilor lui, deoarece ceaiul este mai subtil decât, de pildă, un Sauvignon alb.
Cum clienţii care trec pragul restaurantelor ar putea avea nevoie de îndrumare din partea casei la fel ca atunci când aleg un vin, se organizează deja şi cursuri care pregătesc somelieri pentru a putea face asemenea recomandări.
Revenirea ceaiului în topul preferinţelor consumatorilor nu a scăpat neobservată marilor companii, care vor să profite de această tendinţă. Lanţul de cafenele Starbucks a cumpărat anul trecut un lanţ de ceainării din SUA, Teavana, iar Unilever, proprietar al mărcilor de ceai PG Tips şi Lipton, ar fi interesat de deschiderea unui lanţ de ceainării.
Alteori, hainele devin aproape invizibile pur şi simplu prin subtilitatea coloristică, aşa cum se poartă în sezonul acesta de primăvară/vară, scrie The Independent.
Specialiştii în modă recomandă culori care nu ies în evidenţă, cum ar fi cele neutre ca bejul, culoarea ciocolatei cu lapte ori rozul delicat, care trebuie însă alese astfel încât să nu fie în aceeaşi nuanţă cu pielea sau mai deschisă, pentru a evita un aspect spălăcit.
Avantajul unor asemenea culori îl reprezintă, spun cunoscătorii, uşurinţa asortării cu restul elementelor din garderobă şi eleganţa discretă a întregii ţinute.
Această din urmă soluţie a fost adoptată de casa Carven pentru recentul său spectacol de la Paris, dar nu numai, scrie Financial Times. Un alt producător, Mini, a apelat la Puma pentru colecţia Mini by Puma de haine, pantofi şi accesorii, iar Porsche a mers până într-acolo încât să-şi lanseze propria colecţie de toamnă/iarnă 2013 la Săptămâna Modei de la New York.
Colecţia Porsche, lansată prin Porsche Design, companie creată în 1972, se încadrează în strategia acesteia de repoziţionare ca brand de modă şi accesorii de lux, care prevede lansarea unei colecţii de lifestyle, cu articole vestimentare, pantofi şi accesorii pentru bărbaţi şi femei, sub coordonarea creatorului Thomas Steinbrueck, care a colaborat cu casa Elie Saab.
În alte cazuri, industria auto apelează la cei din lumea modei la capitolul consultanţă. Spre exemplu, Chrysler i-a cerut părerea lui John Varvatos, creator de modă masculină din New York, cu privire la designul modelului Chrysler 300C, iar Ford a apelat la Anthony Prozzi, fost la DKNY, care acum se ocupă de interiorul maşinilor firmei americane. Hermès a colaborat cu Bugatti pentru o versiune specială a modelului Veyron sau cu hotelul Four Seasons George V din Paris, care a solicitat o versiune personalizată Rolls-Royce Phantom.
Mai mult, casa de modă Courrèges, care a început să proiecteze maşini electrice în anii şaizeci, are de gând să lanseze în parteneriat cu un producător european o gamă de modele proiectate de soţia fondatorului şi încă nelansate.
Inaccesibilă aproape oricărui străin vreme de cincizeci de ani la dorinţa proprietarei, Shangri La a devenit între timp un muzeu deosebit de artă islamică, cu o colecţie de obiecte adunate din diverse zone ale lumii, din Spania până în Filipine, ce datează din secolul al VIII-lea până în secolul trecut, scrie San Francisco Chronicle.
Cum arată legendarul refugiu al lui Doris Duke (GALERIE FOTO)
Pe lângă cercetători, Shangri La primeşte în ziua de azi vizitatori, dar în grupuri mici, pentru a nu deranja vecinii din zona rezidenţială unde se află, astfel încât doritorii de vizite sunt îndemnaţi să facă rezervare din timp.
Vezi aici cum ar arăta costumele supereroilor dacă ar avea sponsor – GALERIE FOTO
Dacă brandurile plătesc deja pentru folosirea în exclusivitate pentru atleţi, muzicieni şi actori, sumele pe care le-ar aduce super eroii ar atinge proporţii uriaşe.