BusinessMagazin

Tag: leu

  • Esecul motiunii, considerat de analisti o veste buna pentru pietele de capital si pentru cursul leului

    “In consecinta, ne mentinem estimarea de curs de 4,22 lei/euro
    pentru luna decembrie”, precizeaza Sinca.

    Analistul BCR aduce ca argument cele mai noi date despre deficitul
    bugetar, care “arata incurajator” dupa majorarea TVA, reducerea
    salariilor si a prestatiilor sociale si a subventiilor: deficitul
    dupa primele noua luni s-a situat la 23,3 miliarde de lei,
    “semnificativ sub tinta convenita cu FMI” de 28,2 miliarde.
    Deficitul dupa primele noua luni inseamna 4,6% din PIB, raportat la
    o tinta pe tot anul de 6,8% din PIB.

    In acelasi timp, discutiile despre un nou acord cu FMI, de data
    aceasta de tip preventiv, sunt in curs, iar “coalitia
    guvernamentala pare inca sa functioneze, desi exista anumite
    animozitati intre partide”, constata Ionut Dumitru, economistul-sef
    al Raiffeisen Bank Romania, explicand astfel de ce majoritatea
    analistilor n-au mizat pe o cadere a guvernului Boc cu ocazia
    votului pentru motiune.

    Dumitru mentine deocamdata estimarea, mai veche, a bancii privind
    un curs de schimb de 4,30 lei/euro pentru luna decembrie. Desi s-a
    semnalat o anumita crestere a volatilitatii cursului in ultimele
    doua luni comparativ cu perioada linistita de vara, in contextul
    unor tensiuni pe piata legate de sfera politica si de politicile
    guvernamentale, “impactul de ansamblu asupra ratelor dobanzilor si
    a cursului de schimb a fost aproape zero”.

    Saptamana trecuta, cursul s-a indreptat spre 4,32 lei/euro, insa
    miercuri, in ziua motiunii, cursul anuntat de BNR a fost de 4,281
    lei/euro.

    O serie de comentatori straini pariasera recent ca daca motiunea va
    trece si guvernul Boc va cadea, cursul ar putea ajunge la 4,35
    lei/euro in cateva saptamani, in timp ce unii dealeri de pe piata
    interna se temeau chiar de posibilitatea unui leu mai slab de 4,4
    in raport cu euro.

    Acum, comentatorii straini par o idee mai precauti decat cei romani
    cand e vorba de sansele de stabilitate a guvernului.
    Financial Times     noteaza ca popularitatea personala a
    premierului Emil Boc s-a prabusit in ultimele luni, in contextul
    protestelor de strada, inclusiv ale celor declansate de politie si
    de angajatii Ministerului de Finante, iar politicile de
    austeritate, “printre cele mai dure de pe continent”, vor face ca
    economia sa scada cu cel putin 1,9% in acest an.

    Credibilitatea cabinetului Boc a suferit o noua lovitura, adauga
    Financial Times, cu ocazia votului din greseala dat de
    parlamentarii puterii pentru initiativa opozitiei de a micsora TVA
    la alimentele principale. Totusi, prim-ministrul este decis sa
    urmeze cursul masurilor de austeritate si sa solicite o sustinere a
    acestora printr-un nou acord cu FMI, de tip preventiv, care sa-l
    inlocuiasca pe cel actual atunci cand acesta va expira, in
    primavara lui 2011.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • Cat de riscanta este Romania? Investitorii straini evalueaza sansele motiunii de cenzura

    Investitorii apreciaza ca motiunea de cenzura depusa luni de
    opozitie, asupra careia parlamentarii isi vor da votul saptamana
    viitoare, nu va reusi sa darame guvernul Boc, insa va esua doar la
    limita, astfel incat supravietuirea Guvernului nu va insemna si
    sustinere pentru programul de reforme, care va ramane probabil sub
    presiune. La perceptia de instabilitate contribuie si posibilitatea
    Guvernului de a impune legile de reforma si masurile de austeritate
    prin ordonante, fara apelul la vot parlamentar, practica ce nu
    poate fi sanctionata decat prin motiuni de neincredere.

    “Riscul ca masurile de reforma sa nu fie aplicate este foarte mare,
    din cauza opozitiei fata de guvern, iar aceasta ne face precauti”,
    declara Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital, citat de
    Reuters. “Intr-un sens mai larg, nu vad
    alternativa la ceea ce se intampla acum. Dar este vorba de o
    situatie care nu pare foarte stabila.”

    Liderul PSD, Victor Ponta, declarase luna trecuta pentru aceeasi
    agentie de presa ca va incerca sa reduca TVA si sa desfiinteze
    sistemul cotei unice – masuri pe care BNP Paribas le-a calificat
    drept “o strategie economica nerealista” care va ingreuna alinierea
    la programul convenit cu FMI.

    “Guvernul face ce poate, dar fiecare masura adoptata intampina o
    rezistenta inversunata. Riscul permanent ca Guvernul sa cada
    intretine o perceptie de instabilitate mare”, adauga Nicolae
    Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania.

    Analistii citati de Reuters acuza si refuzul statului de a vinde
    obligatiuni la o dobanda mai mare de 7%, desi perceptia de risc
    este mai mare, si masurile probabile ale BNR de a limita
    fluctuatiile leului sunt “alte motive de ingrijorare” pentru
    traderi, sustine Reuters.

    CUM MASURAM RISCUL

    Este stiut ca de cateva luni incoace, analistii bancilor straine
    pledeaza sustinut ca Finantele sa accepte sa vanda titluri de stat
    cu o dobanda mai mare decat plafonul impus de 7%, motivand ca ar fi
    crescut riscurile asociate de investitori cu Romania. Cat despre
    controlul asupra leului, presiunile au venit sub forma a numeroase
    comentarii care au cerut in ultima vreme ca BNR sa lase leul sa se
    deprecieze, pentru a avantaja exporturile, cu motivul ca riscul
    implicat pentru companiile si populatia care au credite in valuta
    ar fi mai putin important decat castigurile din competitivitatea la
    export.

    Deocamdata, in clasamentul CMA Datavision al primelor 10 tari cu
    cea mai mare probabilitate de intrare in incapacitate de plata a
    datoriei publice externe, calculat in functie de cotatiile CDS
    (contracte de asigurare contra riscului de default), Romania nu mai
    figureaza de luna trecuta. Topul CMA Datavision, actualizat zilnic,
    este dominat de Venezuela, Grecia si Argentina, considerate cele
    mai riscante tari din lume.

    Presa romaneasca a publicat saptamana trecuta o stire despre topul
    CMA, preluand concluziile unui raport trimestrial al CMA, care
    consemna ca in trimestrul trecut, Romania a figurat in clasament.
    In octombrie insa, inclusiv pana in momentul de fata, Romania nu a
    mai figurat deloc in clasament.

    Conform datelor CMA (Credit Market Analysis este membra a CME
    Group, cea mai mare bursa de instrumente derivative), prima de risc
    pentru datoriile Romaniei, ceruta de investitorii in obligatiuni si
    alte titluri de stat, era la inceputul lui septembrie de 382,18
    puncte. Chiar si atunci, Romania era foarte departe de riscul
    calculat in iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si
    cand prima de risc era in jur de 410 puncte.

  • De ce gandesc romanii in euro. Cum vrea BNR sa „topeasca” leul

    Desi fac platile in lei, romanii se raporteaza la euro, pentru
    ca “asa au fost formati sa gandeasca”, dar si fortati de practica
    afisarii preturilor in moneda unica europeana la masini, telefonie
    si locuinte. In timp ce dealerii auto sustin ca nu au incotro,
    pentru ca autoturismele sunt cumparate la un anumit curs de schimb,
    analistii sunt de parere ca firmele transfera riscul valutar asupra
    clientilor.

    “Este o idee gresita ca romanii vor sa stie pretul in euro. Vor
    in euro pentru ca asa au fost formati sa gandeasca”, sustine Radu
    Craciun, director de investitii Eureko Pensii, cu ocazia dezbaterii
    “Esti roman, platesti in lei”, organizata de Ziarul Financiar.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Analistii straini: leul ar putea pierde 2% fata de euro daca motiunea de cenzura a PSD reuseste

    “Potentiala disolutie a Guvernului este cel mai mare risc pentru
    leu”, declara pentru Bloomberg James Lord, strateg pentru pietele
    emergente la Morgan Stanley. “Banca centrala va interveni ca sa
    protejeze moneda, daca aceasta se va confrunta cu presiuni
    semnificative de depreciere”, adauga Lord.

    Scenariul considerat posibil de analistii din Londra ai Morgan
    Stanley, UBS si Societe Generale vizeaza o depreciere cu 2% a
    leului fata de euro in urmatoarele doua sau trei saptamani, a carei
    adancire ar urma sa fie limitata de BNR, cu interventii
    asemanatoare celei de la sfarsitul lui iunie, cand moneda nationala
    a pierdut 4,2% din valoare, in contextul votului la Curtea
    Constitutionala asupra taierii pensiilor si al majorarii TVA.

    O cadere a guvernului Boc ar duce leul spre un curs de 4,3-4,35 in
    urmatoarele saptamani, sustin analistii bancilor mentionate.
    “Autoritatile nu vor permite insa o coborare mult sub 4,35
    lei/euro, insa elementul cheie in ochii pietelor este aplicarea
    programului de masuri convenite cu FMI”, afirma Gaelle Blanchard,
    strateg pentru pietele emergente la Societe Generale Londra.

    “Banca centrala n-are nevoie de cheltuieli prea mari pentru a aduce
    cursul acolo unde doreste. BNR nu are interes sa permita o
    depreciere masiva”, adauga James Lord de la Morgan Stanley.

    Daca, in schimb, actualul guvern va supravietui motiunii de
    cenzura, atunci leul s-ar putea aprecia la 4,25 lei/euro pana la
    sfarsitul anului si la 4,15 pana la sfarsitul lui 2011, crede
    Gaelle Blanchard, ceea ce ar avea efecte negative asupra
    competitivitatii exporturilor si implicit ar afecta sansele iesirii
    din recesiune.

    Cursul anuntat de BNR a fost miercuri de 4,277 lei/euro, cu circa
    3% peste nivelul atins in episodul de depreciere de la sfarsitul
    lui iunie. Moneda este sustinuta, scrie Bloomberg, de continuarea
    acordului cu FMI si UE, care au furnizat recent 2 miliarde de euro
    Romaniei. Rezerva valutara a ajuns astfel la 32,58 miliarde de euro
    la sfarsitul lui septembrie.

    Recent, ING Bank Romania a calculat ca BNR ar fi cheltuit de la
    inceputul crizei, in ultimul trimestru al lui 2008, si pana in
    prezent pana la 11 miliarde de euro, din care intre 400 si 900 de
    milioane de euro numai in septembrie anul acesta. Guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu, nu a confirmat niciuna din aceste sume.

  • O volatilitate mare a cursului de schimb este permisa daca inflatia este bine ancorata

    “Atata timp cat oamenii vor crede ca o inflatie de 2-2,55 va
    ramane ancorata in timp, iti poti permite o mai mare volatilitate a
    cursului de schimb si sa nu iei in seama anumite evolutii
    tranzitorii”, a spus Belka la un seminar organizat de BNR cu ocazia
    aniversarii a 130 de ani de activitate.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Pauza de masa a zilei de luni e punctul de varf al cumparaturilor pe internet, afirma
    Gandul, citand un studiu al unui Gecad ePayment, de unde
    reiese si portretul robot al celui care isi face cumparaturile pe
    internet, platind cu cardul: barbat, cu varsta cuprinsa intre 30 si
    40 de ani, din Capitala. Noile liste cu medicamente compensate vor
    intra in vigoare la 1 octombrie, si nu pe 1 septembrie, cum s-a
    anuntat initial, in acest interval urmand sa aiba loc o dezbatere
    publica pe aceasta tema.

    “Incepe marea rascoala: clientii se razvratesc fata de banci”,
    titreaza Evenimentul Zilei, referindu-se la cei peste 100 de
    clienti ai Volksbank si tot atatia ai BCR care s-au reunit in
    aceste zile pentru a stabili o strategie de lupta contra bancilor, despre care spun ca
    le-au marit ilegal dobanzile la credite. Timis, Cluj si Constanta
    tin capul de afis in clasamentul celor mai cheltuitoare judete ale
    tarii intr-un an de criza.

    Scrisoarea catre FMI, obligatorie pentru a primi cea de-a sasea
    transa trebuie trimisa in aceste zile la Washington si nu are cine sa o semneze, dupa remanierea lui
    Sebastian Vladescu, care va face si ca Romania sa se imprumute de
    pe pietele externe mult mai scump, sustine Adevarul.
    Autoritatea de Reglementare in Energie vrea sa introduca un sistem
    liniar de facturare a gazelor, prin care vom plati aceeasi suma in
    fiecare luna, chiar daca iarna consumam mai mult, iar vara mai
    putin.

    Romania Libera ofera sase idei despre ce se poate face pe litoral
    cand vremea e urata, de la vizite la una dintre cherhanalele
    dobrogene si pana la zboruri de agrement de pe aerodromul din Tuzla
    sau scuba-diving. Ziarul readuce in atentie chestiunea rromilor,
    scriind ca Banca Mondiala estimeaza costurile esecului politicilor
    de integrare a acestora in Bulgaria, Romania, Serbia si Cehia la un
    total de 5,7 miliarde de euro anual.

    Mai este moneda proprie un avantaj clar pentru economia
    romaneasca? se intreaba Ziarul Financiar, citand bancheri
    care afirma ca avantajul de a avea o moneda proprie nu mai
    este la fel de evident, in ciuda perspectivelor mai indepartate de
    aderare la euro. Ovidiu Nicolescu, seful Consiliului National al
    IMM, critica dur strategia guvernamentala pentru dezvoltarea
    sectorului IMM in perioada 2009-2013, elaborata de firmele de
    consultanta KPMG Romania si Finas Consulting.

  • BCR vede cursul de schimb intre 4,1 si 4,3 lei/euro; Raiffeisen mizeaza pe 4,4 lei/euro, ING pe 4,35

    Anghel considera ca acest interval de variatie este “neutru si
    suficient de stimulativ pentru economie”, adaugand totusi ca “nu se
    poate creste numai prin curs” – o aluzie la apelurile periodice ale
    oamenilor de afaceri in directia unei deprecieri a leului, care ar
    stimula competitivitatea exporturilor.

    Intr-o depreciere a leului pe parcursul urmatoarelor luni cred
    economistii Raiffeisen Bank Romania, care marti si-au facut publica
    prognoza de curs pana in martie 2011. De la nivelul actual de 4,23
    lei/euro, cursul ar urma sa ajunga la 4,40 lei/euro in septembrie,
    dupa care va reveni la 4,30 lei/euro la sfarsitul anului, pentru ca
    la sfarsitul primului trimestru din 2011 sa atinga din nou 4,40
    lei/euro. Deocamdata, pe termen scurt, Raiffeisen nu intrevede
    variatii semnificative ale cursului.

    Prognoza este in acord cu estimarile Raiffeisen conform carora,
    dupa un trimestru II in care toti indicatorii pe termen scurt au
    avut o dinamica favorabila – productia industriala, cea din
    constructii, vanzarile din retail si cele de masini -, economia ar
    urma sa-si reia tendinta de scadere incepand din trimestrul al
    treilea. Potrivit lui Nicolae Covrig, analist financiar in cadrul
    Raiffeisen Bank Romania, “masurile de austeritate fiscala initiate
    la inceputul lui iulie vor avea un impact negativ asupra evolutiei
    PIB in a doua jumatate a anului”.

    Luni, si economistii ING Bank au estimat ca in urmatoarele trei
    luni, cursul ar putea ajunge la 4,35 lei/euro, din cauza masurilor
    de austeritate necesare pentru consolidarea fiscala. Daca insa
    Raiffeisen considera posibila o redresare de la anul, cu o crestere
    economica de 1-2%, prognoza ING este pesimista, vizand un declin de
    pana la 2% al economiei in 2011.

    CU CENTURA DE SIGURANTA

    In opinia lui Lucian Anghel, o conditie de sustinere a
    stabilitatii cursului, asa cum a fost si anul trecut incepand din
    primavara, este continuarea si ducerea la bun sfarsit a acordului
    de imprumut cu FMI si Comisia Europeana, dupa care ar fi necesar un
    nou acord – “chiar daca nu cu bani, ci un nou tip de acord”, care
    sa asigure “un ghidaj” contra derapajelor, respectiv continuarea
    unei politici economice si fiscale prudente.

    In urma cu cateva luni, presedintele Traian Basescu invocase
    ideea unui acord de tip preventiv cu FMI (“precautionary”) – o
    linie de credit de genul celei pe care Ungaria ar fi urmat s-o
    solicite in iulie de la FMI, fara insa a avea intentia sa
    foloseasca neaparat banii. Un alt instrument alternativ fata de
    clasicul credit stand-by si introdus de FMI in ultimul an este
    linia de credit flexibila, rezervata insa doar statelor cu
    performante fiscale bune si cu o evolutie buna a indicatorilor
    macro: unul dintre beneficiari este Polonia, care nu a tras insa
    nicio suma din cele 20 de miliarde de dolari aferente, dar recent
    si-a prelungit pe inca un an linia de credit.

    Anghel apreciaza ca sunt sanse ca actualul acord, care expira in
    mai 2011, sa se incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au
    ramas, pe de o parte fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in
    jur de 6,8% din PIB anul acesta este posibila, pe de alta parte in
    virtutea politicii flexibile a Fondului, manifestata pe tot
    parcursul acordului.

    Conform datelor FMI valabile la data de 16 august, Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

  • Isarescu: Cursul de schimb din urma cu doua saptamani “cam” reflecta fundamentele macroeconomice

    “In ceea ce priveste cazul Romaniei, prezenta noastra pe piata
    nu vizeaza numai cursul de schimb si, iarasi, nu avem puncte fixe.
    (…) Intr-un fel, evenimentele de acum cateva saptamani, cu
    depasirea nivelului de 4,3 lei/euro (arata acest lucru – n.r.). Nu
    ne cantonam intr-un punct fix, avem zone in care consideram cursul
    intr-un relativ echilibru la momentul respectiv”, a spus
    Isarescu.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Leul a continuat sa se aprecieze

    In sesiunea de vineri, banca centrala a anuntat un curs de
    referinta de 4,3048 lei/euro.

    In raport cu dolarul american, BNR a afisat un curs de schimb de
    3,4001 lei/dolar, cu 4,13 bani mai mic decat cel anterior, de
    3,4414 lei/dolar.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

    Cat credeti ca va fi cursul leu – euro la sfarsitul acestui an?
    Votati in cadrul sondajului www.businessmagazin.ro, in partea din dreapta
    jos a siteului.