BusinessMagazin

Tag: lactate

  • Albalact se mută la BVB

    De asemenea, acţionarii au aprobat, tot cu unanimitate de voturi, 26 februarie 2015 ca dată de înregistrare care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se vor răsfrânge efectele hotărârilor adoptate de AGEA şi au aprobat data de 25.02.2015 ca dată “ex-date”.

    În urma deciziei de astăzi, consiliul de administraţie al Albalact poate începe toate demersurile şi formalităţile necesare pentru mutarea pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, proces pentru care compania îndeplineşte criteriile tehnice solicitate.

    “O parte din succesul companiei Albalact se datorează faptului că a existat pe piaţa de capital, a fost vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a ştiut să comunice corect în direcţia potrivită. Vrem să creştem în continuare pe piaţa de capital, aşa cum am crescut şi vrem să creştem în industrie, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Eu privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că, în prezent, există o mare dorinţă a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    La sfârşitul anului trecut, a fost promulgată Legea 151/2014 de clarificare a statutului pieţei RASDAQ, în urma căreia companiile listate pe această piaţă trebuie să aleagă dacă se transferă pe piaţa reglementată a bursei sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Piaţa RASDAQ îşi va înceta activitatea în luna octombrie a acestui an.

    Albalact se află, astăzi, pe locul 2 în topul producătorilor din industria românească de lactate. În primele nouă luni ale anului 2014, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 346,8 milioane de lei, cu 12,7% la sută mai mare decât cifra de afaceri raportată în aceeaşi perioadă a anului precedent (307,9 milioane de lei). Profitul înregistrat în trimestrul al treilea 2014 a fost de 12,4 milioane de lei.

    În 2014, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu pe segmentul laptelui pasteurizat, dar este lider cu Zuzu şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat). Albalact este de asemenea lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci, lansat acum doi ani, compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Aproape o treime dintre fabricile de lapte din România s-au închis anul trecut

    La începutul anului trecut în România funcţionau 183 de fabrici de lapte autorizate santitar-veterinar, potrivit APRIL. La 1 aprilie 2014, numărul fabricilor scăzuse la 152, iar la finele anului la 130.

    “S-au închis pentru că nu le mai merg afacerile. Costurile de producţie sunt din an în an mai mari, iar hypermarketurile au început să renunţe la producţia internă de lapte, pentru că mărcile proprii se produc în ţări precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia. Din aceste ţări vine lapte mai ieftin, pentru că au rămas cu stocuri mari din cauza embargoului impus de Rusia”, a spus Cojocaru.

    El a adăugat că hypermarketurile au mărit taxele de raft pentru producătorii români şi încearcă să susţină firmele din ţările în care îşi au originile.

    “INS spune că a crescut cu 6% consumul de lactate. Nimeni nu spune însă cu cât au crescut importurile în acest an. Multe ferme medii şi mari din România s-au închis, pentru că din cauza importurilor masive nu mai au cui livra laptele. Există astfel riscul de a ne decima efectivele de vaci”, a afirmat oficialul patronatului.

    Dorin Cojocaru a amintit că la 1 aprilie 2015 se vor elimina cotele de lapte în Uniunea Europeană, şi fiecare ţară va avea voie să producă oricât va dori.

    “Din aprilie vor veni pe piaţă cantităţi şi mai mari de lactate. Estimăm că până la finalul anului din cele 130 de fabrici de lactate la nivel naţional vor mai rămâne în jur de 70”, a mai spus el.

    Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la aproape 900 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland.

  • Olympus lansează laptele bio de consum produs local

    Destinat în exclusivitate pieţei interne, laptele bio de consum se adaugă gamei Olympus care în prezent cuprinde kefir şi iaurt. „Am depăşit deja estimările iniţiale de creştere de 10% pe an pe segmentul bio”, a declarat directorul general Olympus, Ilias Pliatsikas.

    Noul produs conţine 3,5% grăsime şi este distribuit reţele de supermarketuri şi hipermarketuri din toată ţara. Produsul este certificat de către organizaţia de certificare ecologică Austria Bio Garantie.

    Prezent în România din 1999, Olympus este deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate; compania are sediul în Trikala, Grecia, şi are activităţi în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

  • Piaţa laptelui procesat va creşte cu 3,2% în 2014

    Deşi laptele pasteurizat deţine volume considerabil mai mari în cadrul categoriei de lapte procesat, se aşteaptă o creştere mai mare în cazul laptelui UHT (ultrapasteurizat), cu un procentaj dublu faţa de creşterea înregistrată de laptele pasteurizat. Unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea segmentului de lapte UHT rămâne în continuare laptele distribuit în programul “Laptele şi cornul”, care reprezintă aproximativ 45% din volumele totale. În acelasi timp, laptele UHT sub marcă de producător este estimat să crească cu aproximativ 16%, de la 24% în categorie în 2013 la aproape 27% în 2014.

    Categoria de lapte pasteurizat este estimată de asemenea a creşte până la finele anului 2014 cu aproximativ 2% faţă de anul trecut. Volumele cele mai mari rămân în laptele la ambalaj de carton, cu o cotă de cca 74% din total lapte pasteurizat, în creştere volumică de 5% faţă de 2013.

    Consumul global va creşte cu 36% până în 2015, înregistrându-se o diferenţă tot mai mare între pieţele de lactate dezvoltate şi cele emergente

    Tetra Pak, lider mondial în furnizarea de soluţii pentru procesarea şi ambalarea produselor alimentare, lansează astăzi cel de-al 7-lea raport Indexul Lactatelor. Raportul subliniază oportunităţile şi provocările pe care le creează cererea tot mai mare la nivel global, care, conform estimărilor, va depăşi oferta disponibilă în următorul deceniu. Compania a declarat că atât producătorii de pe pieţele de lactate mature cât şi cei din pieţele emergente trebuie să stabilească un echilibru atent între cerere şi ofertă, pentru a-şi asigura un succes sustenabil în afaceri. 

    Raportul Indexul Lactatelor realizat de Tetra Pak arată că cererea globală de lapte va creşte cu 36% în următorii zece ani, în mare parte datorită creşterii populaţiei, prosperităţii şi urbanizării în Africa, Asia şi America Latină. Cu toate acestea, cererea şi oferta de lapte se află într-un dezechilibru la nivel mondial – cererea din ce în ce mai mare din pieţele emergente nu va putea fi susţinută din producţia internă, în vreme ce pieţele de lactate dezvoltate ce produc un surplus de lapte se confruntă cu provocări privind concurenţa pentru exporturi şi un consum intern în scădere.

    Dennis Jönsson, Preşedinte şi CEO al Grupului Tetra Pak, a comentat: „Creşterea semnificativă preconizată a cererii la nivel mondial reprezintă o mare oportunitate  pentru companiile de lactate din pieţele dezvoltate de a exporta lapte praf sau produse lactate lichide UHT pe pieţele în creştere. Cu toate acestea, pentru a asigura succesul pe termen lung, aceşti producători trebuie să găsească un echilibru între „câştigurile rapide” obţinute din exporturi şi necesitatea de a continua să crească pe pieţele interne.”

    Acesta a adăugat, „Între timp, companiile de lactate trebuie să facă faţă provocării de a garanta o aprovizionare sustenabilă cu lapte de bună calitate pe pieţele de import ţinând pasul cu cererea în creştere. Pieţe precum China şi Arabia Saudită realizează acest lucru prin mai multe metode: creşterea investiţiilor în fermele de lapte de la nivel intern, stabilirea de parteneriate cu producătorii străini consacraţi şi diversificarea ofertei cu produse cu valoare adăugată. În principiu, acestea sunt măsuri care contribuie la realizarea unui echilibru esenţial în vederea asigurării la un viitor sustenabil al industriei laptelui.”

    Ediţia din acest an a raportul include studii de caz despre trei pieţe – China, Statele Unite ale Americii şi Germania.

    Oportunităţi de export şi pentru România

    Cea de-a şaptea ediţie a Raportului Indexul Lactatelor oferă o perspectivă nouă companiilor producătoare de lactate din România, care se vor confrunta în curând cu eliminarea cotei de lapte şi creşterea concurenţei la nivel european.

    “Având în vedere noul context european, respectiv eliminarea cotei de lapte, una dintre opţiunile pe care Albalact le are în vedere este explorarea unor pieţe noi. Studii precum Tetra Pak – Indexul Lactatelor ne oferă informaţii valoroase despre tendinţele industriei laptelui la nivel global şi perspective de creştere pentru procesatori pentru anumite tipuri de produse şi în anumite ţări şi regiuni. Avem un potenţial de creştere, aşadar analizăm şi alte oportunităţi de a ne extinde operaţiunile în viitor.”, declară Irina Măndoiu, Director Comercial Albalact.

  • Şi-au făcut o fabrică împreună când aveau 23 de ani. Acum vând de 140.000 de euro, iar produsele lor sunt în toate hipermarketurile

    “Un prieten care lucra în Spania ne-a adus brânzeturi de acolo care ne-au plăcut atât de mult, încât am mers, am vizitat mica fabrică de acolo şi am discutat cu proprietarul acesteia, un spaniol prietenos care făcea produsele după reţete tradiţionale“, explică Daniel Donici cum i-a venit ideea de a se lansa în antreprenoriat împreună cu soţia sa, prin anul 2006. După circa şase ani de la discuţia cu spaniolul, ideea lor s-a concretizat într-o fabrică în care prelucrează zilnic circa 1.500 de litri de lapte, transformându-le în produse precum iaurt, sana, chefir, creme de brânză, brânzeturi în ulei de măsline, brânzeturi maturate şi de mucegai cu arome mediteraneene ce ajung pe rafturile hipermarketurilor Auchan, Carrefour, Cora şi Mega Image. Afacerea crescută odată cu criza a ajuns anul trecut la venituri de circa 600.000 de lei (aproximativ 140.000 euro) şi 20 de angajaţi.

    Atât Daniel Donici, cât şi soţia sa, Alina, aveau 23 de ani şi erau încă studenţi când le-a venit ideea deschiderii fabricii: el studia administarea afacerilor, iar ea, relaţii internaţionale şi studii europene, în cadrul unor universităţi private. „Lucrarea din fiecare an de studii era un plan de afaceri“, îşi aminteşte Daniel Donici, care a absolvit facultatea ca şef de promoţie. Chiar dacă îl atrăgea antreprenoriatul, s-a angajat mai întâi într-o bancă, iar apoi a început să ofere consultanţă pentru alcătuirea planului de afaceri şi a documentaţiei necesare celor care voiau să obţină credite la bancă. Abia în 2008, cei doi soţi au făcut primul pas în direcţia aplicării propriului plan de afaceri, prin importul de brânzeturi maturate cu mucegai şi iaurturi din Spania.

    “Eu lucram încă la firma de consultanţă, stăteam până la ora şase la birou, apoi, după ce îmi luam fiica de trei ani de la grădiniţă, mergeam împreună la magazine pentru samplinguri“, descrie antreprenorul modul în care au început să testeze piaţa. Au obervat că, spre deosebire de Spania, unde există o tradiţie în acest sens, laptele de capră era privit oarecum suspect de către români din cauza unor amintiri neplăcute din copilărie, precum mirosul şi gustul intens, aspecte influenţate de modul cum sunt crescute animalele. Chiar dacă produsele reprezentau o noutate la momentul respectiv, au reuşit să le introducă în câteva magazine tip bio tradiţional şi, pentru că cererea pentru produse creştea, au hotărât să construiască fabrica în oraşul natal, Tecuci. „E o zonă cu potenţial foarte bun datorită numărului mare de crescători de animale“, spune Daniel Donici, care îşi aminteşte că în zonă a existat, până prin anii ‘90, o mare fabrică de lactate.

    Planurile lor s-au dovedit însă mai greu de aplicat decât în teoria planurilor de afaceri construite pentru alte firme, mai ales pentru că sosise criza, iar băncile nu mai voiau să îşi asume riscuri. Abia după trei ani, în 2011, au reuşit să obţină o finanţare de 750.000 de euro de la o bancă, pe care au completat-o cu alţi 250.000 de euro bani din fonduri europene, obţinuţi prin progamul de dezvoltare rurală. Anterior, cumpăraseră un teren şi o clădire dezafectată, fostul SMA Tecuci, aflat în lichidare. “Cred că am condus 100.000 de kilometri, numai pentru aprobarea proiectului, în Galaţi, Constanţa, Bucureşti, pentru toate autorizaţiile”, spune Daniel Donici.

    Timp de un an s-au ocupat de renovarea clădirii, au cumpărat utilajele pentru o linie de producţie şi, în 2012, au început să facă produsele mult visate, cu doar opt angajaţi. În primul an, au vândut specialităţi din brânzeturi şi iaurt din lapte de capră în cadrul târgurilor de profil, precum cel din zona Agronomiei din Bucureşti, unde aveau o rulotă, dar şi prin intermediul unui magazin online. Primul an le-a adus un număr mic de vânzări, din cauza căruia făceau cu faţă greu cheltuielilor fixe de producţie, şi au fost tentaţi să treacă la producţia în masă a lactatelor clasice. Anul 2013 a venit însă cu mai mult optimism şi le-a adus participarea la trei târguri, prin care au strâns suficiente resurse astfel încât să cumpere şi ambalajele necesare comercializării. Ideea unui ambalaj tip borcan din sticlă, atât pentru iaurturi, cât şi pentru brânzeturi, i-a ajutat nu doar la diferenţierea pe piaţă, dar şi la menţinerea valabilităţii produsului mai mult timp în mod natural.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Rusia suspendă importul de conserve de fructe şi legume din Ucraina

     Autorităţile ruse au decis să “suspende importurile de legume, fructe şi peşte în conservă începând cu 29 iulie”, a anunţat agenţia veterinară rusă Roselhoznadzor, care vorbeşte despre “nereguli în materie de etichetare”.

    Rusia a decis deja vineri să limiteze importurile de produse lactate ucrainene, reproşându-le în special că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    Autorităţile ruse au interzis, la începutul lunii, produsele vegetale provenind din Ucraina în bagajele de mână sau în colete cu destinaţia Rusia, precum şi importul de cartofi ucraineni din cauza unor insecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro