BusinessMagazin

Tag: KPMG

  • Noi reguli privind vama pentru companiile româneşti, de la 1 noiembrie

     “România va aplica direct legislaţia vamală comunitară, astfel încât companiile româneşti implicate în comerţul internaţional vor trebui să se pregătească din timp pentru a se conforma noilor prevederi. (…) Prima etapă în modernizarea legislaţiei vamale, care includea şi anumiţi paşi în direcţia unei uniformizări a administrării acesteia şi a creării unei administraţii vamale unice europene, a fost încheiată în 2008, când a a intrat în vigoare Regulamentul CE 450/2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat), însă prevederile acestuia s-au aplicat gradual şi, până la acest moment, doar parţial”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă şi audit.

    A doua etapă va începe la 1 noiembrie, când cel mai probabil proiectul de reformare a Codului Vamal al Uniunii Europene, aprobat de Parlamentul European, va intra în vigoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou director la KPMG

    Doroş a colaborat pe parcursul carierei  cu firme care activează pe piaţa consultanţei fiscale şi de audit, ocupând şi funcţia de director al departamentului de legislaţie şi Impozitare directă din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Domeniile sale de experienţă includ structurarea investiţiilor şi planificarea fiscală, asistenta fiscala in cazul operaţiunilor de reorganizare, asistenţă pe durata inspecţiilor fiscale, inclusiv asistenţa în cadrul procedurilor administrative ulterioare.

    ”Diferitele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani – financiară, economică şi socială – definesc, de fapt, prin amploarea şi durata lor, noua realitate care se conturează în faţa noastră. Azi nu mai este rentabil să aşteptam sfârşitul acestor crize, ci trebuie să găsim noi metode de a creşte şi de a ne adapta contextului economic, social şi politic actual. Sunt convins că aceia care îşi vor redefini identitatea vor fi cei care vor reuşi. Ca membru al echipei de consultanţă fiscală al KPMG îmi voi folosi experienţa şi cunoştinţele pentru a ne sprijini clienţii în finalizarea acestui proces” a declarat Dragoş Doroş.

    KPMG este reţeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Ne desfăşurăm activitatea în 156 de ţări şi avem 152.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume. Societăţile independente membre ale reţelei KPMG sunt afiliate la KPMG Internaţional Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată şi distinctă şi se descrie ca atare. În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent dispunem de un număr de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetăţeni români, cât şi străini.

  • Cele mai puternice femei din România: Aurelia Costache, KPMG

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Aurelia Costache a dezvoltat de la zero departamentul de consultanţă IT al KPMG în România, iar de patru ani a preluat coordonarea departamentului de management consulting, specializându-se în industriile de telecomunicaţii şi servicii financiare. Este auditor certificat al sistemelor informatice (CISA) şi manager certificat în securitatea informatică (CISM). Ea a obţinut diploma de executive MBA în Franţa la École Nationale des Ponts et Chaussées şi are o diplomă postuniversitară în Afaceri Internaţionale, acordată de Universitatea Edinburgh, din Marea Britanie. De-a lungul anilor a fost implicată în proiecte de audit pentru mai mult de 100 de clienţi.

    Ea este de părere că nu există discriminare în mediul de afaceri contemporan, iar abilităţile de lider se dezvoltă în mediul în care lucrezi. „Liderii din ziua de astăzi trebuie să lucreze cu oameni care provin din culturi şi generaţii diferite şi să reuşească să-i aducă la un numitor comun pentru a lucra împreună pentru atingerea obiectivelor.„ Un bun lider îşi creşte o echipă de valoare şi are tot timpul în vedere planificarea succesiunii astfel încât el, la rândul său, să poată merge mai departe. Toate aceste capabilităţi sunt trăsături care se potrivesc natural unei femei, care trebuie să-şi susţină copiii astfel încât aceştia să devină oameni de succes în societatea de astăzi şi specialişti mai buni ca părinţii lor, adaugă ea.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Cinci riscuri care pot afecta afacerile

    Profesionistii in domeniul contabil implicaţi în studiu au identificat şi primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce în activitatea sectorului privat, şi anume:
    • Riscul reputaţional (68%)
    • întreruperea activităţii (61%)
    • Raritatea şi costul crescut al resurselor (50%)
    • Riscul ce afectează lanţul de aprovizionare (47%)
    • Riscul finanţării (46%)

    Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, consideră că profesioniştii din domeniul financiar- contabil ar trebui să se bazeze pe competenţele lor şi pe experienţa în contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care să ajute la cuantificarea şi gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, aceştia ar putea apela la asociaţiile contabile pentru a oferi îndrumări cu privire la modul de abordare a capitalului natural în cadrul rapoartelor anuale şi în conturile companiei, precum şi în rapoartele de dezvoltare durabilă. Ei trebuie să iniţieze sau să încerce să aplice metodologii contabile pentru capitalul natural împreună cu clienţii lor, acolo unde este cazul, şi să folosească această experienţă pentru a lucra cu autorităţile de reglementare cu privire la raportare şi la practicile de asigurare.

    ”Pentru profesia contabilă provocarea va fi de a determina când pierderea capitalului natural va necesita o mai bună înţelegere şi abordare din punct de vedere al evaluării riscurilor pentru afaceri şi din punct de vedere al raportării corporative. Procedând de această manieră, dar prea tarziu, se poate ajunge la greşeli atunci când se anticipează viitoarele riscuri şi costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adăugat Andreia Stanciu”.

    “Un număr tot mai mare de companii integrează raportul lor anual financiar-contabil şi raportul privind dezvoltarea durabilă. Integrarea decurge din creşterea gradului de conştientizare în rândul multor companii asupra valorii şi necesităţii raportării cu privire la impactul social şi asupra mediului, alături de performanţele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, partner, head of audit and assurance, KPMG in Romania. Ea considera că această cale ar trebui luată serios în considerare, atât din perspectiva managementului, cât şi din punct de vedere al comunicării.

    Având în vedere că, în ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau într-o manieră integrată, practica actuală demonstrează că gândirea în acest domeniu a suferit transformări. Deşi în România nu se observă încă această tendinţă, este evident că trendul este stabilit de către companiile de top şi, mai devreme sau mai târziu, va fi urmat de multe altele. Dacă în 2006 doar 24% din primele 100 de companii din România, ierarhizate în funcţie de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabilă, în prezent, numărul lor a crescut semnificativ, demonstrând interesul sporit al companiilor româneşti în a publica informaţii referitoare la dezvoltarea durabilă.

    “În contextul economic actual, în care o mai mare transparenţă privind riscurile este necesară, riscurile non-financiare sunt considerate ca făcând parte din domeniul financiar, datorită implicaţiilor lor financiare. Companiile româneşti au conştientizat că publicarea informaţiilor referitoare la dezvoltarea durabilă este foarte apreciată de către clienţi, investitori şi alte părţi interesate responsabile”, a adăugat Giurcaneanu.

    Integrarea raportării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Aceasta nu ar trebui privită pur şi simplu ca un raport “toate într-unul”. “Numai dacă integrarea este susţinută printr-o corelare reală şi profundă a proceselor de management, inclusiv a guvernanţei şi controalelor, raportarea poate fi considerată credibilă şi solidă. Prin urmare, vorbim mai degrabă despre raportare integrată – mijloace diferite pentru persoane diferite”, a concluzionat Giurcaneanu.

    Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabilă la ACCA şi autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivată din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologică, ecosistemele şi serviciile oferite de acestea, se află în declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gamă de noi riscuri şi oportunităţi care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor şi fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat în urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesionişti contabili.

    Acesta a fost prezentat şi în raportul internaţional al ACCA, KPMG şi Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problemă importantă?”. Raportul iniţial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificaţie, modul în care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management şi prezentarea informaţiilor şi măsura în care acesta reflectă în prezent importanţa capitalului natural ca aspect în cadrul afacerilor.

    Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau conştienţi de legătura dintre valoarea corporativă şi capitalul natural şi de faptul că tendinţele actuale ale capitalului natural reprezintă o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot să crească în decursul timpului. Cu toate acestea, această conştientizare nu a avut drept rezultat acţiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucrează pentru companii care nu raportează capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa îndrumărilor, a metodologiei de evaluare şi a înţelegerii.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Şerban Toader conduce de patru ani filiala locală a KPMG

    Ca profesionist, s-a format însă în interiorul sistemului bancar şi în marketing. Şerban Toader a fost primul auditor al BNR şi al Bursei de Valori Bucureşti. În calitate de senior partner al uneia dintre cele mai mari companii de consultanţă din România, Toader este responsabil pentru munca unei echipe de peste 600 de oameni. De asemenea, după ce a fost numit membru în consiliul de administraţie al KPMG pentru Europa Centrală şi de Est, Toader a căpătat o nouă responsabilitate – aceea de a coordona activitatea firmelor KPMG din întreaga regiune. Pregătirea sa academică include un Executive MBA de la École Royale des Ponts et Chausses din Paris, precum şi de la University of Edinburgh School of Management, London Business School şi Harvard Business School.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Fondurile europene – boală lungă, moarte aproape sigură

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Cezar Furtună, KPMG

    Am avut norocul să fac parte dintr-o nouă generaţie de profesionişti care au avut o ascensiune rapidă în carieră”, spune Cezar Furtună. La 11 ani distanţă Furtună a devenit partener al KPMG în România şi Moldova.

    Una dintre cele mai mari provocări ale carierei sale a fost numirea în funcţia de partener al departamentului de audit al KPMG România şi Moldova în 2009, exact în momentul în care criza financiară luase avânt. Din această funcţie, este direct implicat în definirea obiectivelor de business şi identificarea problemelor critice atât pentru clienţii din domeniul serviciilor financiare, cât şi pentru cei aproximativ 50 de membri ai echipei de audit financiar. Concomitent, coordonează activitatea liniei de business servicii financiare cu celelalte departamente de consultanţă fiscală şi consultanţă în afaceri, ceea ce înseamnă o echipă de aproximativ 150 de specialişti. “Nu a fost un parcurs uşor, dar apartenenţa la echipa KPMG a fost un avantaj extraordinar, oferindu-mi oportunităţile şi provocările necesare, de la proiecte de audit şi consultanţă pentru raportări financiare şi managementul riscurilor până la aspecte ce ţin de cadrul complex de reglementare al instituţiilor financiare”, spune Furtună.

    În prezent, este membru al Asociaţiei Experţilor Contabili Certificaţi (ACCA) din Marea Britanie şi al Camerei Auditorilor Financiari din România. A absolvit, de asemenea, un Executive MBA de la INSEAD International Banking School, Fontainebleau.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Aurelia Costache, KPMG

    Este auditor certificat al sistemelor informatice (CISA) şi manager certificat în securitatea informatică (CISM). Costache a obţinut diploma de Executive MBA în Franţa la École Nationale des Ponts et Chaussées şi are o diplomă postuniversitară în Afaceri Internaţionale, acordată de Universitatea Edinburgh din Marea Britanie.

    BUSINESS Magazin: Este mai uşor sau mai greu să te impui ca lider, fiind femeie?
    Aurelia Costache: Nu cred că există discriminare în mediul de afaceri contemporan. Abilităţile de lider se dezvoltă în mediul în care lucrezi, iar o organizaţie care promovează valorile şi respectul pentru individ, aşa cum este KPMG, este propice pentru dezvoltarea unor astfel de abilităţi. Mai mult, liderii din ziua de astăzi trebuie să lucreze cu oameni care provin din culturi şi generaţii diferite şi să reuşească să-i aducă la un numitor comun pentru a lucra împreună pentru atingerea obiectivelor. Totodată, un bun lider îşi creşte o echipă de valoare şi are tot timpul în vedere planificarea succesiunii, astfel încât el, la rândul său, să poată merge mai departe. Toate aceste capabilităţi sunt trăsături care se potrivesc natural unei femei, care trebuie să îşi susţină copiii astfel încât aceştia să devină oameni de succes în societatea de astăzi şi specialişti mai buni ca părinţii lor.

    BUSINESS Magazin: Branduri preferate: parfum, haine, accesorii.
    Aurelia Costache: Parfumul “Poême” de la Lancôme se numără printre preferatele mele. Hainele şi accesoriile pe care mi le aleg trebuie să îmi susţină ritmul alert de viaţă astfel încât la finalul unei zile să fiu încă “în formă” ca şi la începutul zilei.

    BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate.
    Aurelia Costache: Îmi place foarte mult Grecia, atât pentru peisaje şi istorie, dar mai ales pentru atmosfera pe care o creează locuitorii şi pentru specificul culinar. La fel de mult îmi place şi Italia pentru cultura şi civilizaţia pe care le reprezintă.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Cum sprijina statul IMM-urile: alti bani, alta strategie pentru 2011

    Tinerii sub 35 de ani care isi infiinteaza prima firma,
    angajeaza cel putin doua persoane si reinvestesc apoi anual 50% din
    profit pot primi de la stat un ajutor de 10.000 de euro. Este unul
    dintre cei mai importanti piloni ai celei mai recente strategii a
    Guvernului pentru sprijinirea antreprenoriatului. Conform acestei
    strategii, care la sfarsitul acestei luni va inlocui planul de
    peste 200 de pagini lansat anul trecut de aceiasi autori – KPMG si
    Finas Consulting -, Guvernul isi propune cresterea cu 10% a
    numarului de firme mici si mijlocii, de angajati si a exporturilor
    in 2011. Bugetul alocat de Guvern in acest scop este de circa 2,4
    miliarde de euro pana in 2013 si de 2,3 milioane de euro in acest
    an, ceea ce inseamna ca 230 de firme ar putea fi infiintate in 2011
    cu ajutorul statului.

    “Proiectul are cinci obiective importante: imbunatatirea
    accesului la finantare, incurajarea spiritului antreprenorial si
    cresterea competitivitatii, imbunatatirea cadrului de reglementare
    in domeniul IMM si al cooperatiei, dezvoltarea educatiei
    antreprenoriale si imbunatatirea participarii intreprinderilor mici
    si mijlocii pe piata interna si pietele terte”, a enumerat Andreea
    Paul-Vass, consilierul prim-ministrului Emil Boc, la seminarul
    MEDIAFAX Talks about SMEs.

    Ea insista ca acum, mai mult decat oricand, trebuie stimulata
    extinderea prezentei firmelor mici si mijlocii pe piata externa,
    acolo unde conjunctura e favorabila. De pilda, situatia din Egipt
    si Tunisia ar putea favoriza IMM din Romania care furnizeaza
    textile, incaltaminte, farmaceutice, cablaje si componente auto si
    chiar produse agricole. “Strategia Guvernului isi propune cresterea
    numarului de IMM cu 10%, a numarului de salariati din sistem cu
    10%, un avans al investitiilor cu 15% si al exportului cu 10%. De
    asemenea, productivitatea va creste cu 5%”, enumera Paul Vass.

    Mai multe firme mici si mijlocii inseamna o sansa in plus de
    crestere economica si de scadere a numarului de someri, iar
    interesul pentru sprijinirea lor si l-au declarat toate guvernele.
    In realitate, cei care au sau vor sa faca o firma de acest fel
    intampina probleme la obtinerea finantarii necesare din partea
    bancilor, indeosebi de doi ani incoace, de cand bancile au
    constatat ca IMM au inceput sa ocupe cea mai mare parte a
    portofoliului lor de credite neperformante. “Bancile stau calare pe
    bani, dar finantarea lipseste, pentru ca s-a prabusit increderea
    intre sistemul bancar si mediul de afaceri. In axa banci – IMM –
    fonduri de garantare si contragarantare exista fracturi, ceea ce
    intarzie aparitia elementelor de relansare economica”, remarca
    evidenta Ioan Hidegcuti, presedintele directoratului Fondului Roman
    de Contragarantare.

    Fondul Roman de Contragarantare, care are ca scop preluarea unei
    parti din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor, a
    fost infiintat de stat in 2010, cu un capital de 100 de milioane de
    euro, din care Ministerul Economiei are 68%, iar Fundatia
    Post-Privatizare 32%. Pana in prezent a acordat 2.000 de
    contragarantii. In acelasi timp, Fondul National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM, detinut de Ministerul Economiei, a facut
    anul trecut plati catre banci de circa 23 de milioane euro, in
    crestere cu peste 35% fata de 2009, majoritatea pentru creditele
    care finanteaza capital de lucru. Fondul garanteaza pana la 80% din
    creditele acordate pentru IMM, pana la valoarea de 2,5 milioane de
    euro.

    Ultimii doi ani au marcat un declin in demografia firmelor mici
    si mijlocii, dupa cum spune Peter Barta, directorul executiv al
    Fundatiei Post-Privatizare, care a realizat Raportul anual privind
    sectorul IMM din Romania. “In ceea ce priveste demografia firmelor,
    cred ca ne aflam in aceeasi situatie de declin din 2009: chiar daca
    au fost inregistrate firme noi, numarul lor nu a reusit sa
    recupereze declinul din 2009, cand s-au inregistrat peste 133.000
    de suspendari de activitate”, spune Barta. Nu ar fi o problema,
    spun oamenii de afaceri, in conditiile in care multe dintre firme
    nici nu aveau activitate, astfel incat disparitia lor nu produce
    niciun dezavantaj economiei. Ba chiar ar mai fi intreprinderi care
    ar trebui sa dispara pentru ca piata sa fie “curata”.

    Desi 133.000 de IMM si-au suspendat activitatea in 2009, alte
    116.000 de noi firme au fost infiintate. Cele mai multe firme
    inchise au fost din domeniul serviciilor de intermediere
    imobiliara, constructii, industrie si servicii de administrare si
    suport, comert.

    Important de remarcat este ca, desi raman printre cei mai
    importanti angajatori din economie, asigurand jumatate din locurile
    de munca existente, criza a redus numarul mediu de angajati din
    sector. La sfarsitul anului 2009, numarul mediu anual de salariati
    din IMM era de 2,6 milioane de persoane, fata de 2,95 milioane in
    2008, ceea ce inseamna pierderea a 333.273 locuri de munca.