BusinessMagazin

Tag: legislatie

  • Popularitatea lui Emmanuel Macron este în continuă scădere, ajungând la doar 30%

    Popularitatea lui Macron se află pe un trend descendent, în ultimele trei luni înregistrând o scădere de aproximativ 30%. Sondajul a fost efectuat de compania YouGov din Franţa la comanda Huffington Post.

    Această scădăre a încrederii în preşedintele francez vine în urma anunţului făcut săptămâna trecută de Macron cu privire la reformele legislaţiei din domeniul muncii. Într-un interviu acordat recent revistei Le Point, Emmanuel Macron a precizat că se aşteaptă ca cetăţenii să fie nemulţumiţi şi nerăbdători.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Condamnaţii îşi vor pierde averile acumulate în ultimii 5 ani anteriori sentinţei, conform unei directive UE transpusă în legislaţia românească

    ”Proiectul de lege are în vedere exclusiv transpunerea unor prevederi din două directive ale Uniunii Europene: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

    Potrivit sursei citate, intervenţiile legislative cuprinse în proiect au în vedere instituţia confiscării extinse, contestarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale ori a confiscării extinse, reglementarea compunerii completului care va judeca contestaţiile prevăzute de art. 2501 alin.(1) şi respectiv art. 4252 din Codul de Procedură Penală împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia şi, respectiv, împotriva hotărârii prin care instanţa de apel dispune măsura de siguranţă a confiscării speciale ori a confiscării extinse direct în apel.

    ”Confiscarea extinsă poate fi aplicată atunci când pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare. O altă condiţionalitate este ca fapta la care a fost condamnată persoana să fie susceptibilă să îi procure un folos material şi dacă instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. În acest caz, convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei. În proiectul textului de lege, confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”, precizează Executivul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru german: Noile sancţiuni americane impuse Rusiei contravin legislaţiei internaţionale

    “Statele Unite nu pot amenda firmele germane pentru că fac afaceri în altă ţară”, a declarat Zypries într-un interviu pentru publicaţiile grupului media Funke, preluat de agenţia de ştiri Tass.

    “Considerăm că reprezintă o încălcare a legislaţiei internaţionale”, a continuat oficialul german, care a subliniat că UE a fost mereu în favoarea coordonării cu SUA în ceea ce priveşte regimul de sancţiuni. Zypries a mai adăugat că Uniunea Europeană analizează posibilitatea unor măsuri de retorsiune ca răspuns la noile sancţiuni impuse de SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Darius Vâlcov, călăul guvernului Grindeanu, şi cel care conduce dn umbră partidul

    Sorin Grindeanu a anunţat că din ”celebra” comisie de evaluare a miniştrilor cunoaşte un singur membru, pe Darius Vâlcov, dar el nu e membru PSD. Grindeanu atacă modul în care a fost încheiat raportul şi problemele semnalate în acesta.

    Darius Vâlcov, fost primar de Slatina şi fost membru al PD-L, a trecut la PSD, de unde a fost adus ca ministru al Finanţelor de către Victor Ponta.

    Vâlcov a avut însă o ”viaţă scurtă” ca ministru, pentru că imediat au apărut câteva dosare de corupţie şi luare de mită, instrumentate de DNA.

    Deşi nu a stat prea mult în scaunul de ministru al Finanţelor, el a lăsat o impresie destul e bună în minister, experienţa lui administrativă fiind combinată cu curajul unor schimbări fiscale.

    El a susţinut impozitul pe gospodărie şi schimbările din salarizarea unică.

    Înainte să treacă la PSD, Vâlcov a fost un membru destul de bază al PDL în regiunea Olteniei, fiind unul dintre personajele influente în acest partid când se afla la guvernare.

    După ce a venit ministru al Finanţelor, Vâlcov a avut mai multe contre cu FMI, el fiind unul dintre cei care a susţinut că România nu mai are nevoie de un program economic cu instituţiile financiare internaţionale.

    El a susţinut reducerile de taxe, care au fost operate de guvernul Ponta începând cu 2015: reducerea TVA la alimente la 9%, şi din 2016, reducerea TVA de la 24% la 20%.

    El a spus că „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“, adăugând ”credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.”

     

    Ministrul finanţelor la ZF Live: Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?

    Planul de relaxare fiscală de circa 8 mld. euro în perioada 2015-2020 va avea ca efect o creştere economică ce ne va permite ca în 10 ani să fim peste media UE la PIB pe locuitor, iar din 2019 să fim ţara europeană cu cea mai permisivă fiscalitate, cu o creştere de peste 5% din 2018, a declarat ieri la ZF Live ministrul finanţelor Darius Vâlcov.

    A doua ţintă a măsurilor propuse prin noul Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală este crearea de locuri de muncă prin scoaterea din economia neagră a contractelor neînregistrate şi revenirea în ţară a unui număr cât mai mare de români din străinătate începând cu 2018.

    Impactul brut al relaxării fiscale este estimat la 16 miliarde lei în 2015 şi 2016, din care 9 miliarde lei reprezintă doar impactul reducerii TVA de la 24% la 20%.

    Urmăriţi aici înregistrarea integrală a emisiunii ZF Live de joi, 26 februarie 2015

    „Aceste calcule sunt făcute pe scenariul în care nu se întoarce nimic la buget. Dar noi estimăm că în doi ani se întorc 9 miliarde lei, inclusiv prin creşterea consumului. În plus nu am propus în planul pe 5 ani nicio derogare de la deficitul pe care îl avem stabilit pentru  următorii ani. Ne vom încadra în acelaşi deficit.“

     

    Alte declaraţii ale ministrului finanţelor:

    – În 2013, România a avut venituri la buget de 201 miliarde lei, în 2014 de 213 miliarde lei, iar în 2015 estimăm 226 miliarde lei. Mergem cu o creştere de 13 miliarde lei pe an.

    – Reducerea TVA şi a accizelor nu a fost discutată cu FMI doar în februarie, ci şi în decembrie. Atunci s-a agreat doar reducerea TVA la pachetele all-inclusive din turism. Noi am propus ca reducerea de TVA de la 24% la 20% să fie aplicată din ianuarie, dar FMI nu a acceptat atunci, a vrut să vadă evoluţia pe trimestre. Le-am explicat ca în primele două trimestre vom avea o creştere de 1,5 mld. lei peste veniturile asumate. În condiţiile în care în 2015 am redus CAS cu 5% şi avem profit reinvestit neimpozitat tot avem un plus de 13 mld. lei faţă de anul trecut la buget, la care experţii ministerului mai estimează un plus de 8 mld. lei.

    – La discuţiile despre creşterea economică, FMI a spus la sfârşitul anului trecut că România va avea un avans de 2%. La începutul anului 2015 experţii Fondului au venit şi au spus că vom avea o creştere de 2,9%. În decembrie au zis că pentru 2015 vom avea o creştere de 2,4%. În februarie au zis ca va fi 2,7%. Nu ne prinde toamna şi Comisia Europeană şi FMI vor veni şi vor zice 3%.

    – Stadiul informatizării ANAF nu este unde ar trebui. Avem ambiţii mari, trebuie să unim bazele de date ale instituţiilor statului. Termenul maxim este 2018, dar eu sper ca în 1-1,5 ani să definitivăm această problemă. În acest moment  80% din tehnica aflată în dotarea ANAF e mai veche de anul 2005.  Avem doar câteva mii de contribuabili care plătesc online.

    – În ceea ce priveşte nivelul colectării TVA, în 2012 eram la o diferenţă de 44% în­tre ce trebuia să strângem şi ce reuşeam să strân­gem, adică 8,8 mld. euro pierduţi. Acum, diferenţa este de 37%. Practic pierdem 6-7 mld. euro pe an din neîncasarea TVA.

    – Bugetul consolidat se află acum la 32-33% din PIB. Unde ne ducem după reducerea fiscalităţii? Toate aceste reduceri de taxe îţi scad nivelul, dar creşte conformarea voluntară şi mărirea bazei de impozitare aşa că vom avea venituri suplimentare. E suficient dacă rămânem la nivelul actual după măsurile de relaxare fiscală.

     

    Ce se întâmplă cu contractele de tip PFA, PFI şi drepturi de autor?

    În România există 828.000 de contracte PFA, PFI şi drepturi de autor, din care PFA sunt 300.000.

    Am făcut o analiză cât ar plăti o persoană pe drepturi de autor după aplicarea măsurilor din Codul fiscal, iar impactul este în fiecare an favorabil. La un venit de 1.000 de lei vor avea anul viitor 54 de lei în plus, iar peste doi ani 70 de lei, în condiţiile în care va creşte contribuţia.

    La un venit de 100 mil. lei, anul viitor vor avea 536 lei în plus, iar peste doi ani 687 lei. Pentru că micşorăm suma impozabilă de la 80% la 60%.

    La PFA nu se mai plătesc contribuţiile de asigurări sociale şi la angajator şi la angajat, ci rămân doar cele ale angajatului. Astfel, pe un contract PFA, la venit de 1.000 lei, vor plăti cu 3,5 lei mai mult anul viitor. La venit de 100 mil. lei venit, suma suplimentară va fi de 201 lei anul viitor şi 101 lei în 2017. Acesta e impactul măsurilor.

    În cazul drepturilor de autor, trebuie să fim atenti dacă este vorba de o activitate independentă sau nu. Dacă veniturile sunt nivelate şi fixe pe 12 luni, nu prea arată a activitate independentă.

     

    Schimbările din sistemul de impozitare în cazul microîntreprinderilor

    Microîntreprinderile reprezintă 78% din numărul total de companii, dar au doar 2,4% din totalul cifrei de afaceri pe economie.

    Avem acum aproape 300.000 de microîntreprinderi fără niciun salariat şi vrem să-i determinăm prin măsuri de relaxare fiscală să vină în zona firmelor cu 1-2 angajaţi. E clar că aceşti angajaţi există, dar sunt plătiţi la negru. Practic, dacă ai un IMM cu venituri de 100 lei, plăteşti un leu la stat la 2 angajaţi. La un singur angajat plăteşti 3% din CA.

    Vrem să scoatem un milion de locuri de muncă din zona neagră în zona fiscalizată. Eliminăm multe taxe şi încurajăm firmele să aibă afaceri cu angajaţi. Dacă nu vrei să ai angajati, fă-ţi un PFA sau un PFI.

     

    Situaţia investiţiilor publice şi a cheltuielilor de personal

    A existat în ultimii ani regula ca cheltuielile masive pentru investiţii să fie alocate în decembrie. Am schimbat această regulă şi cele mai mari alocări vor fi în trimestrele 2 şi 3, când este şi perioada în care poţi să faci astfel de investiţii, în sezonul primavară-toamnă.

    Sunt de acord că nu suntem în cea mai bună situaţie la modul în care sunt cheltuiţi banii publici comparativ cu alte ţări europene şi trebuie să facem nişte reguli. Vrem să introducem normativele de cost în administraţia locală şi centrală, astfel încât un pahar de apă să coste la fel peste tot.

    Numărul de salariaţi din sectorul public a crescut în decembrie 2014 faţă de iunie 2014 pentru că s-a dat drumul în Sănătate la angajări. Unele dintre blocajele acceptate o perioadă nu au fost cele mai fericite. S-a ajuns în situaţii în care nu avem suficienţi doctori la urgenţe.

    O altă problemă se referă la diferenţele de salarizare. şeful meu de cabinet are salariul mai mare decât mine. E o nebunie în toată societatea, nu doar în ministere. Prin legea salarizării din 2011 s-a stabilit nivelul de salarizare pe instituţii, nu pe profesii. Trebuie reglată situaţia şi să găsim un respiro în care să aplicăm altă metodă de calcul. Fără să reducem salariul unuia, ci ridicându-l pe celelălt. Acum, preşedintele ţării are salariul sub secretara de la Hidroelectrica. E nevoie de o reformă.

    Redevenţele la petrol şi gaze au rămas la nivelul de acum 10 ani şi trebuie să vedem ce au făcut alte ţări în acest sector. România a încasat 850 mil lei din redevenţe anul trecut. Dar nu doar nivelul redevenţei contează, ci şi pe ce punem redevenţa. Dacă extragem o cantitate mai mică sau mai mare de ţiţei; redevenţa trebuie să fie corespunzătoare cu nivelul zăcământului.

    Săptămâna viitoare, secretarul de stat care coordonează scrierea legii redevenţelor va pleca în Norvegia pentru a încerca să învăţăm din experienţa lor.

    „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“

    Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.

    Comisia Europeană a inclus România în rândul ţărilor cu procedură de dezechilibru macroeconomic, alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia şi Finlanda. Nu avem ce căuta acolo. în cazul nostru, comisarul UE spune că România are nevoie doar de monitorizare şi acţiuni în planul politicilor. Ei spun de fapt că România va ieşi din acord la sfârşitul acestui an şi îşi pun întrebări dacă vom continua linia pe care am început-o sau nu. Nu doar că o vom continua, ci o vom accentua şi îmbunătăţi.

    Pierre Moscovici e francez. Franţa ne spune nouă: România du-te la deficit de 1,8%, dacă se poate să avem chiar excedent. Dar Franţa s-a dus la 4,3% deficit. Marea Britanie a avut şi 4% deficit din PIB.

    Ca ministru de Finanţe al României eu spun câ România nu are ce căuta în această grupă de ţări.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, reţinut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă
    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost reţinut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

    Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reţinerea şi arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    La DNA a fost, tot miercuri, şi primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în acelaşi dosar.

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri.
    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    DNA a cerut un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

     

  • Cine este Darius Vâlcov, călăul guvernului Grindeanu, şi cel care conduce dn umbră partidul

    Sorin Grindeanu a anunţat că din ”celebra” comisie de evaluare a miniştrilor cunoaşte un singur membru, pe Darius Vâlcov, dar el nu e membru PSD. Grindeanu atacă modul în care a fost încheiat raportul şi problemele semnalate în acesta.

    Darius Vâlcov, fost primar de Slatina şi fost membru al PD-L, a trecut la PSD, de unde a fost adus ca ministru al Finanţelor de către Victor Ponta.

    Vâlcov a avut însă o ”viaţă scurtă” ca ministru, pentru că imediat au apărut câteva dosare de corupţie şi luare de mită, instrumentate de DNA.

    Deşi nu a stat prea mult în scaunul de ministru al Finanţelor, el a lăsat o impresie destul e bună în minister, experienţa lui administrativă fiind combinată cu curajul unor schimbări fiscale.

    El a susţinut impozitul pe gospodărie şi schimbările din salarizarea unică.

    Înainte să treacă la PSD, Vâlcov a fost un membru destul de bază al PDL în regiunea Olteniei, fiind unul dintre personajele influente în acest partid când se afla la guvernare.

    După ce a venit ministru al Finanţelor, Vâlcov a avut mai multe contre cu FMI, el fiind unul dintre cei care a susţinut că România nu mai are nevoie de un program economic cu instituţiile financiare internaţionale.

    El a susţinut reducerile de taxe, care au fost operate de guvernul Ponta începând cu 2015: reducerea TVA la alimente la 9%, şi din 2016, reducerea TVA de la 24% la 20%.

    El a spus că „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“, adăugând ”credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.”

     

    Ministrul finanţelor la ZF Live: Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?

    Planul de relaxare fiscală de circa 8 mld. euro în perioada 2015-2020 va avea ca efect o creştere economică ce ne va permite ca în 10 ani să fim peste media UE la PIB pe locuitor, iar din 2019 să fim ţara europeană cu cea mai permisivă fiscalitate, cu o creştere de peste 5% din 2018, a declarat ieri la ZF Live ministrul finanţelor Darius Vâlcov.

    A doua ţintă a măsurilor propuse prin noul Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală este crearea de locuri de muncă prin scoaterea din economia neagră a contractelor neînregistrate şi revenirea în ţară a unui număr cât mai mare de români din străinătate începând cu 2018.

    Impactul brut al relaxării fiscale este estimat la 16 miliarde lei în 2015 şi 2016, din care 9 miliarde lei reprezintă doar impactul reducerii TVA de la 24% la 20%.

    Urmăriţi aici înregistrarea integrală a emisiunii ZF Live de joi, 26 februarie 2015

    „Aceste calcule sunt făcute pe scenariul în care nu se întoarce nimic la buget. Dar noi estimăm că în doi ani se întorc 9 miliarde lei, inclusiv prin creşterea consumului. În plus nu am propus în planul pe 5 ani nicio derogare de la deficitul pe care îl avem stabilit pentru  următorii ani. Ne vom încadra în acelaşi deficit.“

     

    Alte declaraţii ale ministrului finanţelor:

    – În 2013, România a avut venituri la buget de 201 miliarde lei, în 2014 de 213 miliarde lei, iar în 2015 estimăm 226 miliarde lei. Mergem cu o creştere de 13 miliarde lei pe an.

    – Reducerea TVA şi a accizelor nu a fost discutată cu FMI doar în februarie, ci şi în decembrie. Atunci s-a agreat doar reducerea TVA la pachetele all-inclusive din turism. Noi am propus ca reducerea de TVA de la 24% la 20% să fie aplicată din ianuarie, dar FMI nu a acceptat atunci, a vrut să vadă evoluţia pe trimestre. Le-am explicat ca în primele două trimestre vom avea o creştere de 1,5 mld. lei peste veniturile asumate. În condiţiile în care în 2015 am redus CAS cu 5% şi avem profit reinvestit neimpozitat tot avem un plus de 13 mld. lei faţă de anul trecut la buget, la care experţii ministerului mai estimează un plus de 8 mld. lei.

    – La discuţiile despre creşterea economică, FMI a spus la sfârşitul anului trecut că România va avea un avans de 2%. La începutul anului 2015 experţii Fondului au venit şi au spus că vom avea o creştere de 2,9%. În decembrie au zis că pentru 2015 vom avea o creştere de 2,4%. În februarie au zis ca va fi 2,7%. Nu ne prinde toamna şi Comisia Europeană şi FMI vor veni şi vor zice 3%.

    – Stadiul informatizării ANAF nu este unde ar trebui. Avem ambiţii mari, trebuie să unim bazele de date ale instituţiilor statului. Termenul maxim este 2018, dar eu sper ca în 1-1,5 ani să definitivăm această problemă. În acest moment  80% din tehnica aflată în dotarea ANAF e mai veche de anul 2005.  Avem doar câteva mii de contribuabili care plătesc online.

    – În ceea ce priveşte nivelul colectării TVA, în 2012 eram la o diferenţă de 44% în­tre ce trebuia să strângem şi ce reuşeam să strân­gem, adică 8,8 mld. euro pierduţi. Acum, diferenţa este de 37%. Practic pierdem 6-7 mld. euro pe an din neîncasarea TVA.

    – Bugetul consolidat se află acum la 32-33% din PIB. Unde ne ducem după reducerea fiscalităţii? Toate aceste reduceri de taxe îţi scad nivelul, dar creşte conformarea voluntară şi mărirea bazei de impozitare aşa că vom avea venituri suplimentare. E suficient dacă rămânem la nivelul actual după măsurile de relaxare fiscală.

     

    Ce se întâmplă cu contractele de tip PFA, PFI şi drepturi de autor?

    În România există 828.000 de contracte PFA, PFI şi drepturi de autor, din care PFA sunt 300.000.

    Am făcut o analiză cât ar plăti o persoană pe drepturi de autor după aplicarea măsurilor din Codul fiscal, iar impactul este în fiecare an favorabil. La un venit de 1.000 de lei vor avea anul viitor 54 de lei în plus, iar peste doi ani 70 de lei, în condiţiile în care va creşte contribuţia.

    La un venit de 100 mil. lei, anul viitor vor avea 536 lei în plus, iar peste doi ani 687 lei. Pentru că micşorăm suma impozabilă de la 80% la 60%.

    La PFA nu se mai plătesc contribuţiile de asigurări sociale şi la angajator şi la angajat, ci rămân doar cele ale angajatului. Astfel, pe un contract PFA, la venit de 1.000 lei, vor plăti cu 3,5 lei mai mult anul viitor. La venit de 100 mil. lei venit, suma suplimentară va fi de 201 lei anul viitor şi 101 lei în 2017. Acesta e impactul măsurilor.

    În cazul drepturilor de autor, trebuie să fim atenti dacă este vorba de o activitate independentă sau nu. Dacă veniturile sunt nivelate şi fixe pe 12 luni, nu prea arată a activitate independentă.

     

    Schimbările din sistemul de impozitare în cazul microîntreprinderilor

    Microîntreprinderile reprezintă 78% din numărul total de companii, dar au doar 2,4% din totalul cifrei de afaceri pe economie.

    Avem acum aproape 300.000 de microîntreprinderi fără niciun salariat şi vrem să-i determinăm prin măsuri de relaxare fiscală să vină în zona firmelor cu 1-2 angajaţi. E clar că aceşti angajaţi există, dar sunt plătiţi la negru. Practic, dacă ai un IMM cu venituri de 100 lei, plăteşti un leu la stat la 2 angajaţi. La un singur angajat plăteşti 3% din CA.

    Vrem să scoatem un milion de locuri de muncă din zona neagră în zona fiscalizată. Eliminăm multe taxe şi încurajăm firmele să aibă afaceri cu angajaţi. Dacă nu vrei să ai angajati, fă-ţi un PFA sau un PFI.

     

    Situaţia investiţiilor publice şi a cheltuielilor de personal

    A existat în ultimii ani regula ca cheltuielile masive pentru investiţii să fie alocate în decembrie. Am schimbat această regulă şi cele mai mari alocări vor fi în trimestrele 2 şi 3, când este şi perioada în care poţi să faci astfel de investiţii, în sezonul primavară-toamnă.

    Sunt de acord că nu suntem în cea mai bună situaţie la modul în care sunt cheltuiţi banii publici comparativ cu alte ţări europene şi trebuie să facem nişte reguli. Vrem să introducem normativele de cost în administraţia locală şi centrală, astfel încât un pahar de apă să coste la fel peste tot.

    Numărul de salariaţi din sectorul public a crescut în decembrie 2014 faţă de iunie 2014 pentru că s-a dat drumul în Sănătate la angajări. Unele dintre blocajele acceptate o perioadă nu au fost cele mai fericite. S-a ajuns în situaţii în care nu avem suficienţi doctori la urgenţe.

    O altă problemă se referă la diferenţele de salarizare. şeful meu de cabinet are salariul mai mare decât mine. E o nebunie în toată societatea, nu doar în ministere. Prin legea salarizării din 2011 s-a stabilit nivelul de salarizare pe instituţii, nu pe profesii. Trebuie reglată situaţia şi să găsim un respiro în care să aplicăm altă metodă de calcul. Fără să reducem salariul unuia, ci ridicându-l pe celelălt. Acum, preşedintele ţării are salariul sub secretara de la Hidroelectrica. E nevoie de o reformă.

    Redevenţele la petrol şi gaze au rămas la nivelul de acum 10 ani şi trebuie să vedem ce au făcut alte ţări în acest sector. România a încasat 850 mil lei din redevenţe anul trecut. Dar nu doar nivelul redevenţei contează, ci şi pe ce punem redevenţa. Dacă extragem o cantitate mai mică sau mai mare de ţiţei; redevenţa trebuie să fie corespunzătoare cu nivelul zăcământului.

    Săptămâna viitoare, secretarul de stat care coordonează scrierea legii redevenţelor va pleca în Norvegia pentru a încerca să învăţăm din experienţa lor.

    „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“

    Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.

    Comisia Europeană a inclus România în rândul ţărilor cu procedură de dezechilibru macroeconomic, alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia şi Finlanda. Nu avem ce căuta acolo. în cazul nostru, comisarul UE spune că România are nevoie doar de monitorizare şi acţiuni în planul politicilor. Ei spun de fapt că România va ieşi din acord la sfârşitul acestui an şi îşi pun întrebări dacă vom continua linia pe care am început-o sau nu. Nu doar că o vom continua, ci o vom accentua şi îmbunătăţi.

    Pierre Moscovici e francez. Franţa ne spune nouă: România du-te la deficit de 1,8%, dacă se poate să avem chiar excedent. Dar Franţa s-a dus la 4,3% deficit. Marea Britanie a avut şi 4% deficit din PIB.

    Ca ministru de Finanţe al României eu spun câ România nu are ce căuta în această grupă de ţări.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, reţinut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă
    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost reţinut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

    Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reţinerea şi arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    La DNA a fost, tot miercuri, şi primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în acelaşi dosar.

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri.
    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    DNA a cerut un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

     

  • Comisia Europeană recomandă României să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare şi să îşi corecteze DEFICITUL bugetar structural

    Executivul european recomandă României să îşi îmbunătăţească politicile pentru a-i viza pe oamenii care sunt în afara pieţei muncii şi să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Legea egalizării vârstei de pensionare a femeilor şi bărbaţilor a fost propusă parlamentului în 2013 şi a fost adoptată, până în prezent, doar de Senat.

    În 2017, România trebuie să asigure şi acordul cu recomandările Consiliului în vederea corectării deviaţiei semnificative de la parcursul de ajustare către un obiectiv bugetar pe termen mediu. Concret, România trebuie să ajungă la un deficit bugetar structural de cel mult 1% din PIB în 2017 şi de 0,5% din PIB în 2018, în condiţiile în care deficitul structural actual este estimat la peste 2%.

    Pentru 2018, Comisia Europeană (CE) recomandă României să continue politica fiscală în linie cu cerinţele ramurii preventive a Pactului de Stabilitate şi Creştere, care se traduce printr-un efort fiscal substanţial în 2018. România trebuie să asigure aplicarea integrală a cadrului de reglementare fiscal. De asemenea, trebuie să îşi îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor şi să combată munca nedeclarată inclusiv prin asigurarea utilizării sistematice a controalelor integrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ pentru Ungaria: Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot

    Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ pentru Ungaria: Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot

    Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avantajele şi dezavantaje folosirii unei camere video pe bordul maşinii în România

    Dezvoltarea tehnologiei este foarte accelerată, iar de multe ori reglementările legale rămân în urma evoluţiei tehnicii sau a aplicaţiilor practice ale acesteia. Uneori existenţa unui vid legislativ este explicabilă, întrucât este imposibil pentru legiuitor să prevadă traiectoria şi modul în care tehnologia se dezvoltă, sesizează Marcu Florea şi Monica Stătescu. Pe de altă parte, atunci când diverse tipuri de tehnologii apar şi încep să fie folosite pe scară largă, este de aşteptat ca reglementarea să „prindă din urmă” realitatea socială astfel încât să creeze un cadru legislativ care să dea certitudine şi să echilibreze interesele în joc. Unul dintre exemplele în care reglementarea legală pare ca a rămas în urma evoluţiei tehnologice este reprezentat de utilizarea aparaturii de tip dashcams (camere de bord).

    1.         Ce sunt camerele de bord?

    Camerele de bord sunt dispozitive montate, în general, în partea din faţă a unui autoturism care înregistrează, în mod continuu imagini din unghiul în care sunt montate. Alternativ, acestea pot fi montate şi pe casca unui motocicist sau biciclist. Dispozitivele pot fi utilizate pentru divertisment, spre exemplu imaginile pot fi păstrate ca amintire, pentru surprinderea unor momente amuzante sau memorabile dar şi pentru suprinderea unor evenimente mai puţin plăcute, precum un accident sau un episod de violenţă în trafic. Multitudinea de oferte de aparatură şi numărul mare de înregistrări surprinse cu acestea, disponibile pe platformele on-line, demonstrează utilizarea pe scară relativ largă a acestui tip de tehnologie, inclusiv la noi in tara.

    2.         Aspecte juridice de luat în considerare atunci când vrem să utilizăm camere de bord

    Utilizarea camerelor video pentru înregistrarea traficului poate părea o chestiune  relativ simplă întrucât se află la îndemana oricui însă implicaţiile juridice pot fi surprinzătoare şi este bine să se ţinem seama de ele atunci când dorim să utilizăm o asemenea tehnologie. În fapt, o multitudine de reglementări legale, între care cele privind protecţia datelor cu caracter personal sau dreptul proprietăţii intelectuale pot avea incidenţă în această situaţie.

    a.         Câteva consideraţii generale privind protecţia datelor cu caracter personal

    Înregistrarea imaginilor în trafic reprezintă o prelucrare a datelor cu caracter personal. Reglementarea in acest domeniu are ca scop asigurarea dreptului la viaţa privată prin reglementarea prelucrării datelor privind o persoană identificată sau identificabilă (numele, datele de identificare, starea de sănătate, imaginea unei persoane sunt date cu caracter personal etc.). Imaginile pietonilor, ale altor participanţi la trafic sau a numerelor de înmatriculare ale maşinilor pot duce la identificarea unei persoane, deci reprezintă date cu caracter personal. Procesarea acestora este reglementată in principal de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Legislaţia nu se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacă datele în cauza nu sunt destinate a fi dezvăluite.

    În acest context, este de menţionat ca Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit în Cauza C-212/13 Rynes vs. Urad că derogările şi limitările dreptului la viaţa privată trebuie să fie efectuate în limitele strictului necesar. Curtea a decis în această cauză că instalarea şi operarea unui sistem de supraveghere video de către o persoană fizică pentru monitorizarea intrării în curtea casei sale, o parte din spaţiul public de trecere din faţa casei, precum şi intrarea în locuinţa situată vizavi reprezintă o prelucrare de date ce excede uzului personal. Întrucat supravegherea din speţă se extindea şi la spaţiul public, s-a considerat ca nu reprezinta o activitate exclusiv personală şi domestică.

    Decizia CJUE este destul de controversată întrucât pare să indice ca orice filmare care nu este făcută în cadru privat/domestic nu poate beneficia de excepţia de la aplicabilitatea legislaţiei privind datele cu caracter personal. Astfel, în lumina interpretării CJUE, legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal ar fi aplicabilă şi în cazul înregistrării imaginilor folosind o cameră de bord întrucât şi acesta prelucrare presupune prelucarea de imagini dintr-un spaţiu public.

    b.         Consimţământul persoanei vizate

    Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal din România a emis în anul 2012 o decizie privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video . Documentul reglementează în mod generic prelucrarea datelor incluse în înregistrări video.

    Decizia prevede expres că numerele de înmatriculare ale vehiculelor sunt date cu caracter personal. În acelaşi timp este reluat principiul proporţionalităţii prelucrării raportată la scop, astfel încât înregistrarea video poate fi efectuată în scopul realizării unor interese legitime, cu condiţia să nu se prejudicieze drepturile şi libertăţile fundamentale sau interesul persoanelor vizate (al persoanelor care sunt filmate).

    Ca regulă prelucrarea datelor se poate efectua numai cu consimţământul expres şi neechivoc al persoanei vizate. Evident  în cazul filmării cu camera de bord, obţinerea unui asemenea consimţământ este practic imposibilă datorită specificului prelucrării de date. Legea prevede, însă, trei excepţii de la necesitatea obtinerii consimţământului, respectiv (i) [prelucrarea] în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate sau (ii) când [prelucrarea] este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate si (iii) în cazul în care datele cu caracter personal sunt făcute publice în mod manifest.

    Este discutabil dacă filmarea cu camera de bord se încadrează în vreuna dintre excepţiile de la obligaţia obţinerii consimtământului persoanei vizate. Excepţia de la punctul i) de mai sus nu pare în principiu aplicabilă în cazul filmării cu camera de bord iar pentru încadrarea la excepţia de la punctul ii) de mai sus este necesară dovedirea unui interes legitim, care să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate. Un potenţial interes legitim ar putea fi preconstiturea de probe în caz de accident rutier, acesta fiind de altfel motivul principal pentru care camerele de bord sunt utilizate. Într-o interpretare extensivă, prelucrarea imaginilor surprinse în trafic s-ar putea încadra  şi în cea de-a treia excepţie, dacă considerăm că datele cu caracter personal astfel prelucrate sunt făcute publice în mod manifest.

    c.         Informarea persoanei vizate

    Ca regulă, chiar în situaţia în care consimţământul persoanei vizate nu este necesar, este necesară informarea respectivei persoane cu privire la numeroase aspecte între care identitatea persoanei care prelucrează datele, faptul înregistrării imaginilor şi categoriile de destinatari ai acestora, drepturile persoanei vizate şi modul de exercitare a acestora (spre exemplu dreptul de a cere ştergerea datelor); datorită specificului procesarii de date, atât comunicarea acestor informaţii cât şi asigurarea mijloacelor de exercitare a drepturilor este practic dificil dacă nu chiar imposibil de realizat în cazul prelucrarii datelor surprinse prin camere de bord.

    Reglementarea specifică privind monitorizarea video prevede de asemenea ca este necesară semnalizarea înregistrării printr-o pictogramă care să conţină o imagine reprezentativă cu vizibilitate suficientă, la o distanţă rezonabilă de locul unde sunt amplasate camerele de supraveghere video.

    Tot cu privire la prelucrarea datelor video există dispoziţii exprese referitoare la durata de stocare a datelor obţinute prin intermediul sistemului de supraveghere, respectiv o perioada de max. 30 de zile cu excepţia cazurilor prevăzute de lege sau temeinic justificate. În consecinţă, ca principiu, nu avem voie să pastrăm imaginile filmate mai mult de 30 de zile.

    d.         Dreptul la propria imagine

    Codul Civil reglementează dreptul la propria imagine în cadrul drepturilor personalităţii din secţiunea destinata respectului vieţii private şi demnităţii persoanei umane. Potrivit reglementarilor legale, orice persoană are dreptul de a se opune ca imaginea sa să fie reprodusă, precum şi dreptul de a autoriza utilizarea imaginii sale. Şi legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturi conexe reglementează dreptul la imagine, în contextul utilizării înfăţişării unei persoane pentru realizarea de portrete. Prevederea este destinată, însă, protecţiei împotriva unui anumit tip de utilizare a imaginii şi, în opinia noastră, nu este incidenţa dacă persoana în cauza nu este vizată în mod particular în cadrul filmării. 

    Aplicarea dispoziţiilor specifice dreptului civil şi a dreptului proprietăţii intelectuale depinde de modul în care este folosită camera şi, într-o anumită măsură, de folosirea ulterioară a imaginilor surprinse.

    e.         Amplasarea şi dimensiunea camerelor de bord

    Alte aspecte legale care trebuie luate în considerare în momentul achiziţionării şi instalarii unei camere de bord sunt prevederile specifice circulaţiei rutiere.  Astfel, este interzisă conducatorilor auto aplicarea pe parbriz de inscrisuri sau accesorii care restrang sau estompează vizibilitatea conducatorului ori a pasagerilor, atât în interior cât şi în exterior. Dimensiunea şi amplasarea camerelor de bord trebuie să nu incomodeze conducătorul auto. Reglementarea este destul de vagă iar aplicarea ei este la latitudinea autorităţilor administrative.

    3.         Reglementări din alte state membre ale Uniunii Europene

    În alte state din Uniunea Europeană utilizarea camerelor de bord a primit mai multă atenţie si este mai clar şi strict reglementată decât în ţara noastră. În Austria utilizarea camerelor de bord a fost interzisă încă din anul 2012, iar încălcarea acestei interdicţii poate aduce amenzi între EURO 10,000 şi 25,000. În mod similar, în Luxembourg conducătorii auto nu au voie să utilizeze astfel de dispozitive. În alte state, ca de exemplu Franţa, camerele sunt permise dacă nu aduc atingere vizibilităţii sau dacă nu îl distrag pe conducătorul auto.

    Cea mai interesantă reglementare vine, însă, din Belgia unde în anul 2014 autoritatea ce are în competenţă reglementarea chestiunilor legate de viaţa privată a emis o reglementare specifică pentru această chestiune. Astfel, autoritatea din Belgia face o distincţie între folosirea camerelor (i) pentru scopuri recreaţionale (ii) pentru folosirea probelor în caz de accident (iii) pentru înregistrări în interioriul unui taxi. Pentru primul scop, reglementarea nu se aplică dacă înregistrarea nu este publicată on-line şi pusă la dispoziţia altora. Pentru cel de-al doilea scop, este necesară informarea persoanei implicate în accident imediat după coliziune în legătură cu faptul că este înregistrată, în situaţia în care persoanele discută după producerea accidentului. În plus, utilizatorul camerei va fi obligat să notifice cu privire la acest lucru autoritatea de supraveghere din Belgia. În al treilea caz, camera este considerată a supraveghea un spaţiu privat. Şoferul trebuie să informeze persoana vizată despre faptul că este înregistrată şi să notifice autoritatea şi pe şeful poliţiei despre intenţia de a utiliza dispozitivul de filmat.

    4.         Concluzie

    Lipsa unei reglementări specifice pentru utilizarea camerelor de bord în România şi aplicarea cadrului general de reglementare are ca efect conturarea unui regim juridic neclar şi câteodata, dificil de respectat.

    În acest context ar fi de dorit ca şi legiutorul român să adapteze legislaţia actuală la realităţile utilizării camerelor de bord pentru a trasa un regim juridic expres şi dedicat acestui tip de activitate cu reguli clare şi a căror respectare să nu fie excesiv de oneroasă pentru utilizatori. În ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal credem ca cerinţele specifice ar trebui adaptate şi în funcţie de modul de utilizare ulterioară a datelor prelucrate.

  • Cea mai grea decizie pe care a luat-o CEO-ul unei companii cu 1,4 mil. clienţi în România

    „Nu a fost cea mai grea decizie, dar aş spune că printre cele mai mari provocări pentru mine aici a fost să ţin oamenii din companie motivaţi, să meargă mai departe şi să lucreze la diverse proiecte, în timp ce mediul extern nu ajuta deloc. A fost una dintre cele mai dificile situaţii pentru mine: să creez un mediu intern în companie care să nu fie atât de afectat de aceste turbulenţe externe.”

    Consideră că investiţia a meritat pe termen lung şi că l-a făcut foarte puternic pe plan intern, cu fiecare provocare au devenit mai buni. De altfel, Martin Zmelik spune că unul dintre principiile pe care se bazează este ca CEZ să nu fie condusă într-un stil de management de tip „one man show”: „Este foarte important şi cred că este datoria mea ca CEO să fac compania foarte stabilă, inclusiv echipa. Pentru mine, unul dintre momentele cele mai amare, dar şi cele mai profitabile, atunci când cineva părăseşte compania, chiar şi pentru un loc de muncă mai bun şi când este recompensat de piaţă, este că e luat din compania noastră. Acest lucru dovedeşte că putem să dezvoltăm oameni care sunt atractivi şi pentru restul pieţei, asta este ceea ce începem să facem. Cred că, în special în această piaţă turbulentă, o echipă foarte puternică, cu personalităţi puternice face diferenţa”.

    De-a lungul celor opt ani petrecuţi în România, spune că, în mod cert, a existat o dezvoltare, însă potenţialul este mai ridicat. „Per ansamblu, dezvoltarea este una bună, dar cred totodată că potenţialul este mai ridicat şi poate fi mai bun; văd o dezvoltare frumoasă a ţării, şi pe piaţa noastră, după toate toate sughiţurile, văd o anumită dezvoltare, văd că există o legislaţie mai bună, în mod cert sistemul legal este mult mai bun şi mai predictibil.” Sesizează totodată îmbunătăţiri în ceea ce priveşte domeniul resurselor umane şi calitatea oamenilor, sunt câteva direcţii în care ţara s-a dezvoltat, totuşi crede că ţara are un potenţial mult mai ridicat, din anumite puncte de vedere: „Sunt zone precum infrastructura – atât de transport, dar şi în ceea ce priveşte calitatea reţelelor de distribuţie de energie electrică –, în care investim, ar putea fi, evident, mai bună. Totodată, sunt câteva domenii ce mai pot fi îmbunătăţite, precum educaţia sau sistemul de sănătate”, observă Zmelik.