Tag: jocuri

  • Medalie de aur pentru Larisa Iordache la Jocurile Mondiale Universitare de la Taipei

    Larisa şi-a început evoluţia la sărituri, unde a fost recompensată cu 14.400. Au urmat paralelele inegale, unde a primit 14.300, a doua notă din concurs după rusoaica Spiridonova. La jumătatea concursului, eleva antrenorului Cristian Moldovan era deja pe prima poziţie, devansând-o clar pe principala sa contracandidată, Elsabeth Black (Canada), care a ratat la paralele (12.900).

    Bârna i-a consolidat gimnastei tricolore locul în clasament. Chiar dacă a căzut la al doilea ”360”, la fel ca şi în calificări, Larisa a primit 14.000. Din acel moment era clar că nu mai poate rata aurul, atât timp cât avansul ei era de 1,3 puncte faţă de locul 2. Solul a închis reprezentaţia Larisei Iordache, cu o notă de 14.050. Podiumul a fost completat de Asuka Teramoto (Japonia) 55.650 şi Elsabeth Black (Canada) 54.950.

    Miercuri, Larisa va mai concura în trei finale pe aparate, bârnă, paralele şi sol, cu pretenţii de medalii la toate trei. Tot miercuri, Andrei Muntean va fi prezent în finala de la sărituri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvoltatorii români de jocuri vor fi prezenţi pentru prima dată la Gamescom, cel mai mare târg de jocuri video din Europa

    Nouă dezvoltatori români işi vor prezenta produsele şi serviciile comunităţii internaţionale de dezvoltatori iar publicul larg va avea ocazia de a experimenta 10 jocuri dezvoltate de aceştia. Jocurile româneşti vor fi prezentate în zona de divertisment din sala 10.1 Aripa D NR 061 iar pavilionul românesc de business poate fi găsit în sala 4.1, F-013.

    “Industria locală de game development participă pentru prima oară cu un pavilion naţional la cel mai mare târg din lume dedicat jocurilor video şi asta nu este decât o încununare a eforturilor colective depuse de RGDA, Ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat şi nu în ultimul rând de studiourile participante ce au avut curajul să se aventureze în acest episod pilot alături de noi. Pe lângă beneficiile pe care le va aduce studiourilor participante, pavilionul naţional în zona B2C dar şi B2B va pune, alături de conferinţa Dev.Play, ce va avea loc în septembrie la Bucureşti, industria locală pe harta internaţională”, menţionează Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA.

    Lista completă a companiilor româneşti prezente la Gamescom:

    1. Killhouse Studios lansează la Gamescom continuarea jocului de strategie Door Kickers (zona de divertisment)
    2. Rikodu Studios prezintă pentru prima dată Second Hand: Frankie’s Revenge, un joc multiplayer cooperativ rapid, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
    3. Holotech Studios prezintă FaceRig, platforma de animaţie facială în timp real (zona de divertisment)
    4. White Pond Games prezintă pentru prima dată Urban Strife, un joc tactic turn-based care va fi lansat în 2018 (zona de divertisment)
    5. Carbon Incubator, un incubator de jocuri din Europa de Est, prezintă câteva titluri, printre care: Gray Dawn – un joc de groază şi aventură pentru PC care se va lansa în Q1 2018; Marble Land – un joc tip puzzle pentru VR care se va lansa în Q4 2018; Rumble League – un joc competitiv de strategie pentru mobil, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
    6. Angry Mob Games prezintă jocul multiplayer de luptă Brawlout (zona de divertisment)
    7. Critique Gaming prezintă Interrogation, un joc narativ de investigaţii (zona business)
    8. Alien Pixel prezintă Unbound, un joc de tip puzzle 2D (zona business)
    9. Amber oferă servicii premium de creaţie şi dezvoltare pentru clienţii din industria de gaming (zona business)

    Târgul internaţional Gamescom are loc la Köln în perioada 22-26 august.
     

  • Noaptea în parcul de distracţii

    Acesta fotografiază noaptea ”lumi artificiale“, aşa cum descrie el parcurile de distracţii, încercând să surprindă atmosfera acestora după lăsarea întunericului. Căutarea de imagini spectaculoase l-a purtat până în China, dar şi în Statele Unite ori Europa, fotograful dorind să arate lumii cât de mult se schimbă parcurile de distracţii atunci când au plecat şi ultimii vizitatori.

    Cea mai stranie imagine din colecţia sa, susţine Stefano Cerio, o reprezintă una cu Statuia Libertăţii căzută, dintr-o zonă a parcului Mirabilandia, din Ravenna, Italia, care ilustrează o viziune pesimistă asupra viitorului Statelor Unite ale Americii.

  • GADGET Review: Cum ar trebui jucate, de fapt, jocurile video – VIDEOREVIEW

    Mi-am pus căştile pe cap şi sunetul din cameră a fost înăbuşit; cu mâna dreaptă pe mouse, cu degetele pe taste şi cu ochii în monitor eram gata să fac o incursiune pe străzile Pragăi într-un viitor distopic (2029) în pielea lui Adam Jensen, un agent al Interpolului, desemnat să dezvăluie o conspiraţie la nivel global. Deus Ex: Mankind Divided este unul dintre jocurile video pe care le-am testat pe sistemul de gaming format dintr-un desktop GeForce GTX Battlebox Essential, monitor Acer Predator Ultra Wide de 29,5 inchi şi periferice de gaming Hyper X.

    Nvidia a creat două tipuri de sisteme numite GeForce GTX Battlebox, destinate gamerilor care nu doresc să cântărească foarte bine care ar fi cele mai potrivite componente într-un buget dat. Astfel, compania americană vrea să le uşureze sarcina utilizatorilor, uneori destul de dificilă, de a-şi alege sau construi calculatorul potrivit pentru jocuri, prin două configuraţii cu nume potrivite: Essential şi Ultimate.

    Pentru GeForce GTX Battlebox Ultimate, Nvidia a pregătit un sistem ce vine echipat cu cele mai noi componente precum placa video GTX 1080 Ti, dotat cu un proces Intel Core i7 sau AMD Ryzen 7 şi cu 16 GB RAM. Battlebox Ultimate este propunerea pentru gamerii care vor cea mai înaltă performanţă în toate jocurile video, pentru cei care doresc să experimenteze jocurile la calitate 4K sau pentru cei care vor să încerce jocurile de realitate virtuală ce necesită resurse mai mari pentru a funcţiona.

    Pe de altă parte, GeForce GTX Battlebox Essential este un desktop care nu are o configuraţie la fel de performantă ca a celui menţionat anterior şi se adresează mai degrabă celor care vor să testeze noile jocuri video, dar nu sunt dispuşi să cheltuiască prea mulţi bani pentru asta.

    După cum este de aşteptat, sistemul este gata pentru gaming: trebuie doar scos din cutie, conectate perifericele şi monitorul şi apoi băgat în priză. Battlebox Essential este un sistem medium-high dotat cu un proces Intel i5-7400 3.0 GHz, o placă de bază ASUS Prime, o placă video Nvidia GeFore GTX 1060 6 GB GDDR5, 16 GB RAM DDR4 şi spaţiu de stocare format dintr-un HDD de 1TB şi un SSD de 240 GB. Acest sistem l-am conectat la un monitor Acer Predator de 29,5 inchi.

    Cutia nu are un design foarte extravagant, dar atrăgător pentru cei care preferă carcasele de gaming. Este neagră, cu câteva accente de roşu şi unghiuri ascuţite; partea din stânga are o porţiune de plastic transparentă prin care poţi vedea componentele, iar când computerul este pus în funcţiune, anumite porţiuni sunt iluminate cu roşu. Spre surprinderea mea, unitatea este foarte uşoară, ceea ce poate fi un lucru bun, dar şi rău. Este uşoară, deci are mobilitate, dar în acelaşi timp construcţia pare ieftină, de plastic.

    Monitorul de la Acer dedicat gamingului este impresionant şi foloseşte tehnologia Nvidia, G-Sync, ce sincronizează rata de refresh a monitorului cu rata de randare a plăcii video, astfel încât imaginile să fie bune. Monitorul foarte lat are un design care aduce cu liniile din filmele Transformers şi arată impresionant oriunde l-ai aşeza. Faptul că este atât de lat şi curbat ajută la imersiune, indiferent dacă te joci sau urmăreşti un film. Este nevoie de o perioadă scurtă de ajustare, apoi experienţa de utilizare este extraordinară.

    De asemenea, este foarte util pentru persoanele care lucrează în mai multe programe în acelaşi timp. Aşadar, poţi avea liniştit un program de editare în stânga, o fereastră dintr-un browser în dreapta şi o pagină de Word în mijloc. Este spaţiu pentru toată lumea. De menţionat este faptul că în anumite jocuri, precum FIFA 17, am observat că anumite culori nu erau redate fidel (de pildă, un gazon mai galben decât ar trebui). De asemenea, toate clipurile cinematice din jocurile video testate nu se întind pe întreaga suprafaţă a ecranului, din păcate. Din fericire, asta se aplică doar în cazul filmuleţelor, nu şi în cazul jocului propriu-zis.

    Experienţa de gaming, în jocurile testate, a fost una foarte bună şi nu am avut probleme în a rula jocuri apărute recent (precum Deus Ex: Mankind Divided, FIFA 17 sau Titanfall 2) la setări grafice ridicate la o rezoluţie ultra-wide (2.560 x 1.080 pixeli). Jocurile video testate au funcţionat foarte bine într-un interval de 40-60 de cadre pe secundă. 

    Vedeta neaşteptată, în ochii mei, din acest set de gaming a fost tastatura HyperX Alloy FPS. Tastatura este mecanică şi oferă o senzaţie tactilă excelentă: este o plăcere să scrii pe tastatură, tastele sunt late şi ferme la atingere, iar sunetul produs atunci când scrii este asemănător cu cel al unei maşini de scris (bonus pentru nostalgici). Mi-a plăcut că este robustă, neaşteptat de grea, iar iluminatul tastelor este de-a dreptul impresionant. Odată ce o tastă este apăsată, un val de lumină roşie pleacă din acel loc, întinzându-se pe toată tastatura. Tastura este creată pentru jocuri video, în special pentru jocuri FPS (first person shooter) precum Counter- Strike, dar este pentru prima dată când mă gândesc să cumpăr o tastatură de gaming pentru altceva decât jocuri.

    Mouse-ul este HyperX Pulsefire FPS şi este, de asemenea, dedicat celor care preferă ”jocuri cu împuşcături“. Iniţial nu i-am acordat mare importanţă, dar după ce am revenit la mouse-ul obişnuit mi-am dat seama cât de rapid se mişcă Pulsefire. Cel utilizat de mine nu aluneca la fel de uşor pe mousepad şi nici nu era la fel de rapid pe ecran. Designul mouse-ului este convenţional şi nu te duce cu gândul la un mouse de gaming, dar este foarte confortabil la utilizare şi are o viteză de până la 3.200 DPI (sensibilitatea mouse-ului).

    Ultimul membru al configuraţiei destinată gamerilor este o pereche de căşti HyperX Cloud Revolver S dotate cu sunet surround Dolby pe 7.1 canale, ceea ce se traduce într-un sunet mai plin, mai bogat, astfel încât să ai impresia că eşti în mijlocul acţiunii. Sunetul redat este foarte bun, basul plăcut şi vocile clare, iar căştile, deşi cam voluminoase, sunt confortabile de purtat chiar şi după câteva ore de utilizare. Aş putea continua să mai vorbesc despre fiecare componentă în parte, dar o să mă opresc aici înainte să termin paginile revistei.

    Este o investiţie bună un Battlebox? Sigur, poţi construi un sistem similar pentru mai puţini bani, dar asta înseamnă să munceşti puţin, să cercetezi care sunt cele mai bune componente la cei mai puţini bani şi eventual să le instalezi tu. Battlebox Essentials este mai mult decât capabil de a rula cele mai noi jocuri la ora actuală oferind o experienţă satisfăcătoare la o rezoluţie ultra-wide şi una chiar foarte bună la o rezoluţie Full HD.

    După ce am avut la dispoziţie unele dintre cele mai bune produse destinate pasionaţilor de jocuri video şi am băut nectarul zeilor de gaming, pot spune că prezentul este o perioadă foarte bună pentru gameri. Dar şi costisitoare.

    CASETĂ TEHNICĂ

    DESKTOP BATTLEBOX ESSENTIAL
    PROCESOR: INTEL I5-7400 3.0 GHZ
    PLACĂ DE BAZĂ: ASUS PRIME
    PLACĂ VIDEO: GEFORCE GTX 1060 6 GB GDDR5
    RAM: 16 GB DDR4
    STOCARE: HDD 1 TB + SSD 240 GB
    PREŢ RECOMANDAT: 4.500 DE LEI

    MONITOR ACER PREDATOR Z1
    DISPLAY: 29,5 INCHI
    REZOLUŢIE: 2.560 X 1.080 PIXELI
    LUMINOZITATE: 300 NIŢI
    RATĂ DE REFRESH: 144 HZ
    AUDIO: STEREO
    PORTURI: HDMI, USB, DISPLAYPORT
    PREŢ RECOMANDAT:  3.803 LEI
    CĂŞTI HYPERX CLOUD REVOLVER S 690 LEI
    TASTATURĂ HYPERX ALLOY FPS 400 LEI
    MOUSE HYPERX PULSEFIRE FPS 250 LEI

    PREŢ SET COMPLET: 9.643 LEI

     

  • Cum pot adolescenţii să câştige bani jucându-se acest joc

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Doi braşoveni au renunţat la un job bine plătit în Danemarca pentru a deschide o afacere în ţară. Visul lor este să creeze jocuri video româneşti

    Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.

    „Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi braşoveni au renunţat la un job bine plătit în Danemarca pentru a deschide o afacere în ţară. Visul lor este să creeze jocuri video româneşti

    Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.

    „Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au cucerit lumea două bucăţi de lemn legate cu o sfoară

    Kendama denumeşte atât jucăria din lemn cu trei cupe în care poţi prinde o bilă, cât şi jocul cu această jucărie din lemn, inventată în urmă cu sute de ani şi care a cucerit acum copii, tineri şi adulţi din întreaga ţară. Fascinaţia pare cu atât mai neverosimilă cu cât prezentul este dominat de tehnologie, iar gadgeturile de toate felurile sunt tot mai accesibile. 

    Generaţia cu cheia de gât îi reuneşte pe cei care au copilărit în România comunistă în anii ’70-’80. Generaţia tinerilor de acum a primit diferite denumiri precum „millennials” sau „generaţia Z”. La fel de bine i-am putea denumi şi „Generaţia cu kendama de gât”, după cum spune şi Balazs Kiss, manager Juggler.ro, magazin online de jucării creative. Obiectivul principal în jocul cu kendama este de a-ţi coordona corpul pentru a prinde tama (bila) cu diferite părţi ale mânerului ken.

    Aşadar, o jucărie de lemn care, contrar aşteptărilor, într-o lume digitală a jocurilor video şi smartphone-urilor, a reuşit să creeze o veritabilă isterie şi să cucerească milioane de copii din toată lumea, inclusiv din România. Ţara noastră a stabilit un record european la competiţia de kendama; 659 de persoane s-au înscris şi au participat la concursul Kendama Play de la Bucureşti. Competiţia din Capitală a devenit astfel cea mai mare din Europa şi a doua din lume, după cea de la Singapore.

    Totuşi, kendama nu este o jucărie nouă, ci are o istorie de sute de ani. Prima menţiune a unei astfel de jucării, numită bilboquet, datează din secolui XVI-lea când la curtea regelui Henri al III-lea se juca acest joc. Jucăria cu origini europene a ajuns apoi în Japonia unde a cunoscut un succes fenomenal şi de unde şi-a luat inclusiv denumirea – Ken (ţepuşă/sabie) şi Tama (bilă). După ce a plecat în Asia, jucăria şi jocul kendama au revenit pe bătrânul continent şi s-au extins şi în alte ţări precum SUA, câştigând simpatia tinerilor.

    Kendama a devenit extrem de populară anul acesta atât la nivel global, cât şi pe plan local, cu un maxim de interes atins în mai 2017, potrivit Google Trends. Cu toate acestea, jocul este prezent în România încă de prin 2008-2009, iar de prin 2012-2013 a început să fie vândut în unele magazine specializate; acum, aceste jucării sunt nelipsite din tot felul de magazine online, dar şi de pe rafturile retailerilor precum Diverta, Carrefour, eMAG sau Cărtureşti. Nu lipsesc nici chiar de la tarabele de ziare. „Kendama, jocul care a cucerit lumea, era imposibil să nu ajungă şi pe rafturile noastre. Este provocator, amuzant şi cool, iar copiii îl îndrăgesc din ce în ce mai mult. Este produsul vedetă în acest an şi se încadrează perfect în gama noastră de jocuri pentru copii şi nu numai, fiind potrivit pentru dezvoltarea abilităţilor, a dexterităţii, dar şi pentru distracţie”, spune Carmen Dumitrescu, business development manager la Diverta.

    În anii ‘90 şi la începutul anilor 2000, fiecare an venea cu un nou tip de jucărie pe care toţi copiii îl doreau. Fie că vorbim de „Teenage Mutant Ninja Turtle” sau de „Tamagotchi”, fiecare an avea un joc preferat sau o jucărie preferată. Odată cu răspândirea jocurilor video şi a consolelor de jocuri, dar şi a telefoanelor inteligente, jucăriile clasice au pierdut teren în detrimentul atracţiilor desfăşurate în spatele unor ecrane, mici sau mari. Aşadar, este atipic ca în 2017 foarte mulţi copii să fie atraşi de o jucărie de lemn cu o istorie de sute de ani. „Chiar si după tehnologizarea industriei de jocuri şi cea a jucăriilor, au existat hit-uri de jocuri clasice. Cel mai mare şi mai cunoscut poate este reprezentat de Lego”, este de părere Iulia Soare, marketing manager al magazinului online Giftology.

    JOCURI CLASICE ÎNTR-O LUME TEHNOLOGIZATĂ

    În 2017, piaţa jocurilor şi a jucăriilor din România va depăşi valoarea de 230 de milioane de euro, potrivit unui studiu al agenţiei de marketing Perceptum. Anul trecut, veniturile cumulate ale firmelor din domeniu depăşeau 160 de milioane de euro, vizibil fiind avansul comerţului online.

    Până în 2020, segmentul cu cea mai spectaculoasă creştere, de aproximativ 80%, ar urma să fie, conform previziunilor Perceptum, cel al jucăriilor de construcţie (de tip Lego). Însă cota de piaţă a acestei categorii va rămâne redusă, ponderea cea mai ridicată având-o, în continuare, jucăriile diverse (cele pentru sugari şi jucăriile dinamice: zmee, cercuri hoola hoop, frisbee, morişti, ceasuri, puşculite etc.), vehiculele şi armele de jucărie, precum şi figurinele şi jucăriile din pluş. Piaţa jucăriilor din România reprezintă 1,5% din cea europeană, fiind pe locul al treilea în regiune, după Polonia şi Ungaria.

    „Printre factorii care influenţează cererea pentru jucăriile tradiţionale se află îmbătrânirea populaţiei şi creşterea competiţiei cu noile produse IT&C, care substituie tot mai mult segmentul dintâi. Nu doar jocurile video, dar şi telefoanele smart, tabletele şi alte produse de divertisment concurează în preferinţele copiilor. Producătorii vor fi nevoiţi să ia în calcul, tot mai mult, componenta hi-tech a jucăriilor şi să-şi actualizeze permanent oferta, în funcţie de noii idoli ai generaţiei tinere, pe care aceasta îi doreşte în miniatură”, a declarat Raluca Ghilea, directorul de strategie al Perceptum Concept.

    Balazs Kiss, manager al magazinului online Juggler.ro, consideră că piaţa jucăriilor din România este mult mai matură „decât poate părea la o primă vedere” şi observă o tendinţă de diversificare a clienţilor pentru jucării clasice precum kendama. „Atât părinţii cât şi cei mici doresc să încerce jucării noi cum sunt kendamele sau fidgeturile, dar şi să-şi reamintească de propria copilărie prin intermediul jucăriilor retro cum ar fi jucăria Bobo, rubikurile sau jocurile de cărţi”.

    În acest an, piaţa jucăriilor tradiţionale din UE se va ridica la 25 de miliarde de euro. Ţările europene cu cele mai ridicate valori ale pieţei de jucării sunt: Marea Britanie (cu venituri estimate de 5,7 miliarde de euro în acest an), urmată de Germania, Franţa, Italia şi Spania. Anul trecut, categoria jocurilor şi a jucăriilor de tip puzzle a crescut, în UE, cu aproape 6%, fiind cea mai dinamică şi luând locul jucăriilor de construcţii.

    CUM A CUCERIT KENDAMA LUMEA?

    Care este motivul pentru care kendama a devenit atât de populară în doar câteva luni? „Este vorba de provocarea pe care o oferă, secretul fiind diversitatea trickurilor şi a nivelurilor de dificultate, oferind practic nenumărate posibilităţi”, spune Kiss. El adaugă că se pot face foarte multe trucuri cu kendama, iar unele „sunt suficient de grele încât să menţină interesul luni sau chiar ani de-a rândul”.

    Totuşi, kendama nu este singura jucărie care a făcut furori în acest an. La scurt timp, a urmat un alt val generat jucăriile de tip fidget, în special „fidget spinners”, menite să ţină ocupate mâinile jucătorului. „Faptul te că poţi juca oriunde (în parc, metrou, mall, acasă, la şcoală), nu necesită un anumit număr de participanţi, vârsta şi de asemeni preţul acesteia, toate aceste motive au făcut kendama foarte populară. Acelaşi lucru se întâmplă cu fidget spinnerele”, spune psihologul Elena Pălimac. Tot ea explică interesul uriaş generat de aceste jucării şi din perspectiva dependenţei creierului faţă de nou; aceste jucării sunt, pentru mulţi dintre cei care le folosesc, noutăţi, le trezesc interesul.

    Jucăriile mici oferă utilizatorului ceva de făcut cu degetele şi i-ar ajuta pe oameni să scape de anxietăţi. Un asemenea exemplar este „The Fidget Cube”, proiect finanţat pe platforma de crowdfunding Kickstarter cu 6,5 milioane de dolari. „Fidget spinnerele înlocuiesc rosul de unghii, ceea ce este un mare pas înainte. În plus, se adresează unei pături largi de consumatori”, spune sociologul Bogdan Voicu. La rândul său, Elena Pălimac este de părere că „în cazul spinnerelor, fascinaţia este dată în primul rând de mişcare şi culoare, iar găselniţa de marketing este presupusa lor funcţie terapeutică, care ştiinţific nu a fost demonstrată. Efectul antistres poate rezulta din repetarea unor mişcări stereotipe, care eliberează o anumită cantitate de energie fizică şi psihică”.

    În ceea ce priveşte preţul unei kendame, acesta variază de la câteva zeci de lei până la câteva sute de lei, în funcţie de firma producătoare, de material şi de desenul cu care este decorat. Unele kendame rare pot costa şi câteva mii de dolari. „Vindem kendama şi la peste 200 lei. Periodic apar noutăţi îmbunătăţite calitativ şi în special în ceea ce priveşte designul, la preţuri  în jur de 400 lei. În ceea ce priveşte spinnerele, avem în ofertă produse cu preţuri în jur de 79 lei”, spune Carmen Dumitrescu, business development manager Diverta. Ea se aşteaptă ca în viitor să vândă spinnere cu 90-100 de lei. În momentul de faţă, retailerul Diverta vinde în jur de 5.000 de kendame şi 2.000 de spinere pe lună.

    „Doar într-o singură săptămână, de la mijlocul lunii mai (8 – 14), am înregistrat peste 145.000 de căutări despre kendama. Două săptămâni mai târziu, 22 – 28 mai, şi fidget spinnerele atingeau cota maximă de popularitate, fiind înregistrate peste 210.000 de căutări care făceau referire la ele”, au declarat reprezentanţii eMAG.

    Kendama se vindea în cadrul retailerului de la începutul anului, „iar în martie puteam vorbi deja despre începutul unui nou fenomen. Popularitatea acestei jucării a crescut foarte repede: în luna mai aveam deja cu 227% mai multe comenzi care conţineau kendama faţă de luna martie. Probabil mulţi adulţi au ales să dea cadou copiilor de 1 iunie o astfel de jucărie”, adaugă reprezentanţii eMAG.

    Tot cam în aceeaşi perioadă şi spinnerele au devenit populare brusc. „Majoritatea clienţilor care au comandat kendame şi fidget spinnere au între 35 şi 44 de ani. Cele mai multe comenzi care au conţinut astfel de produse au fost plasate din Bucureşti”, spun reprezentanţii celui mai mare retailer online din România. În Timiş, Constanţa şi Prahova s-au comandat cele mai multe jucării kendama de pe eMAG, în vreme ce clienţii din Cluj, Timiş şi Constanţa au comandat cele mai multe spinnere. De asemenea, faţă de primele şase luni din 2016, numărul de produse din categoria jucării s-a dublat la eMAG.