BusinessMagazin

Tag: investitii straine

  • PLÂNGERE PENALĂ privind lipsa contractului cu Bechtel. Departamentul condus de Şova reclamă neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate

     “Plângerea penală (…) cere, de asemenea, ca în situaţia în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziţie a acestui document îmbracă forma altei infracţiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracţiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (…) Aceasta a fost făcută «in rem» şi nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului”, arată într-un comunicat departamentul condus de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.

    Potrivit sursei citate, plângerea a fost depusă la DNA fiind vorba de o infracţiune de serviciu care poate aduce statului pagube importante, mai mari decât echivalentul a un milion de euro, ţinând cont de valoarea contractului cu Bechtel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contractul cu Bechtel a fost publicat pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură

     Documentele sunt disponibile la adresa www.dpiis.ro, secţiunea “Informaţii publice”.

    Ordinul privind declasificarea acestor documente a fost publicat în Monitorul Oficial la 5 iulie şi a fost semnat de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi secretarul general al Guvernului, Ion Moraru.

    Ministrul delegat Dan Şova a anunţat la finele lunii mai că a fost reziliat contractul cu Bechtel pentrul construirea Autostrăzii Transilvania, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine directe şi planurile prea optimiste ale Guvernului

    Informaţia este în măsură să contrazică optimismul unui recent plan naţional guvernamental lansat săptămâna trecută la Palatul Victoria, plan care anunţa până la sfârşitul anului investiţii de minimum 10 miliarde de euro în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, care să creeze cel puţin 50.000 locuri de muncă. Executivul mizează pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia. Anul trecut, investiţiile străine directe atrase de România au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011.

    În luna mai, investiţiile au coborât la 92 milioane de euro, faţă de 111 milioane de euro în luna aprilie, când a fost consemnat cel mai mare nivel din acest an. în martie, investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an). În februarie, investiţiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar în ianuarie 103 milioane de euro.

    În acelaşi timp, România a înregistrat în luna mai, faţă de aprilie, cea mai abruptă scădere din UE a producţiei industriale, de 10,7%, în timp ce indicatorul a coborât cu 0,6% la nivelul Uniunii. Potrivit datelor prezentate de Eurostat producţia industrială, în serie ajustată sezonier, a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,6% în UE în luna mai faţă de aprilie.

  • Investiţiile străine directe atrase de România în primele cini luni, în scădere cu 37%

     Creditele intragrup au însumat 329 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 85 milioane euro, potrivit unui comunicat al BNR.

    Astfel în luna mai, investiţiile au coborât la 92 milioane de euro, faţă de 111 milioane de euro în luna aprilie, când a fost consemnat cel mai mare nivel din acest an. În martie, investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an). În februarie, investiţiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar în ianuarie 103 milioane de euro.

    Guvernul îşi propune să atragă până la sfârşitul anului investiţii de “minimum 10 miliarde euro” în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, care să creeze cel puţin 50.000 locuri de muncă, conform planului naţional lansat, joi, la Palatul Victoria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine directe au scăzut cu 35% în primul trimestru

     Creditele intragrup au însumat în perioada analizată 191 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 131 milioane euro, potrivit unui comunicat al BNR.

    În luna aprilie s-a întregistrat cel mai ridicat nivel al fluxului de capital străin atras de România de la începutul anului, respectiv 111 milioane de euro. Faţă de martie, când investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an), în aprilie a fost consemnat un avans de 2,3 ori. În februarie, investiţiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar în ianuarie 103 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul-şef al BNR: Cine căinează investiţiile străine din bănci sau siderurgie, să se uite la turism

     Oficialul BNR a arătat că turismul a fost un domeniu total închis investitorilor străini, care au alocat în hoteluri şi restaurante la sub 1% din soldul total investiţii în economia românească.

    “Asta pentru cei care căinează sectorul bancar sau siderurgic că l-am privatizat cu investitori străini. N-au decât să se uite ce am făcut cu sectorul turismului, care a fost închis investitorilor străini”, a spus Lazea.

    El a arătat că astfel se explică şi deficitul de balanţă din cazul sectorului turism, unde banii plătiţi de români pentru vacanţele în străinătate depăşesc cu mult încasările de la străinii care vin în sejururi în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    16,2%
    ponderea clienţilor români ai băncilor de retail care se declară hotărâţi să schimbe banca cu care colaborează în următoarele şase luni, faţă de o pondere de 10% la nivel mondial, potrivit unui studiu internaţional al companiei Capgemini

    223,88 mld. lei
    soldul creditului neguvernamental în martie, în creştere cu 0,5% faţă de februarie, ca urmare a avansului de 1% înregistrat la împrumuturile în valută, în timp ce creditul în lei a scăzut cu 0,3%

    27,2%
    rata record a şomajului din Spania în primul trimestru, faţă de 26% în ultimele trei luni ale anului trecut

    70,1%
    ponderea femeilor din România care câştigau în octombrie 2012 sub 2.000 de lei lunar, în timp ce ponderea bărbaţilor din această categorie de venituri era de 65,4%

    89 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna februarie, reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna august a anului trecut şi de peste două ori mai redus comparativ cu aceeaşi lună din 2012
     

  • Investiţiile străine pe primele două luni au scăzut cu 15%

    Investiţiile străine directe au totalizat în primele două luni 163 mil. euro, cu 15% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    După ce în ianuarie investiţiile străine au fost de 103 mil. euro, depăşind de aproape şase ori nivelul înregistrat în prima lună din 2012, în februarie intrările au fost de doar 60 mil. euro.

    Cristian Socol, consilier economic al premierului Victor Ponta, a recunoscut la ZF Live că investiţiile străine foarte mici se datorează parţial şi autorităţilor, iar nivelul redus al acestora este o piedică în calea creşterii econo­mice. „Noi nu mai avem ARIS. Din câte ştiu, ARIS s-a dus în Ministerul Marilor Proiecte. Dumneavoastră ştiţi ce s-a întâmplat cu ARIS, câţi oameni mai sunt acolo?“, l-a în­trebat Socol pe moderator.

    Consilierul premierului a arătat că trebuie făcută o strategie unitară astfel încât un investitor să ştie ce facilităţi îi pune la dispoziţie statul şi ce facilităţi sunt la nivel local.

    Analiştii anticipează pentru acest an o creştere uşoară a investiţiilor străine faţă de 2012, când nivelul a coborât la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani. Politica fiscală „ne­prietenoasă şi imprevizibilă“ şi stagnarea reformelor struc­turale ar putea să limiteze creşterea investiţiilor străi­ne, în viziunea unor analişti.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • Problemele interne şi tensiunile din zona euro au dus investiţiile străine în 2012 la minimul ultimilor 10 ani

    “După părerea mea, continuarea trendului de diminuare a investiţiilor străine directe a fost determinată, în principal, de deficienţele interne şi doar pe plan secundar de tensiunile şi riscurile din zona euro. Atragerea de investiţii străine directe depinde de mai mulţi factori, în afară de potenţialul de creştere al unei economii, iar România stă bine doar la nivelul costurilor salariale”, consideră Melania Hăn­cilă, economistul-şef al Volksbank. Ea a arătat că, din păcate, politica fiscală nu stimulează atragerea de investiţii străine, deoarece nivelul taxelor şi impozitelor nu mai este atractiv, iar birocraţia excesivă, corupţia şi ineficienţa adminis­tra­ţiei publice descurajează potenţialii investitori. Un alt factor negativ este sistemul juridic deficitar şi lipsa unei legislaţii economice eficiente care să reducă infracţionalitatea economică. 

    Mai multe stiri pe zf.ro

  • Cea mai proastă veste: În timp ce politicienii se sfâşie investiţiile străine s-au prăbuşit în 2012 la 1,6 mld. euro

    România nu a fost anul trecut foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) continuând să se prăbuşească la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani. Evoluţia ISD-urilor a fost influenţată atât de criza din Europa, cât şi de tensiunile politice interne şi de modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici mone­ta­re şi fiscale, după cum spun analiştii. Pentru 2013, analiştii anticipează o uşoară creştere a investiţiilor străine. “În condiţiile în care investiţiile străine au crescut anul tre­cut în majoritatea ţărilor din regiune, este greu să dăm vina pe contextul regional”, spune Vlad Muscalu, senior eco­no­mist la ING Bank. Iar rezultatele foarte slabe ale siste­mu­lui ban­car din 2012 sugerează că o bună parte din aceste ISD-uri s-au îndreptat către acest sector, ceea ce nu a dus la o creştere a capacităţii de producţie. Pe de altă parte, analis­tul economic Au­relian Dochia, consideră că determinantă în evoluţia ISD a fost criza din Europa şi mai puţin turbulenţele politice in­ter­ne. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea me­diu­lui de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evo­­luţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi.

    Mai multe pe zf.ro