BusinessMagazin

Tag: lapte

  • Lactalis preia Albalact. A căzut ultima redută românească din industria laptelui

    Cel mai puternic antreprenor român din producţia de bunuri de larg consum, Raul Ciurtin, a hotărât să vândă Albalact, fostul producător falimentar ajuns lider pe piaţa lactatelor, după un parcurs spectaculos. Un rol esenţial l-au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului. După ce doritorii au bătut ani în şir la uşa familiei Ciurtin, proprietarii majoritari, înaintea crizei, a urmat o perioadă de linişte, o perioadă în care investitorii nu mai aveau elan. 2016 se dovedeşte a fi momentul în care antreprenorul a primit o ofertă pe gustul său, iar compania va intra în proprietatea grupului francez Lactalis, care a mai cumpărat, în 2008, afacerea Dorna lactate de la Jean Valvis.

    De-a lungul anilor, Raul Ciurtin nu a negat niciodată că nu ar vrea să-şi vândă afacerea. Ba chiar a povestit că a în 2005 s-a aflat în discuţii avansate cu un fond de investiţii dar „nu ne-am înţeles asupra valorii companiei la acea vreme, pentru că Albalact avea un mare potenţial şi ei nu au dat dimensiunea corectă a oportunităţilor“. La acea vreme, discuţiile se purtau în jurul unei valori de 10 milioane de euro, iar capitalizarea bursieră a companiei se plasa la aproape 100 de milioane de euro. În 2006, la numai un an după abandonarea negocierilor cu fondul de investiţii, acţiunile Albalact, listate la RASDAQ, au ajuns să fie dintre cele mai lichide de pe bursă. Înaintea crizei, la uşa omului de afaceri din Alba Iulia băteau, cel puţin o dată la câteva luni, mai ales firme internaţionale care voiau să intre pe piaţă. Apoi a venit criza, pofta de expansiune a multinaţionalelor s-a domolit, iar Ciurtin spunea că nu era un moment potrivit pentru ca un posibil vânzător să intre în negocieri. L-ar fi putut convinge să renunţe la afacere doar o ofertă (pe care o considera puţin probabilă) care ar fi fost de câteva ori mai mare decât capitalizarea bursieră a companiei. Oricum Raul Ciurtin se vedea la cârma companiei pe termen lung.

    În aceste condiţii, anunţul de săptămâna trecută despre acordul asupra vânzării Albalact către Lactalis a fost surprinzător, mai cu seamă că nu apăruse niciun fel de zvon în piaţă pe marginea acestui subiect. „Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact – unul dintre liderii pieţei de lactate din România – având drept obiect dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători“, se arată în comunicatul de presă. Vânzătorii, care deţin cele peste 70 de procente ale companiei, sunt Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited, Croniar Holdings Limited şi RC2 (Cyprus) Limited.
    „Eram deja prezenţi în România prin intermediul Dorna Lactate şi prin această mişcare vrem să ajungem în poziţia de lider de piaţă. Lactalis este numărul unu la nivel mondial şi vrem să ne întărim cât mai mult poziţiile în pieţele în care suntem prezenţi“, declară pentru Business Magazin Michel Nalet, purtătorul de cuvânt al Lactalis Group. Dincolo de această declaraţie însă, rămân mai multe întrebări, pentru că vânzătorii au preferat să nu răspundă la nicio întrebare, invocând condiţiile contractuale.

    Ce va face în continuare Lactalis, o companie care are nu mai puţin de 200 de fabrici în 70 de ţări, pe piaţa din România? Vor fi brandurile româneşti scoase peste hotare sau poate Lactalis vrea să-şi impună mărcile internaţionale – cum e President – şi pe rafturile din România, printr-un viitor rebranding? Ce l-a convins pe Raul Ciurtin să vândă acum? Cât de mare este suma pe care o va primi din această vânzare? În comunicatul oficial este specificat că tranzacţia trebuie aprobată de Consiliul Concurenţei, iar preţul nu a fost bătut în cuie.

    Unul din următorii paşi ai Lactalis ar fi să iniţieze o acţiune pentru preluarea integrală a companiei tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. La cotaţia dinaintea închiderii ediţiei, întreaga companie era evaluată la 248 milioane de lei, dar unele calcule – tot pe baza valorilor de tranzacţionare – o preţuiau la peste 400 de milioane de lei. Cum familia Ciurtin deţine cea mai mare parte a pachetului de acţiuni, în mod evident antreprenorul va deveni milionar de facto. Pentru a ajunge însă aici a avut de luat multe decizii şi de depăşit mai multe momente dificile, indiferent că a fost vorba de schimbarea consumului, piaţa neagră sau pierderi de tot felul (mai cu seamă la începuturile afacerii).

     

  • Cornel Cărămizaru, numit director deneral al FrieslandCampina România

    “România este o piaţă importantă, la nivel internaţional, pentru Royal FrieslandCampina. Operăm în România într-un mediu plin de provocări”, a declarat Cornel Cărămizaru. El este acum director de vânzări si trade marketing al FrieslandCampina România şi s-a alăturat companiei în 2011. Are peste 18 ani de experienţă ca manager în companii multinaţionale din industria de bunuri de larg consum. El deţine un MBA în Marketing şi este specializat în managementul strategic şi de conducere a afacerilor.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, una dintre cele mai mari şase companii producătoare de lactate din lume, cu prezenţă în peste 100 de ţări la nivel global. FrieslandCampina este prezentă pe piaţa din România cu brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte.

    Compania ocupă locul al treilea pe piaţa lactatelor, evaluată la 4 miliarde de lei, cu o cifră de afaceri de 400 de milioane de lei în 2014, în creştere faţă de 2013 (372 milioane de lei). Liderul pieţei este Albalact, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Pe poziţia a doua în piaţa lactatelor se află Danone, a cărui cifre de afaceri a a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri mai aflându-se afaceri locale (Simultan şi Lactag).

    Cornel Cărămizaru este primul CEO roman al FrieslandCampina Romania.

  • Aproape trei sferturi din români consumă lapte în prima parte a zilei

    De asemenea, rezultatele studiului arată că 1 din 3 gospodării consumă 2-3 litri de lapte pe săptămână, 41% dintre respondenţi declarând că toţi membrii familiei consumă lapte în mod regulat.

    Din dorinţa de a-i păstra cât mai multe dintre beneficiile naturale, 67% dintre respondenţii studiului Olympus consumă laptele simplu, în timp ce pentru 19% laptele este la fel de gustos cu zahăr, miere sau cacao. Doar 9% dintre respondenţi susţin că folosesc laptele în cafea.

    Pentru majoritatea covârşitoare a respondenţilor studiului Olympus (81%), laptele va rămâne întotdeauna o sursă importantă de calciu, vitamine şi minerale, în timp ce 22% dintre ei aleg acest aliment pentru că le aduce aminte de copilărie. Aproape jumătate dintre respondenţi (44%) preferă laptele pentru că le oferă o stare de linişte şi calm după o zi agitată, iar 25% îl consumă deoarece le atenuează senzaţia de foame.

    Oferta Olympus România include lapte de consum (1,5% şi 3,5% grăsime), lapte UHT (1,5% şi 3,5% grăsime), lapte de consum ecologic 3,5% grăsime şi lapte de capră.

    Studiul a fost realizat de către Olympus România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum al laptelui în rândul românilor. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 271 persoane, salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi folosesc canalele sociale.

    Grupul Olympus este prezent în România din 1999. Grupul de companii, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala, Grecia, şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

     

  • Care sunt argumentele care determină consumatorii să scoată mai mulţi bani din buzunar

    De câţiva ani, industria alimentară înregistrează o cerere în creştere pentru produse cu proprietăţi nutriţionale şi convenabile, impulsionată de noua generaţie de consumatori care sunt preocupaţi de sănătate şi au o viaţă din ce în ce mai activă. Consumatorii consideră laptele „hrănitor”, „sănătos”, „o sursă bună de calciu” şi „gustos”, însă pentru a menţine relevanţa acestui produs într-o lume modernă, producătorii trebuie să inoveze şi să dezvolte băuturi adaptate stilului de viaţă în continuă schimbare.

    Dennis Jönsson, preşedinte şi CEO al Tetra Pak Group, a declarat: „Factorul cheie pentru revitalizarea produselor lactate în toate pieţele este de a-i face pe consumatori să fie entuziasmaţi de beneficiile laptelui; de asemenea, este important să creăm noi produse şi să dezvoltăm campanii de comunicare pentru a arăta că laptele oferă beneficii, este savuros, chiar un răsfăţ şi important pentru noi toţi.”

     Ce factori influenţează alegerile consumatorilor? Ce produse sunt mai interesante pentru aceştia? 

    În urma analizei realizate de Tetra Pak cu privire la obiceiurile de consum, au ieşit în evidenţă doi factori principali care influenţează alegerile consumatorilor în materie de alimente şi băuturi: 1. Dorinţa de a avea o sănătate optimă şi o stare de bine şi 2. Stilul de viaţă din ce în ce mai alert şi mai complex. Cu siguranţă că aceşti factori nu sunt recenţi, ci au influenţă pe termen lung, creând noi oportunităţi la nivelul pieţei odată cu creşterea aşteptărilor consumatorilor.

    Conform unui studiu privind obiceiurile consumatorilor realizat de Tetra Pak în 2013, se observă o creştere a numărului de consumatori care citesc etichetele produselor alimentare şi băuturilor înainte de a le cumpăra. 63% dintre aceştia au declarat că doresc să afle informaţii despre ingrediente, iar 55% doresc să vadă dacă produsele „au nutrienţii necesari pentru menţinerea sănătăţii”. De asemenea, mulţi consumatori sunt „foarte dispuşi” să plătească mai mult pentru produse alimentare care oferă beneficii pentru sănătate: aproximativ 40% pentru alimente „100% naturale”, peste 30% pentru alimente „cu conţinut ridicat de fibre” şi „fără OMG”  şi peste 25% pentru fiecare din următoarele caracteristici: „conţinut ridicat de proteine”, „cu plus de vitamine şi minerale”, „conţinut scăzut de zahăr sau zero zahăr” şi „conţinut scăzut de grăsimi sau zero grăsimi”. Consumatorii mai tineri şi cei din ţările emergente sunt cei mai dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru beneficiile de sănătate, însă acesta este un segment de piaţă important peste tot în lume.

    Al doilea factor major, stilul de viaţă din ce în ce mai alert şi mai complex, reflectă influenţa unor factori precum conectivitatea permanentă, programul de lucru prelungit şi mai flexibil; distanţele mai lungi de parcurs până la serviciu; mai multe activităţi pentru timp liber; familii în care ambii părinţi lucrează şi aşa mai departe. Drept urmare, mesele tradiţionale şi modelele de consum tradiţionale sunt supuse presiunii. La nivel global, 73% dintre consumatori iau gustări între mese , uneori chiar înlocuind mesele propriu-zise cu gustări, ceea ce creează oportunităţi pentru dezvoltarea de produse noi, care să fie uşor de utilizat şi echilibrate din punct de vedere nutriţional. Înlocuirea micului dejun cu alte alternative reprezintă o oportunitate foarte relevantă, având în vedere că este masa la care se renunţă  cel mai des. Însă, nutriţioniştii şi consumatorii deopotrivă recunosc micul dejun ca fiind cea mai importantă masă a zilei, iar renunţarea la ea este asociată cu apariţia unor probleme de sănătate (precum excesul ponderal şi obezitate).

    Pentru aceşti consumatori, laptele este alegerea care împacă nevoile alimentaţiei sănătoase cu cele ale stilului de viaţă, fiind o băutură-aliment uşor de consumat.

    Potrivit Euromonitor, consumul de lapte simplu ambalat comercializat este de numai 36 de ml/ persoană/ zi, un nivel redus comparativ cu aportul zilnic recomandat. România continuă să fie pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu un consum de 4,4 ori mai mic decât consumul mediu în Europa de Vest şi de 2,4 ori faţă de cel din Europa de Est. Pe primele locuri ale clasamentului rămân Irlanda (356 ml/ persoană/ zi), Finlanda (338 ml/ persoană/ zi), Spania (242 ml/ persoană/ zi), Danemarca (223 ml/ persoană/ zi), şi Suedia (227 ml/ persoană/ zi)

    Nutriţioniştii recomandă 2-3 porţii pe zi de lapte şi produse lactate, cel puţin o porţie de lapte de 250 ml/zi.

    Tetra Pak este liderul mondial în soluţii de procesare, ambalare şi distribuire a produselor alimentare lichide.

  • Albalact la BVB

    Debutul Albalact pe piata reglementată a fost marcat, astăzi, de deschiderea oficială a şedinţei de tranzactionare, eveniment la care au participat reprezentanţii Albalact – Raul Ciurtin, preşedinte; Stephane Batoux, director general şi Adrian Radovici, director Financiar -, reprezentanţii fondului de investiţii RC2 (care deţine 25,44% din acţiunile Albalact) – Cornelia Oancea şi Ioan Florescu, reprezentanţii BCR – intermediarul companiei Albalact, reprezentanţii BVB – Lucian Anghel, preşedintele CA BVB şi Ludwik Sobolewski, director general BVB şi Mişu Negriţoiu – preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “Albalact există pe piaţa de capital de nişte ani buni, iar acest lucru a contribuit într-o măsură importantă la succesul companiei, care a fost, astfel, vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a învăţat să comunice transparent în direcţia potrivită. Momentul de astăzi, când titlurile companiei sunt tranzacţionate pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti, este unul istoric pentru Albalact. Vrem să ne dezvoltăm în continuare pe piaţa de capital, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Albalact a avut o creştere constantă în ultimii zece ani, iar noi încă suntem entuziaşti şi căutăm oportunităţi noi în piaţă. Cred că Albalact va fi un emitent atractiv pentru toate tipurile de investitori. În acelaşi timp, privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că există o mare dorinţă a investitorilor, dar şi a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    Albalact a făcut demersurile din luna februarie a acestui an pentru transferul de pe Rasdaq pe cea mai importantă piaţă de capital, după promulgarea Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa Rasdaq.

    Albalact vine pe piaţa principală a BVB cu o cifră de afaceri de 474.909.116 lei în 2014 – mai mare cu 12% decât în anul precedent – şi cu un obiectiv de creştere cu 7% a afacerilor în 2015, până la 508.559.792 lei. Compania şi-a bugetat un profit operaţional (EBITDA) de 31 milioane lei pentru anul 2015, arată raportul financiar individual pe anul 2014 aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din luna aprilie 2015.

    Compania prezintă pentru prima dată şi situaţiile financiare trimestriale consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice 3055/2009, neauditate. Situaţiile financiare cuprind rezultatele Albalact SA, dar si rezultatele societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine. Grupul Albalact îşi păstrează creşterea şi în primul trimestru al acestui an. Grupul Albalact a încheiat primele trei luni din 2015 cu o cifră de afaceri de 121.265.536 lei, cu 11,9% mai mare decât cifra de afaceri consolidată a grupului din aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum reiese din situaţiile financiare consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice. Profitul obţinut de grupul de companii Albalact în primul trimestru este de 3.575.491 lei, mai mare cu 24% faţă de profitul din aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată în aceleaşi situaţii financiare consolidate conform OMFP 3055/2009, neauditate.

    “Vom veni anul acesta şi cu alte inovaţii, atât la nivel de produs, cât şi la nivel de ambalaj. Şi contextul economic în 2015 ne permite să fim mai optimişti. Reducerea TVA-ului la 9% la alimente va îmbunătăţi puterea de cumpărare şi credem că va duce la o uşoară creştere a consumului”, spune Stephane Batoux, director general Albalact.

    Albalact a lansat luna aceasta noua gamă de iaurturi Zuzu Bifidus care include opt sortimente de iaurt ce conţin o combinaţie de culturi lactice vii (bifidobacterium si lactobacillus acidophilus), ce contribuie la protecţia şi echilibrul florei intestinale. Noua gamă Zuzu Bifidus vine cu o reţetă fără lapte praf, cu combinaţii răcoritoare de fructe, mixuri unice în gama iaurt cu cereale şi un ambalaj foarte practic pentru sortimentele de băut.

    Albalact este cel mai mare procesator român de lactate din România. În fiecare an, Albalact a investit pentru a-şi dezvolta portofoliul şi a inova, atât în produse, cât şi în ambalaje urmând o strategie adaptată realist la nevoile şi evoluţia pieţei. Cea mai mare inovaţie recentă a companiei este bidonul de plastic cu mâner, lansat în 2014 sub brand-ul Zuzu, în premieră pentru România. Ambalajul modern şi foarte practic a venit şi cu gramaje noi, care nu au existat până acum în piaţă laptelui – 1,8 litri pentru familii şi consumatorii de volum şi 0,5 litri pentru consumul de impuls. Proiectul a adus companiei Albalact o creştere cu 20% a cotei de piaţă în categoria lapte.

    În 2014, Albalact a finalizat investiţii de aproximativ 8 milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi gama de brânză proaspătă de vaci compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact are un portofoliu de peste 150 de produse, comercializate sub cele 5 brand-uri ale sale: Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul şi Poiana Florilor. Compania deţine 99,01% din acţiunile societăţii Rarăul din Câmpulung Moldovenesc.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Grupul Albalact, cu peste 900 de angajaţi, are acţionariat majoritar românesc şi este listată pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc şi mai deţine în proporţie de 100% societatea de logistică Albalact Logistic SRL. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Proiect de lege: Laptele proaspăt din magazine să aibă etichetă cu proporţia de lapte praf conţinută

    Un grup de cinci deputaţi ai PSD – Liviu Harbuz, Marian Ghiveciu, Ion Melinte, Zisu Stanciu, Ioan Dîrzu – au depus o propunere legislativă care prevede că laptele prospăt pentru consum destinat comercializării, care conţine lapte praf, trebuie să prevadă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând sintagma: “Conţine lapte praf în proporţie de _%”. Laptele proaspăt care nu conţine lapte praf trebuie să prevadă obligatoriu pe etichetă menţiunea: “Nu conţine lapte praf”.

    Nerespectarea acestor prevederi va fi sancţionată de către Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei, propun iniţiatorii proiectului de lege.

    Deputaţii semnatari ai propunerii legislative au apreciat, în expunerea de motive, că “populaţia este în general păcălită prin utilizarea denumirii de lapte de vacă sau lapte autentic, deoarece nu este acel aliment care este direct obţinut de la vacile de lapte”. “În majoritatea cazurilor, acel lapte prospăt pentru consum este un amestec cu lapte praf, a cărui valoare nutriţională este foarte scăzută”, mai susţin iniţiatorii.

    Ei au menţionat că o statistică a Consiliului Concurenţei arată că 63% din laptele pentru consum din supermarketuri şi hipermarketuri este românesc, 36% fiind importat din ţările Uniunii Europene (UE) şi 1% din statele din afara UE. “Dacă se citeşti pe eticheta pungilor sau cutiilor de lapte «fabricat în România», nu înseamnă că acesta provine de la vacile din România, ci doar că a fost ambalat la noi”, mai susţin iniţiatorii.

    Proiectul a fost depus la Camera Deputaţilor în 30 martie şi urmează să intre în parcursul legislativ.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Constantin: Scăderea TVA la lapte va relansa consumul şi va reduce preţurile

    Referitor la îngrijorările faţă de eliminarea cotelor de lapte de la 1 aprilie şi de pericolul ca România să importe lapte mai ieftin din alte ţări, Constantin spune că fermierii nu au motive de îngrijorare, pentru că previziunile la nivel european arată o creştere a producţiei de lapte cu 1% în UE.

    “Trebuie însă să colectăm mai bine, mai ales în zone de munte. Se pune problema preţului, şi cea mai aşteptată măsură pe care trebuie să o luăm, scăderea TVA la mai multe produse, dar şi la lapte. Cu TVA scăzut vrem să relansăm consumul şi poate va fi şi un preţ mai bun la poarta fermei”, a adăugat ministrul.

    La 1 aprilie 2015 se vor elimina cotele de lapte în Uniunea Europeană, şi fiecare ţară va avea voie să producă oricât va dori.

    “Din aprilie vor veni pe piaţă cantităţi şi mai mari de lactate. Estimăm că până la finalul anului din cele 130 de fabrici de lactate la nivel naţional vor mai rămâne în jur de 70”, a anunţat la începutul anului patronatul APRIL, din domeniul lactatelor.

    Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la aproape 900 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland.

    Guvernul intenţionează să decidă în aprilie reducerea, din luna iunie, a taxei pe valoarea adăugată, urmând să stabilească dacă va fi diminuată cota standard de TVA, de la 24% la 20%, sau TVA la produse alimentare de bază (inclusiv lapte), de la 24% la 9%.

  • România ar putea pierde finanţarea europeană pentru programul “Laptele şi cornul”

    Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat, marţi, un studiu privind programul naţional “Laptele şi cornul” comparativ cu schema europeană “Laptele în şcoli”, lansată în anul 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentaţia sănătoasă şi sprijinirea producătorilor de lapte.

    Iniţiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a arătat că, în România, programul are o componentă socială şi una de facilitare a accesului la educaţie.

    În România, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de aproximativ 435 de milioane de lei, (aproximativ 100 de milioane de euro) şi beneficiază atât de finanţare guvernamentală, cât şi europeană, cu toate că obiectivele celor două politici (Guvern / Comisia Europeană) sunt parţial diferite.

    “Programul naţional «Laptele şi cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare faţă de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici după integrarea României în Uniunea Europeană şi începerea decontării parţiale a porţiilor de lapte distribuite în şcoli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util şi necesar de către principalii săi beneficiari. (…) România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul «Laptele şi cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la iniţiativa europeană «Laptele în şcoli» şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională”, a spus Ciucu.

    Acesta a amintit că programul a fost iniţiat prin Ordonanţa de Urgenţă Nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I – VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore.

    “Programul se adresa iniţial doar elevilor din clasele I ‐ IV din învăţământul de stat fiind extins ulterior şi la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar începând cu anul 2009 se aplică şi sistemului privat de învăţământ. Din punct de vedere al valorii decontate, iniţial au fost 0,7 lei (2002) suma fiind actualizată în 2004 (0,9 lei), 2005 (0,97 lei), 2006 (1,04 lei), ultima actualizare datând din 2008 (1,17 lei). Suma alocată acoperă costul atât pentru porţia de lapte, cât şi pentru corn, ponderea preţului fiecărui produs în această alocaţie fiind de aproximativ 60 la sută pentru lapte şi 40 la sută pentru corn”, se arată în studiul prezentat marţi.

    În documentul citat se mai arată că, de la momentul începerii programului până în prezent, au survenit modificări legislative care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, în sensul corelării conformităţii produselor distribuite cu normele europene, mai stricte din punctul de vedere al siguranţei alimentare.

    “La 12 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fără o administrare şi coordonare instituţională clară. Nu mai există nici un minister sau direcţie dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze şi să propună intervenţii, reglaje fine sau corecţii atunci când acestea se impun. La nivelul administraţiei centrale, de la lansare şi până în 2012, de program s-a ocupat o direcţie din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Odată cu reorganizarea Guvernului în anul 2012, când administrarea sa a trecut de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adinistraţiei Publice, programul nu a trecut şi el în aria de competenţe a noului minister. În prezent avem de-a face cu un program guvernamental implementat pe diferite componente de mai multe instituţii de la nivel central, ca şi la nivel judeţean şi la nivel local. Nu există însă un organism central care să le coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la implementarea programului şi care să îl evalueze, în ultimă instanţă să îi asigure transparenţa, eficienţa şi impactul”, a explicat Ciprian Ciucu.

    În prezent, copiii primesc zilnic o porţie de lapte (200 de ml de lapte UHT/pasteurizat sau o porţie de iaurt, sana sau kefir) şi un produs de panificaţie. Valoarea alocată acestei porţii este de maxim 1,17 lei, sumă stabilită în anul 2008.

    Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că strategia naţională privind programul “Laptele şi cornul” va fi depusă la Comisia Europeană la 1 iulie, acesta fiind de altfel termenul limită până la care România poate trimite documentul.

    Turtoi a precizat că nu ar fi un pericol privind pierderea finanţării europene, explicând că deja există un draft de strategie. El a spus că Ministerul Agriculturii lucrează cu patronatul pentru a stabili partea strategică, însă ar trebui să se stabilească cine are viziune strategică pe zona de politică şi cine gestionează programul.

    Turtoi a mai spus că prin strategie se propune flexibilizarea programului, în sensul diversificării produselor care pot fi oferite copiilor, o descentralizare mai mare a programului, pentru a putea fi incluşi şi producători mai mici, dar şi elaborarea unor ghiduri privind calitatea sau varietatea produselor, destinate clor care fac licitaţiile, respectiv Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale.

    Secretarul de stat a mai spus că se analizează şi posibilitatea acordării la două zile a produselor incluse în program, această decizie urmând să fie luată de fiecare în parte dacă se doreşte diversificarea produselor sau oferirea unor produse mai bune din punct de vedere calitativ.

  • Vâlcov: Vom lua în considerare TVA de 9% pentru lapte când fermierii şi producătorii ajung la consens

    “Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus în prima variantă (a Codului Fiscal – n.r.) a fost acela că fermierii nu au dorit acest lucru, au susţinut producătorii un lucru şi fermierii alt lucru, se pare că acum au ajuns la un consens sau încearcă să ajungă la un consens. Există mai multe posibilităţi şi în următoarea prezentare (a Codului – n.r.), dar şi în dezbaterea din Parlament, dumnealor să ajungă la un consens pentru că, practic, din alimentele de bază doar laptele a fost scos pe acest singur considerent”, a afirmat Vâlcov, după o conferinţă pe tema Codului Fiscal.

    El a arătat că impactul bugetar nu este foarte mare prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9% şi pentru lapte, însă aşteaptă să se ajungă la un consens înainte de a lua în considerare propunerea.

    “Impactul bugetar nu este foarte mare, dar nu vrem să creăm în piaţă aceste dezechilibre şi contre între diferiţi actori. În momentul când vom avea un consens, aşa cum am avut la carne şi celelalte produse, vom lua în considerare această propunere, până atunci nu ar fi corect să facem acest lucru”, a spus Vâlcov.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe la 9%.

    Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) a trimis joi o scrisoare către ministerele Finanţelor şi Agriculturii şi către Parlament în care solicită reducerea TVA la 9% şi la lapte şi produse lactate, considerând discriminatorie scăderea taxei doar pentru unele alimente.

    Reprezentanţii APRIL apreciază că introducerea laptelui şi produselor lactate între alimentele care vor beneficia de reducerea la 9 % a cotei TVA va corecta o mare eroare care s-ar putea reflecta negativ asupra viitorului industriei laptelui din România şi al consumatorilor.

    “Excluderea lactatelor din măsurile de reducere semnificativă a TVA-ului poate crea premisele unei discriminări pentru consumatorii de produse lactate, în special copii, adolescenţi şi populaţie de vârsta a treia, care au cea mai mare nevoie de beneficiile nutriţionale ale lactatelor într-o alimentaţie echilibrată. Totodată, excluderea laptelui şi lactatelor din măsurile de reducere a TVA va perpetua concurenţa inegală între produsele din UE şi produsele româneşti comercializate pe piaţa românescă, concurenţă accentuată după instituirea embargoului impus de Rusia”, se arată în scrisoarea APRIL, transmisă joi MEDIAFAX.

    Consumul scăzut de produse lactate din România, aflat sub media europeană, şi condiţiile dificile ale pieţei fac ca numărul de fabrici de procesare a laptelui din România sã scadă continuu.

    Situaţia dificilă în care se află producţia primara de lapte şi industria lactatelor din România va fi supusă, potrivit APRIL, unui nou şoc odată cu desfiinţarea cotelor de lapte, de la 1 aprilie 2015. Astfel, în condiţiile în care se menţine TVA de 24% pentru lapte, fermierii români vor fi dezavantajaţi în comparaţie cu cei din alte ţări europene, care aplică taxe mai mici, şi acest lucru poate avea consecinţe severe asupra exploataţiilor producatoare de lapte din România.

    “Scăderea numărului de fabrici de procesare a laptelui din România duce la un dezechilibru grav între cererea şi oferta de lapte produs în fermele româneşti, ferme în care statul român a investit mulţi bani prin diverse instrumente financiare (ajutoare de minimis, subvenţii şi cofinanţare în proiecte de dezvoltare). Reducerea TVA la lapte şi produse lactate va diminua comerţul cu produse lactate nefiscalizate, va creşte calitatea nutritivă şi siguranţa alimentară pe filiera laptelui, având un beneficiu final semnificativ asupra coşului zilnic al consumatorului român”, se mai arată în documentul citat.

    Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la aproape 900 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland.

     

  • Povestea bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Vânzările au crescut cu 14%

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 

    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.

    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.