BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor au în plan o investiţie de 235 mil. euro pentru dezvoltarea transportului metropolitan

    Consiliul Local Oradea a aprobat studiile de fezabilitatea şi indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea mobilităţii metropolitane pentru zona de aeroport, pentru legătura Borş-Iris, legătura Oradea-Toboliu şi pentru interconectarea infrastructurii la reţeaua de cale ferată pe tronsonul Oradea Est – Oradea – Oradea Vest. Totodată, a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru conectarea străzii Alexandru Cazaban cu drumul Oradea -Sântandrei şi desfiinţarea trecerii de calea ferată din zona străzii Corneliu Baba, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Proiectul pregătit de primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor va da posibilitatea celor aproximativ 30.000 de de oameni care vin la muncă spre Oradea din zona metropolitană să folosească tram-trenurile (tramvaiele-tren), o soluţie de transport mult mai economică şi mai puţin poluantă decât  transportul rutier, investiţia totală ridicându-se la 235 mil. euro, TVA inclus.

    ’’Este un proiect important pentru Oradea, judeţul Bihor şi zona metropolitană. Acest proiect s-a născut în urma parteneriatului dintre Consiliul Judeţean Bihor şi primăria Oradea. Conectivitatea oraşului Oradea şi a judeţului Bihor este foarte importantă pentru ca municipiul nostru şi judeţul să se dezvolte în continuare.’’, a declarat Florin Birta, primarul municipiului Oradea, într-un comunicat de presă.

    Prin ’’tren metropolitan’’ se înţelege un serviciu de interes economic general în domeniul transportului public de călători care deserveşte, de regulă, teritoriul administrativ al unui municipiu şi zona sa urbană funcţională, utilizând linii de cale ferată convenţională, linii de cale ferată dedicată, o combinaţie a acestora sau o combinaţie între linii de cale ferată şi cele destinate vehiculelor de tramvai sau metrou. Viteza maximă de circulaţie proiectată va fi de 70 km/h în afara localităţilor şi 30 km/h în localităţi. Liniile vor fi electrificate, pe zona CFR alimentarea urmând să fie cu 27.000 V, iar pe calea de rulare a tramvaielor cu 600 V. Cele 13 tram-trenuri vor fi integrate într-o reţea de linii feroviare electrificate şi linii de tramvai extinse.

    ’’Ne confruntăm în ultimii ani cu două realităţi, fenomenul migraţiei populaţiei către Oradea şi zona metropolitană şi fenomenul de suburbanizare, comunele din jurul oraşului dublându-şi populaţia. Oradea a ajuns în ultimii 15 ani să aibă 100.000 de angajaţi, iar zona metropolitană peste 20.000. Pentru nevoile acestor oameni trebuie să găsim soluţii de mobilitate. Acest proiect urmăreşte realizarea unui sistem integrat de transport, obiectivul fiind transferul  călătorilor dinspre rutier spre feroviar.’’, a declarat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    În cadrul proiectului vor fi achiziţionale 8 vehicule feroviare tip tram-train cu sistem hibrid de alimentare (baterii şi reţea de alimentare electrică 600 V c.c., capacitate – 40 de locuri pe scaun şi 160 de locuri în picioare, autonomie de minim 3 km) şi 5 vehicule feroviare tip tram-train electrice (cu încărcare prin pantograf de la reţeaua electrică 25.000 V c.c. şi reţeaua electrică 600 c.c., capacitate: 90 de locuri pe scaun şi 150 de locuri în picioare. Valoarea totală material rulant – 13 tram-train-uri este de 110 mil. euro, TVA inclus.

  • Primăria Timişoara investeşte peste 55 mil. lei în reabilitarea a două licee

    Primăria Timişoara a demarat un program de investiţii de peste 55 mil. lei (11,1 mil. euro), finanţat atât din fonduri de la bugetul local cât şi din fonduri nerambursabile prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru reabilitarea Colegiului Tehnic Henri Coandă şi a Liceului Tehnologic de Industrie Alimentară. Acestea urmează să devină unităţi sustenabile din punct de vedere energetic, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Timişoara.

    ’’Pregătim următoarea rundă de investiţii în şcoli, finanţate cu fonduri europene, pentru ca să oferim elevilor Timişoarei condiţii moderne de studiu. Atât Coandă, cât şi Alimentar, se numără printre şcolile care au neapărat nevoie de reparaţii. Curţile le-am refăcut pe timp de vară, dar pentru clădirile acestor campusuri şcolare avem nevoie de o investiţie seriousă. În total reabilităm 8 clădiri, instalăm 4 staţii pentru vehicule electrice, introducem surse sustenabile pentru energie, dar şi sisteme inteligente de management energetic’’, a declarat Dominic Fritz, primarul municipiului Timişoara, într-un comunicat de presă.

  • Polonia, un loc atractiv în mod constant pentru a investi

    Polonia trece testul rezistenţei la crizele economice, în ciuda multor adversităţi – turbulenţe globale, turbulenţe pe piaţă cauzate de pandemia de COVID care durează de câţiva ani şi războiul care se desfăşoară peste graniţa de est de aproape doi ani. Economia se apără cu succes împotriva unei încetiniri semnificative, în ciuda dificultăţilor suplimentare. Nici măcar astfel de evenimente semnificative la scară globală nu au reuşit să zdruncine atractivitatea investiţiilor. Polonia atrage investitori străini de ani de zile şi nu se opreşte în această tendinţă nici măcar pentru o clipă. Este o ţară cu mare potenţial, care se dezvoltă într-unul dintre liderii economiei europene, fapt confirmat de poziţiile sale înalte în numeroase clasamente ale atractivităţii investiţionale. Lista motivelor pentru care Polonia este un loc atât de bun pentru a investi devine din ce în ce mai lungă.

     

    Ceea ce este neschimbător

    Dimensiunea ţării vorbeşte în favoarea alegerii pieţei poloneze ca loc pentru investiţii. Polonia este cea mai mare ţară din Europa Centrală şi de Est şi a 6-a ca mărime din Europa. Un avantaj neschimbat în favoarea Poloniei este, de asemenea, locaţia sa excelentă. Poziţia centrală a ţării pe harta Europei o face o poartă strategică între Est şi Vest. Datorită locaţiei sale la intersecţia principalelor rute de transport nord-sud şi est-vest, Polonia a subliniat de secole puternic o poziţie puternică pe harta logistică a Europei.

    Recent, locaţia poloneză sa dovedit a fi importantă din încă un motiv. Din cauza COVID-19 şi a războiului din Ucraina, numeroase lanţuri de aprovizionare au fost perturbate, iar rutele comerciale din întreaga lume s-au prăbuşit. Ca urmare, nearshoringul, adică externalizarea către ţări apropiate de o anumită companie, a crescut în popularitate. Chiar şi cele mai mari companii au fost forţate să caute direcţii de cooperare complet noi, mai sigure şi mai apropiate. Într-un astfel de echilibru de putere, odată cu prăbuşirea lanţurilor globale de aprovizionare şi incertitudinea cauzată de război, furnizorii locali de bunuri şi servicii din ţări cu economii stabile, inclusiv Polonia, au câştigat importanţă. Din ce în ce mai mulţi investitori apreciază că Polonia este o ţară sigură şi, în acelaşi timp, perfect localizată, din care este uşor să distribui bunuri şi să fii aproape de multe regiuni ale lumii.

    Cu toate acestea, locaţia în sine nu ar fi nimic dacă nu ar fi oamenii – ambiţioşi, muncitori, deschişi la inovaţie şi dornici să înveţe, precum şi afişând o etică ridicată a muncii şi spirit antreprenorial. Oamenii au fost întotdeauna un capital imens al Poloniei, ceea ce este confirmat şi de numeroase date. An de an, polonezii ocupă un loc înalt în prestigiosul clasament PISA al evaluării internaţionale a elevilor. Peste 90% dintre rezidenţii polonezi cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani au, de asemenea, cel puţin studii secundare. Companiile care îşi încep activitatea pe piaţa poloneză pot conta, de asemenea, pe consumatorii care sunt deschişi la soluţii moderne. 63% din populaţie este sub vârsta de 50 de ani, iar 25% sunt sub vârsta de 25 de ani. Polonia are, de asemenea, cel mai mare aflux de forţă de muncă străină din UE, unde eliberează cele mai multe permise de şedere pentru încă un an consecutiv.

    Motivaţia de a alege limba poloneză, care a fost foarte apreciată de investitori de-a lungul anilor, este, de asemenea, cel mai înalt nivel de ajutor de stat disponibil în Uniunea Europeană. Acest tip de sprijin poate fi obţinut, sub formă de subvenţii în numerar, scutire de impozit pe bunuri imobiliare şi scutire de impozit pe profit (CIT).

    Atractivitatea investiţională a ţării este susţinută şi de infrastructura dezvoltată. Polonia se mândreşte cu o reţea feroviară şi rutieră extinsă, şi cu numeroase aeroporturi şi porturi maritime, precum şi cu o piaţă internă mare (peste 38 de milioane de consumatori numai în Polonia) şi cu acces uşor la piaţa Uniunii Europene de 500 de milioane de consumatori.

     

    Creşterea atractivităţii  investiţionale

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este percepţia investitorilor asupra polonezilor. Ţara nu mai este privită doar ca o sursă de forţă de muncă ieftină. Polonia are în prezent un grup tot mai mare de personal cu înaltă calificare, în primul rând ingineri şi în industria de cercetare şi dezvoltare înţeleasă în sens larg, care este foarte apreciată de companiile străine. Aproape jumătate de milion de oameni lucrează în sectorul IT/TIC din Polonia, ceea ce înseamnă că Polonia are cel mai mare grup de experţi IT din regiunea ECE. Polonezii sunt, de asemenea, invariabil printre cei mai buni programatori din lume. În plus, se clasează pe un loc înalt în lume la tehnologie, ştiinţa datelor şi abilităţi matematice.

    Ţara este, de asemenea, o piaţă extrem de dezvoltată pentru companiile de tehnologie, fapt confirmat de faptul că tot mai multe centre de inovare sunt situate pe piaţa poloneză. Comunitatea de afaceri poloneză sprijină, de asemenea, start-up-urile şi sprijină dezvoltarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare. Există peste 3000 de startup-uri şi peste 130 de VC-uri care operează în Polonia. Ţara are al 20-lea cel mai puternic ecosistem de start-up-uri din lume în clasamentul global al start-up-urilor şi al 22-lea în indicele de inovare Bloomberg. Potrivit datelor ABSL, Polonia este, de asemenea, principalul centru de servicii pentru afaceri din regiune, iar acum, datorită ieşirii investiţiilor din est, atrage şi mai mult interes din partea investitorilor, inclusiv a companiilor globale cunoscute.

     

    O piaţă atractivă pentru jucătorii globali

    Printre cei interesaţi să investească în Polonia se numără cele mai mari companii globale – adevăraţi lideri mondiali. La sfârşitul lunii aprilie a acestui an, Microsoft a lansat primul centru de date cloud din Europa Centrală şi de Est, în Polonia. În luna februarie a acestui an, Volvo a anunţat planurile de a deschide Tech Hub (centrul de cercetare şi dezvoltare) în Cracovia. În decembrie 2022, Mercedes a ales Polonia ca locaţie pentru fabrica sa de furgonete electrice de 1,3 miliarde de euro. Astfel de investiţii arată că Polonia este liderul incontestabil în atragerea celor mai avansate proiecte de investiţii din punct de vedere tehnologic din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cu toate acestea, atractivitatea poloneză este confirmată nu numai de investiţii mari, ci şi de locuri înalte în clasament. Ţara a fost în primele trei de pe continent în atragerea investiţiilor străine directe în ultimii trei ani. În acest an, Polonia a urcat, de asemenea, pe primul loc în clasamentul atractivităţii investiţionale a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, China şi Rusia, potrivit sondajului AHK Polska. De asemenea, este clasată în mod constant ca fiind una dintre cele mai sigure ţări din lume în clasamentul OCDE. Polonia este şi una dintre cele mai bine cotate destinaţii de outsourcing din lume în ceea ce priveşte externalizarea dezvoltării de software. În plus, ocupă locul opt în ceea ce priveşte numărul de proiecte de investiţii din Europa, cu a doua cea mai mare creştere de la an la an, conform clasamentului EY. Ratingurile poloneze rămân, de asemenea, la un nivel constant ridicat. Potrivit Moody’s, ratingul pe termen lung al ţării este încă la „A2”, iar perspectivele sale sunt stabile. Celelalte agenţii majore de rating – Fitch şi S&P – evaluează Polonia doar puţin mai jos, la „A-”.

     

    Primul contact pentru  investitori – PAIH

    Agenţia Poloneză de Investiţii şi Comerţ (PAIH) oferă asistenţă investitorilor interesaţi de Polonia. Agenţia este responsabilă pentru contactul cu investitorii şi sprijinul deplin pentru companii în procesul investiţional. Prin atragerea de noi investitori, experţii agenţiei arată că Polonia este o ţară cu tehnologii înalte, care nu numai că acceptă know-how de la companii bine stabilite, dar este, de asemenea, o sursă de idei noi, care se vede, de exemplu, în investiţiile unor astfel de giganţi tehnologici precum Google sau Intel.

    PAIH mai oferă companiilor şi informaţii complete cu privire la condiţiile de a investi şi de a face afaceri în Polonia. De asemenea, ajută la găsirea unor zone atractive pentru investiţii şi oferă vizite la faţa locului. Pentru a eficientiza şi a creşte complexitatea serviciilor proiectelor de investiţii, PAIH acţionează ca intermediar în contactele cu administraţia guvernamentală. Agenţia oferă, de asemenea, asistenţă în identificarea şi stabilirea relaţiilor cu potenţiali parteneri de afaceri. Cooperarea pe care o desfăşoară cu companiile poloneze este o facilitate semnificativă pentru investitorii care caută parteneri de afaceri de încredere.

    Agenţia Poloneză de Investiţii şi Comerţ S.A. are filiala în România sub forma Oficiului de Comerţ Exterior din Bucureşti, care este reprezentat de Agnieszka Olsen, director operaţional, şi Malwina Żyto-Dumitrescu – business development manager.

    Nu ezitaţi să ne contactaţi.

  • Chiar şi cea mai mare maşinărie de făcut bani din lume începe să sufere. Vehiculul de investiţii anunţă pierderi fabuloase de peste 33 de miliarde de dolari

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Investiţie de peste 27 mil. euro pentru dezvoltarea şi dotarea unui campus destinat învăţământului dual la Constanţa

    Universitatea Ovidius din Constanţa (UOC), alături de alţi peste 40 de parteneri (12 unităţi de învăţământ, 6 unităţi administrativ-teritoriale, 20 de operatori economici) au accesat un proiect european de 27,1 mil. euro, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru dezvoltarea şi dotarea unui campus profesional integrat pentru învăţământul dual preuniversitar şi universitar.

    Campusul profesional integrat ’’Ovidius Engineering Hub’’ va fi amplasat pe terenul aflat în proprietatea UOC şi va avea o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp. Proiectul presupune construirea unor spaţii noi dedicate învăţământului tehnic, cărora li se adaugă spaţii de cazare şi cantină pentru elevi şi studenţi.

    ’’Aceasta este cea mai mare investiţie în infrastructura educaţională constănţeană a ultimilor ani. Am convingerea că <Ovidius Engineering Hub> va avea un impact puternic pentru dezvoltarea sustenabilă a Regiunii Sud-Est’’, a declara conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universităţii Ovidius din Constanţa, într-un comunicat de presă.

  • Veşti bune: un traseu montan de zeci de kilometri a fost modernizat după o investiţie de 37 de milioane de euro finanţată din fonduri europene

    Consiliul Judeţean Bihor a finalizat un proiect de investiţii de 182,2 mil. lei (aproximativ 37 mil. euro), finanţat din fonduri europene, ce a presupus modernizarea unui traseu montan de 56,3 km. Traseul ’’Drumul Apusenilor’’ din judeţul Bihor cuprinde trei sectoare de drumuri judeţene: DJ 764A Beiuş-Stâna de Vale, în lungime de 26,16 km, DJ 108J Stâna de Vale-Remeţi, în lungime de 17,2 km şi DJ 108K Remeţi-limită judeţ Cluj, în lungime de 12,9 km.

    ’’Este un proiect foarte important pentru judeţul nostru din mai multe motive. Acest drum face legătura între două zone turistice importante, Valea Crişului Repede şi Depresiunea Beiuşului. De asemenea, pune în valoare câteva obiective turistice importante, de la Izvorul Minunilor şi staţiunea Stâna de Vale, la cascadele minunate de pe marginea acestui drum, cum sunt Cascada Vălul Miresei, Cascada Iadolina, dar şi Barajul Leşu. Mulţi dintre cei care vin aici cu siguranţă vor investi în această zonă turistică importantă a judeţului nostru’’,, a precizat Mircea Mălan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Proiectul ’’Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni’’ a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoarea totală a contractelor de finanţare pentru cele trei tronsoane este de 182.258.822 lei, inclusiv TVA, iar valoarea totală a contractelor de proiectare şi execuţie este de 162.299.489 lei, inclusiv TVA, potrivit comunicatului de presă transmis de CJ Bihor. Proiectul a fost executat de asocierea dintre companiile Drumuri Orăşeneşti (lider), MBS Group, Aquacons şi DaAgostino Angelo Antonio Construzioni Generali.

  • Chiar şi cea mai mare maşinărie de făcut bani din lume începe să sufere. Vehiculul de investiţii anunţă pierderi fabuloase de peste 33 de miliarde de dolari

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    „Piaţa bursieră a înregistrat un trimestru mai slab în comparaţie cu cele două trimestre anterioare”, declaraţie. Au fost în special afectate sectorul tehnologic, industrial şi de consum care au contribuit în mod negativ la randament”, a declarat Trond Grande, director executiv adjunct al Norges Bank Investment Management.

    Giganticul fond suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul de venituri din sectorul petrolier şi al gazelor naturale al ţării. Până în prezent, fondul a plasat bani în peste 9.200 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.

    Fondul a raportat o pierdere trimestrială de 3,3% pentru investiţiile sale în proprietăţi imobiliare, în timp ce pierderea din trimestrul al treilea pentru investiţiile sale în infrastructura de energie regenerabilă a fost de 2,4%.

    La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, acţiunile reprezentau 70,6% din investiţiile fondului, înregistrând o uşoară scădere faţă de trimestrul anterior.

  • Cum fac faţă marile companii noilor taxe puse de guvern şi ce se întâmplă cu investiţiile programate pentru ţara noastră

    Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piaţa locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepţie, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcţie de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investiţiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unităţile de producţie de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte pieţe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investiţiile în speranţa că bugetul românilor se va îmbunătăţi.

    Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploieşti a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european şi care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investiţiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creşterea depozitului High Bay, o investiţie de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacităţii de depozite. Miza? Continuitatea operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de producţie trebuie să reflecte cererea.

    „Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploieşti, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor şi care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.

    Odată cu investiţia în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna şi Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate. 

    „Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiţie era deja inclusă în bugetul propriu de investiţii. Investim circa 30 de milioane de euro şi practic extindem depozitul cu 60% faţă de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.

    De altfel, aceasta nu este singura investiţie făcută în reducerea impactului asupra mediului, liderul pieţei de băuturi investind peste 10 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane din ajutor de stat, într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti.

    Astfel, România devine a  doua ţară din grupul Coca-Cola HBC, prezent în 29 de ţări, care va utiliza această tehnologie inovatoare pentru producţia internă de rPET (PET reciclat). De asemenea, începând cu acest an, întregul portofoliu de băuturi răcoritoare al companiei – respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy, Fuzetea, Dorna – va fi în ambalaje din 100% rPET. Investiţia vine în contextul unei strategii ample de investiţii pe termen lung în echipamente cu impact pozitiv asupra eficienţei operaţiunilor şi a mediului înconjurător. În plus, investiţiile Coca-Cola HBC în dezvoltarea capacităţilor vine şi ca urmare a unei lupte tot mai acerbe pentru investiţii la birourile centrale. În contextul incertitudinii care planează asupra Europei şi al măsurilor fiscale care vin în speranţa că economiile nu vor cădea în următorii ani, managerii se luptă pentru a convinge executivii „de la centru” să dea OK-ul pe planurile de business, lucru care este adus în discuţie de tot mai mulţi directori de companii din România. De exemplu, dacă în ultimii ani municipiul Ploieşti a fost „kilometrul zero” al multor investiţii din mai multe domenii precum componente auto, logistică sau industria alimentară. Recent, gigantul Unilever a anunţat că fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare.

    Coca-Cola HBC România a reuşit în ultimii ani să primească bugete de investiţii considerabile, mai ales că România este şi un important hub de export, din producţie plecând 10% peste hotare.

    „Coca-Cola HBC România este un hub regional de inovare şi producţie şi un model de urmat  în grupul nostru în ceea ce priveşte  automatizarea şi digitalizarea”, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. El a fost prezent la evenimentul de inaugurare a noii linii de decontaminare fulgi de PET de la Ploieşti, alături de un alt executiv important din sistemul Coca-Cola în Europa şi anume Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company.

    Vizita celor doi şefi de la nivel european ai gigantului vine într-un moment sensibil pentru industria băuturilor răcoritoare. În proiectul de măsuri fiscale ce ar putea fi implementat ăncepând de anul viitor, guvernul propune introducerea unei accize pentru „băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

    Acciza ar urma să fie 60 de lei/hl, iar pentru băuturile cu nivel al zahărului situat între 5 g şi 8 g/100 ml va fi de 40 de lei, conform proiectului. De la începutul acestui an TVA a crescut de la 9% la 19% pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. În plus, se propune trecerea la TVA de 19% de la 9% la livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al cărui conţinut de zahăr este de minimum 10 g/100 g de produs, conform draftului.

    „Orice investiţie are nevoie de prectictibilitate”, sublinia Jovan Radosavljevic, care adăuga că odată cu introducerea „taxei pe zahăr” preţurile vor creşte 15-25% în funcţie de categorie din momentul intrării în vigoare a măsurii.

    „Este foarte greu să te pregăteşti pentru această creştere a preţurilor. Ai câteva opţiuni, poţi tăia din costuri, dar nu am ajuns la acest lucru. Suntem într-un dialog continuu la nivel de asociaţie cu guvernul şi apreciez deschiderea lor. (…) Nici nu vreau să mă gândesc la reducerea numărului de angajaţi. Avem oameni pasionaţi, profesionişti şi cu experienţă în echipă şi acesta va fi ultimul lucru făcut (reducerea angajaţilor n.red.). El spune că anul acesta a fost foarte dificil, după creşterea TVA, categoria de băuturi carbogazoase a scăzut cu circa 10%. Mai departe, unitatea din Ploieşti rămâne principalul hub de producţie al Coca-Cola HBC, care mai are fabrici şi în Timişoara şi Vatra Dornei.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

    Rezultatul financiar vine după ce din punct de vedere al volumelor vânzările producătorului au stagnat (plus 0,6%). Evoluţia volumelor a fost sub cea din 2021, când compania a raportat un plus de 9,2% din punct de vedere al cantităţii vândute. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni) şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.    ■

  • Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare fond de investiţii din lume, intră la apă: Vehiculul de investiţii a pierdut 34 de miliarde de dolari după ce valoarea tuturor activelor deţinute s-a prăbuşit

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    „Piaţa bursieră a înregistrat un trimestru mai slab în comparaţie cu cele două trimestre anterioare”, declaraţie. Au fost în special afectate sectorul tehnologic, industrial şi de consum care au contribuit în mod negativ la randament”, a declarat Trond Grande, director executiv adjunct al Norges Bank Investment Management.

    Giganticul fond suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul de venituri din sectorul petrolier şi al gazelor naturale al ţării. Până în prezent, fondul a plasat bani în peste 9.200 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.

    Fondul a raportat o pierdere trimestrială de 3,3% pentru investiţiile sale în proprietăţi imobiliare, în timp ce pierderea din trimestrul al treilea pentru investiţiile sale în infrastructura de energie regenerabilă a fost de 2,4%.

    La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, acţiunile reprezentau 70,6% din investiţiile fondului, înregistrând o uşoară scădere faţă de trimestrul anterior.

  • Ucrainenii îşi continuă în forţă investiţiile în Europa. Polonia atrage investiţii masive din partea acestora

    ♦ În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

    Conflictul cu Rusia determină un număr în creştere de firme ucrainene să se concentreze pe alte pieţe pentru a-şi reduce dependenţa de piaţa locală în scădere şi a profita de milioanele de ucraineni care au fugit din calea războiului. Polonia este în centrul atenţiei acestora, însă directorii de companii ucrainene se îndreaptă către noi pieţe din Europa de Est pentru a-şi creşte businessul.

    Înaintea invaziei ruseşti, sectorul corporate ucrainean avea o reputaţie amestecată peste graniţe, cu scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare privind transparenţa afectându-i imaginea.

    Drept urmare, majoritatea firmelor ucrainene se concentrau pe piaţa locală sau furnizau pentru pieţe din Rusia şi alte state foste comuniste.

    Însă războiul a schimbat dramatic peisajul. Antreprenorii ucraineni au beneficiat de susţinere în multe ţări.

    Olena Romanova a lăsat în urmă un business de saloane de masaj facial de succes când a fugit din Ucraina cu destinaţia Polonia după invazia Rusiei, scrie AFP.

    Împreună cu trei parteneri de business, aceasta oferă acum aceleaşi servicii în Polonia, businessul său numărându-se printre cele aproximativ 30.000 deschise de refugiaţi ucraineni în Polonia de atunci.

    „Am realizat că avem nevoie să ne dezvoltăm pentru a nu înnebuni“, a declarat Romanova, care a plecat din Keiv cu una dintre fiice în prima zi a războiului şi a fost nevoită să-şi lase soţul în urmă.

    Romanova este una din cei aproximativ un milion de ucraineni care trăiesc în prezent în Polonia. Unu din 10 noi businessuri des­chise în această ţară este deţinut de un ucrainean.

    O cincime din businessurile ucrainene care apar în pofida încetinirii economiei poloneze sunt în curs de constituire. Un număr mare dintre acestea operează în sectorul tech, iar restul în servicii de coafor.

    Karina Synevych munceşte pentru popularul lanţ ucrainean de restaurante pescăreşti Chernomorka, care şi-a deschis două unităţi în Varşovia.

    Aceasta spune că lansarea şi administrarea unei afaceri în Polonia sunt mai organizate şi mai transparente decât în Ucraina. Când primul restaurant Chernomorka s-a deschis în Varşovia, primii clienţi erau toţi ucraineni, care au lăsat reviewuri despre plăcerea de a consuma mâncare autohtonă şi de a vorbi limba natală.

    „Pur şi simplu am plâns când le-am citit“, spune Synevych.

    Treptat, ucrainenii au început să-şi aducă prietenii polonezi, iar acum majoritatea clienţilor sunt polonezi.

    Cel mai mare serviciu poştal al Ucrainei, Nova Poshta, deserveşte de asemenea acum marea comunitate ucraineană din Polonia.

    Acesta a deschis prima unitate din Polonia în octombrie sub numele de Nova Post, aceasta permiţând clienţilor să trimită şi să primească rapid colete către şi dinspre Ucraina.

    „În prezent, există şapte sucursale în Varşovia şi avem 34 în întreaga Polonie“, arată şeful diviziei poloneze, Ievghen Tafiychuk.

    Marina Ivanova, un fitness trainer, folo­seşte serviciul în mod regulat. „Astăzi, de exem­plu, am comandat cămăşi brodate din Ucraina. Cumva, am vrut să susţin un producător ucrainean“, spune aceasta. „De ase­menea, trimit o mulţime de lucru către ar­mată prin intermediul Nova Poshta. Prietenii mei le primesc în Odesa şi le trimit mai departe“.

    Pentru mulţi ucraineni, chiar şi pentru cei care au deschis businessuri de succes în Polonia, a-şi face planuri pe termen lung este un lucru extrem de dificil.

    „Trăiesc în prezent“, spune Romanova. Synevych spune că viaţa actuală nu este mai bună sau mai rea, ci pur şi simplu diferită. „Încerc să nu-mi fac niciun plan. Cel mult, îmi fac planuri pentru o lună“.

    Şi Andriy Khudo, coproprietar şi director al grupului de restaurante !FEST, a ales să deschidă activ în Polonia pentru că pe piaţa respectivă brandul şi produsele sale erau deja populare.

    Însă unele firme din Ucraina se uită şi către alte pieţe din Europa, urmând strategii diferite.

    Rostyslav Vovk, CEO al firmei ucrainene de hrană pentru animale Kormotekh, spune că firma a început cu vânzări în ţările baltice, retailerii încercând să înlocuiască produsele ruseşti.

    „Principalul nostru obiectiv acum este să ne dezvoltăm peste graniţe mult mai rapid decât ne plănuisem înainte de război“.

    Lukas, o companie de familie din sectorul dulciurilor cu sediul în centrul Ucrainei, a pătruns pe piaţa slovacă în urmă cu opt ani pentru a-şi comercializa produsele şi a le exporta către alte ţări din UE. Acum, compania intenţionează să înfiinţeze o unitate de producţie în Slovacia.

    În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.