Tag: legume

  • Ce mănâncă oamenii care trăiesc cel mai mult

    Dieta mediteraneană
    Fructe şi legume proaspete, cereale integrale, nuci, nelipsitul pahar de vin roşu, peşte, lactate, ulei de măsline ca principală sursă de grăsime, toate acestea compun una dintre cele mai sănătoase diete din lume.

    Numeroase studii au scos în evidenţă beneficiile acestei combinaţii magice de alimente, asociind-o cu o stare bună a sănătăţii, cu reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 sau demenţă. Iar cea mai recentă cercetare arată că astfel de alimente, cu focus pe fructe de pădure şi căpşuni, odată consumate, ne pot proteja contra Alzheimer.

    Purtătorul de cuvânt al British Dietetic Association, Anna Daniels, a declarat pentru The Independent că “dieta mediteraneană este de bază pentru o inimă sănătoasă şi pentru longevitate. Iar uleiul de măsline extra virgin este bogat în acizi graşi mono şi polisaturaţi, ideali pentru un colesterol corect”.

    Citiţi continuarea pe www.gustarte.ro

  • Leguma care poate preveni cancerul

     Persoanele care consumă foarte multă ceapă roşie sunt mai puţin expuse riscului de a dezvolta un cancer ovarian, intestinal sau la sân.

    Legumele conţin mai mulţi compuşi anticancer, quercetinul şi antocianii, care dau culoarea roşie.

    “E adevărat însă că ceapa cu cea mai întunecată culoare are cea mai mare putere de luptă împotriva cancerului”, susţine autorul studiului, Abdulmonem Murayyan.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Leguma care poate preveni cancerul

     Persoanele care consumă foarte multă ceapă roşie sunt mai puţin expuse riscului de a dezvolta un cancer ovarian, intestinal sau la sân.

    Legumele conţin mai mulţi compuşi anticancer, quercetinul şi antocianii, care dau culoarea roşie.

    “E adevărat însă că ceapa cu cea mai întunecată culoare are cea mai mare putere de luptă împotriva cancerului”, susţine autorul studiului, Abdulmonem Murayyan.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cum sunt păcăliţi românii care merg în piaţă după fructe şi legume româneşti

    O practică veche, pe care autorităţile nu au reuşit până acum să o elimine, iar cumpărătorii se protejează cum pot.

    Ultimul control făcut în Piaţa Obor din Capitală a demonstrat încă o dată cât de vicleni sunt unii comercianţi. Pe etichete scriu doar preţul, nu şi ţara de provenienţă a legumelor si fructelor. Vând pe aceleaşi mese, la grămadă, produse de import şi produse autohtone, aşa că nimeni nu mai ştie ce cumpără, potrivit TVR.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum sunt păcăliţi românii care merg în piaţă după fructe şi legume româneşti

    O practică veche, pe care autorităţile nu au reuşit până acum să o elimine, iar cumpărătorii se protejează cum pot.

    Ultimul control făcut în Piaţa Obor din Capitală a demonstrat încă o dată cât de vicleni sunt unii comercianţi. Pe etichete scriu doar preţul, nu şi ţara de provenienţă a legumelor si fructelor. Vând pe aceleaşi mese, la grămadă, produse de import şi produse autohtone, aşa că nimeni nu mai ştie ce cumpără, potrivit TVR.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce planuri are cel mai mare retailer multiformat din România

    Aşa îşi începe Jean Baptiste Dernoncourt povestea despre consumatorul de astăzi. Dernoncourt este executivul francez care conduce de mai bine de trei ani operaţiunile locale ale grupului Carrefour în România. Un total de circa 290 de magazine sub mai multe formate (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online), cu afaceri estimate la 1,7-1,8 mld. euro anual.

    „Suntem cel mai mare retailer multiformat din România”, adaugă el. Într-adevăr, liderul comerţului modern este grupul german Kaufland, însă acesta are pe piaţa locală doar lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume.
    Francezii au ales să atace piaţa pe mai multe fronturi simultan. De altfel, în România există şi formatul Supeco, un mix de discounter şi cash & carry, însă acesta este operat separat şi are şi un management diferit pe piaţa locală, deşi internaţional este tot parte a grupului Carrefour.

    Dernoncourt conduce operaţiunile a trei companii principale. Cea mai mare ca business este Carrefour România, care administrează lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume, magazinul online; divizia este responsabilă şi cu alimentarea magazinelor de proximitate în franciză: Express (în zona urbană) şi Contact (în zona rurală). Tot executivul francez administrează şi Artima şi Columbus Operational, prima fiind compania care operează supermarketurile Market, iar cea de-a doua magazinele Billa, care vor deveni în acest an tot Market.

    „Prin achiziţia Billa ne-am întărit poziţia pe segmentul magazinelor mici, respectiv pe supermarketuri şi proximitate”, adaugă Jean Baptiste Dernoncourt. În decembrie 2015, Carrefour a anunţat că a preluat operaţiunile Billa România într-o tranzacţie estimată de piaţă până în 100 mil. euro. Billa, rămas cel mai mic retailer din perspectiva cifrei de afaceri, avea circa 85 de magazine şi rulaje de peste 300 mil. euro. Tranzacţia a primit acordul Concurenţei în iunie 2016, iar apoi a început procesul de integrare. Aceasta nu a fost prima tranzacţie a Carrefour pe piaţa locală, însă a fost de departe cea mai mare. Anterior, francezii mai cumpăraseră şi alte reţele mai mici, plus lanţul de supermarketuri Artima în 2007, care atunci număra circa 20 de spaţii. La momentul acela, francezii intrau pe segmentul magazinelor mici după circa şase ani de la lansarea pe piaţa din România în 2001 cu un hipermarket în cartierul Militari din Capitală.

    „Până să primim acordul de la Consiliului Concurenţei nu am avut voie să avem niciun contact cu echipa Billa, astfel că abia în vara anului trecut am început discuţiile.” Primul pas a fost lansarea unei campanii pentru informarea angajaţilor Billa. În total, 3.000 de oameni. „Am lansat o caravană cu care am mers prin toate magazinele Billa pentru a-i informa pe angajaţi că vrem să rămână cu noi.” Deşi nu oferă cifre, Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că majoritatea a decis să rămână, deşi culturile organizaţionale ale celor două companii sunt diferite. Astfel, cu cei aproape 3.000 de angajaţi noi, Carrefour s-a apropiat de 17.000 de salariaţi în prezent, cifră care poziţionează grupul pe locul secund în retailul alimentar (după Kaufland) şi în topul celor mai mari angajatori privaţi din economie.

    „Continuăm să angajăm pentru că pe lângă integrarea Billa deschidem şi magazine proprii în ritmul anilor anteriori, pe toate formatele”. Compania a deschis în anii anteriori peste 20 de magazine pe an, însă a şi închis spaţii. Magazinele de proximitate sunt deschise în franciză, iar pe segmentul hipermarketurilor numărul de deschideri a variat între unul singur şi trei, cele mai multe fiind bifate anul trecut. Totuşi, cifrele sunt departe de anii de boom, când se inaugurau şi zece hipermarketuri noi în fiecare reţea. Diferenţele sunt date de aglomerarea pieţei, comerţul modern apropiindu-se de 2.000 de magazine sub mai multe formate. Mai mult, în această perioadă şi comportamentul de consum s-a schimbat. Dacă în anii 2006-2008 cumpărăturile erau în mod tradiţional realizate la hipermarketuri, unde românii mergeau la final de săptămână să îşi umple coşurile, acum proximitatea s-a dezvoltat şi joacă un rol important. Apropierea de casă sau de birou a devenit un factor-cheie în procesul de shopping pentru cumpărăturile de zi cu zi.

    „Cred că suntem într-o perioadă în care, cu cât acoperi mai multe formate cu atât eşti mai avantajat. Românii merg în toate magazinele, pentru că din fiecare cumpără altceva. (…) Ne-am extins în proximitate.” O nouă direcţie de dezvoltare va fi online-ul, despre care Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că va creşte în următorii ani, pentru că potenţial există. Din nou însă, se fereşte să ofere cifre pentru piaţa locală. Afirmă doar că cea mai mare pondere a online-ului în comerţul alimentar este în Marea Britanie: 5%.

    Pe piaţa locală, cifrele sunt mult mai mici, însă retailerii se pregătesc din timp pentru schimbarea dramatică a obiceiului de consum, de aceea Carrefour a fost unul dintre pionierii din domeniu. A lansat în 2013 un magazin propriu online şi treptat extinde aria de livrare şi categoriile de produse. Alţi retaileri au ales fie un model mixt (comandă online şi ridicare din magazin, în cazul Cora) sau un parteneriat cu jucători din domeniu (Mega Image şi eMag).

  • Apa de la robinet – ar trebui să renunţăm de tot la ea?

    Ştim cu toţii că majoritatea fructelor şi legumelor cumpărate sunt crescute cu ajutorul pesticidelor şi fertilizatorilor chimici. Majoritatea acestora se regăsesc în coaja fructelor, dar şi în legume, iar cum multe dintre acestea se consumă cu totul este vitală îndepărtarea reziduurilor de pe ele, informează CSID.

    La riscul produs de pesticide se adaugă cel al contaminării cu bacterii gen E. Coli, Listeria, Salmonella, toate cu efecte serioase asupra sănătăţii.

    Cum spălăm corect fructele şi legumele?

    Iată câteva reguli:

    spălaţi-vă întotdeauna pe mâini înainte să spălaţi vegetalele

    spălaţi şi vegetalele pe care le curăţaţi de coajă sau pe care le tăiaţi (cum ar fi pepenele), deoarece prin intermediul cuţitului bacteriile pot ajunge de pe coajă în interior

    spălaţi vegetalele sub un jet de apă rece, preferabil frecându-le suprafaţa cu mâna sau cu un burete aspru

    puteţi folosi o soluţie din o parte oţet şi trei părţi apă filtrată în care să ţineţi vegetalele timp de o oră

    legumele cu suprafaţă neregulată trebuie ţinute obligatoriu câteva minute în apă filtrată (ex: salata, broccoli, conopida)

    De asemenea, luaţi în considerare utilizarea unui filtru special pentru apă, pentru că altfel nu faceţi decât să îndepărtaţi nişte substanţe chimice şi să le înlocuiţi cu altele. Dintre cele care pot rămâne pe vegetale şi pe care le introducem astfel în organism mai periculoase sunt azbestul şi plumbul (provenite din ţevile vechi), clorul aflat în cantităţi mari în apa potabilă, dar şi pesticidele aflate în pământul în care sunt îngropate ţevile de apă potabilă şi care ajung în acestea prin micile spărturi pe care le are orice ţeavă veche. Ajungem aşadar să spălăm fructele pentru a îndepărta pesticidele… tot cu pesticide.

    Aceiaşi contaminanţi se regăsesc şi în mâncarea gătită pentru care este folosită apă de la robinet, deoarece prin fierbere nu se elimină decât cisturile de Giardia; clorul, sedimentele, metalele grele, azbestul, pesticidele si insecticidele NU se elimină prin fierbere şi ajung să fie introduse în organism împreună cu mâncarea gătită, ceaiul sau cafeaua la care este folosită apa de la robinet. 

     

  • Cum arătau fructele şi legumele înainte de a fi cultivate de către om – GALERIE FOTO

    Fructele şi legumele pe care le ştim azi, nu au arătat şi nu au avut întotdeauna acelaş gust. De-a lungul timpului, oamenii au îmbunătăţit şi modificat genetic produsele noaste preferate, scrie Science Alert.

    În galeria foto vă prezentăm fructele şi legume care arătau foarte diferit înainte începerii cultivării lor de către om.

     

  • Roşii toxice într-un supermarket din România

    O arădeancă a cumpărat de la un supermarket o roşie care, în interior, avea plante verzi. Conform specialiştilor, seminţele tomatei au germinat din cauza tratamentului şi a condiţiilor de depozitare. Nimeni nu poate şti, însă, cu certitudine, dacă roşiile de acest fel sunt sau nu toxice, însă acest lucru nu este exclus.

    Cum era de aşteptat, fenomenul este considerat unul straniu de către toţi cei care au văzut roşia în care au germinat seminţele. Iar faptul a generat, desigur, o serie de discuţii pro şi contra.

    Iată ce spune un cumpărător: „Nu este normal aşa ceva. Dacă aţi găsi aşa ceva, la ce v-aţi gândi? Prea mult îngrăşământ, cum zicea bunicul meu. Nu e normal…”. O altă arădeancă spune şi ea că „o astfel de transformare se produce din cauza pesticidelor şi a hormonilor”. „Mă gândesc că au celuloză, hormoni şi substanţe chimice cele din supermarketuri. De aceea ar trebui să vină oamenii la piaţă să îşi cumpere că, oricum, sunt mai ok cele de la producători”, ne spune un comerciant.

    La întrebarea „Ar trebui să ne sperie această roşie sau nu?”, Florin Gornic, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Arad, a declarat pentru aradon.ro: „Dacă se face legarea cu produse chimice este un lucru care se întâlneşte destul de des. Dacă se folosesc doze normale nu sunt toxice. Dacă sunt venite din alte părţi, nu ştim ce şi cât s-a folosit… Teoretic este posibil, dar dacă nu ştim provenienţa, nu ştim nimic. Legislaţia prevede să se facă verificări prin sondaj, dar sondajul se face unul, doi, trei dintr-un camion plin cu marfă. Ca să mă pot pronunţa în acest caz, sigur că trebuie făcute nişte analize. Presupun ca această super-încolţire se datorează faptului că legumele au fost tratate cu nişte substanţe pentru menţinerea îndelungată a prospeţimii şi au fost păstrate în condiţii de temperatură care să permită acest lucru”.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro/

  • Roşii toxice într-un supermarket din România

    O arădeancă a cumpărat de la un supermarket o roşie care, în interior, avea plante verzi. Conform specialiştilor, seminţele tomatei au germinat din cauza tratamentului şi a condiţiilor de depozitare. Nimeni nu poate şti, însă, cu certitudine, dacă roşiile de acest fel sunt sau nu toxice, însă acest lucru nu este exclus.

    Cum era de aşteptat, fenomenul este considerat unul straniu de către toţi cei care au văzut roşia în care au germinat seminţele. Iar faptul a generat, desigur, o serie de discuţii pro şi contra.

    Iată ce spune un cumpărător: „Nu este normal aşa ceva. Dacă aţi găsi aşa ceva, la ce v-aţi gândi? Prea mult îngrăşământ, cum zicea bunicul meu. Nu e normal…”. O altă arădeancă spune şi ea că „o astfel de transformare se produce din cauza pesticidelor şi a hormonilor”. „Mă gândesc că au celuloză, hormoni şi substanţe chimice cele din supermarketuri. De aceea ar trebui să vină oamenii la piaţă să îşi cumpere că, oricum, sunt mai ok cele de la producători”, ne spune un comerciant.

    La întrebarea „Ar trebui să ne sperie această roşie sau nu?”, Florin Gornic, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Arad, a declarat pentru aradon.ro: „Dacă se face legarea cu produse chimice este un lucru care se întâlneşte destul de des. Dacă se folosesc doze normale nu sunt toxice. Dacă sunt venite din alte părţi, nu ştim ce şi cât s-a folosit… Teoretic este posibil, dar dacă nu ştim provenienţa, nu ştim nimic. Legislaţia prevede să se facă verificări prin sondaj, dar sondajul se face unul, doi, trei dintr-un camion plin cu marfă. Ca să mă pot pronunţa în acest caz, sigur că trebuie făcute nişte analize. Presupun ca această super-încolţire se datorează faptului că legumele au fost tratate cu nişte substanţe pentru menţinerea îndelungată a prospeţimii şi au fost păstrate în condiţii de temperatură care să permită acest lucru”.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro/