Tag: INS

  • Cine vrea să facă business trebuie să dea salarii mari: salariile angajaţilor din 13 sectoare au crescut cu peste 20% în ultimul an

    Tudor Aposteanu, proprietar de restaurante: „Mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine“.

    Salariul mediu a crescut cu 11,9% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020 şi a ajuns la 3.561 de lei net, potrivit Statisticii. În termeni reali, ajustat la inflaţie, salariul mediu a crescut cu 7,8%. În 13 sectoare de activitate, majoritatea din industrie, salariile medii au crescut cu valori cuprinse între 20 şi 40%.

    Şi în sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, unul dintre cele mai afectate de pandemie, este pe locul şase în topul celor mai mari creşteri ale salariilor medii. Un angajat din HoReCa avea un salariu mediu de 1.790 de lei în luna aprilie 2021, cu 33% (28%, cu inflaţia) mai mult faţă de aprilie anul anterior.

    „Datele confirmă realitatea, mie mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine. Sunt foarte puţini oameni şcoliţi în HoReCa, cei care sunt buni pleacă în afară sau au pretenţii salariale foarte mari. Ca să ţii un ospătar bun, ori îi dai salariul foarte mare ca să îl motivezi, ori îi dai un salariu competitiv pe care să şi-l dubleze din tips. Toate restaurantele din toată ţara sunt bombardate de lipsa de personal“, a spus Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante în care are 42 de angajaţi.

    Cea mai mare creştere salarială din ultimul an s-a înregistrat în sectorul fabricării de autovehicule, unde salariul mediu a crescut cu 43,8% (cu 38,5% dacă luăm în calcul inflaţia), până la 3.833 de lei net, potrivit datelor INS.

    „Cu siguranţă e o eroare în date. Salariile din auto au crescut cu maximum 5-6%, nu aveau cum să crească mai mult, mai ales în an pandemic, când cifra de afaceri totală a industriei auto a scăzut cu 15%. Au fost două luni de oprire completă a activităţii şi perioade în care s-a lucrat la 60-70% din capacitate, nu aveai de unde să creşti salariile cu 40%“, a explicat Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Maşini din România).

    În aprilie anul trecut s-au resimţit pe piaţa muncii primele efecte ale pandemiei, când mii de businessuri şi-au sistat activitatea, iar 1,5 milioane de salariaţi au ajuns în şomaj tehnic.

    Reprezentanţii Institutului de Statistică au precizat că au avut probleme în colectarea datelor din cauza pandemiei şi că informaţiile pot avea o acurateţe mai redusă.

    „(…) Aceste dificultăţi au fost de­ter­minate, în principal, de accesul di­ficil la documentele financiar- con­ta­bile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefi­nalizarea la timp a acestor docu­mente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea. În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare“, se arată în precizările metodologice ale INS care însoţesc datele privind câştigul salarial din luna aprilie.

    Dincolo de fabricarea autovehiculelor, creşteri salariale importante, cuprinse între 20 şi 40% au fost înregistrate în sectoare precum fabricarea de mobilă, silvicultură, fabricarea încălţămintei, fabricarea anvelopelor sau chiar în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

    „Salariile au crescut şi datorită inflaţiei, pentru că totul s-a scumpit. Eu ştiu la virgulă preţurile tuturor ingredientelor pe care le folosesc în restaurant şi vă spun că s-au scumpit, la muştar şi la unt preţurile sunt duble. E absurd să avem preţuri extrem de mari, salarii mici în privat şi salarii mari la stat, sunt ospătari care se duc să se angajeze la stat pentru că sunt salariile mai mari“, a mai spus Tudor Aposteanu.

  • Pensia medie lunară a crescut cu 16% în primul trimestru, faţă de T1 2020

    Conform INS, comparativ cu trimestrul I al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 34 de mii de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 5 mii de persoane.

    „Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 16,0% , respectiv cu 16,2%”, a arătat INS.

    Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2020, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 24 de mii de persoane, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 14 mii de persoane.

    De asemenea, comparativ cu trimestrul IV al anului 2020, pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,9% ṣi respectiv cu 0,4%.

    „Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeṭul Giurgiu ṣi 14 la 10 în judeṭele Botoṣani ṣi Vaslui”, a mai transmis INS, referitor la situaţia înregistrată în primul trimestru al anului în curs.

    Şi pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 849 de lei (1269 lei în judeţul Botoṣani, 1276 lei în judeṭul Giurgiu, 1296 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2118 lei în judeṭul Hunedoara, 2017 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1886 lei în judeṭul Braṣov).

  • Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 4,2% în aprilie, comparativ cu luna precedentă

    Conform INS, scăderi au fost înregistrate în aprilie, comparativ cu martie 2021, în industria extractivă (-7,1%) şi în industria prelucrătoare (-4,1%).

    Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-11,1%), industria bunurilor de capital (-8,0%), industria bunurilor intermediare (-2,0%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,6%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,6%.

    Comparativ cu aprilie 2020, cifra de afaceri din industrie în aprilie 2021, a crescut pe ansamblu cu 89,2% datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+92,5%) şi în industria extractivă (+15,6%).

    Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+183,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+151,3%), industria bunurilor intermediare (+68,0%), industria
    energetică (+60,5%) şi industria bunurilor de uz curent (+37,6%).

    Potrivit INS, cifra de afaceri din industrie, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, a crescut pe ansamblu cu 20,8% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+21,2%) şi industriei extractive (+10,1%).

    Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+40,5%), industria bunurilor de capital (+29,6%), industria bunurilor
    intermediare (+23,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+7,1%). Industria energetică a scăzut cu 2,4%.

  • Ce fel de criză economică este aia când salariile cresc?

    Conform unei analize ZF făcute pe baza datelor de la INS – Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu net în luna martie 2021 a fost de 3.547 de lei, în creştere cu 7,7% faţă de martie 2020, atunci când a venit criza COVID-19, când s-a închis economia, când companiile şi-au trimis oamenii acasă, iar multe businessuri s-au închis.

    Deci într-un an de criză, cea mai mare cel puţin din ultimii 100 de ani, salariile au crescut.

    În Bucureşti salariul a crescut cu 8,1%, de la 4.393 de lei la 4.784 de lei, adică 970 de euro. În Cluj, a doua zonă din România care are un salariu peste 4.000 de lei, în martie 2021 câştigul mediu net a fost de 4.314 lei, în creştere cu 10,7%, faţă de martie 2020, deci peste creşterea medie pe economie. Salariile din Timiş au crescut cu 11,4%, de la 3.397 de lei la 3.785 de lei.

    Braşovul a avut o creştere spectaculoasă de 13%, de la 2.959 de lei la 3.348 de lei.

    La polul opus, judeţul Caraş-Severin, cu capitala la Reşiţa, a fost singurul care a înregistrat o scădere a salariului mediu, de la 2.865 de lei în martie 2020, la 2.748 de lei în martie 2021.

    În Suceava, salariul mediu a crescut de la 2.479 de lei la 2.678 de lei, adică cu 8%. În Vaslui salariul a crescut cu numai 3,4%, de la 2.671 de lei la 2.762 de lei.

    Deşi a avut o creştere de 11% anul trecut, câştigul din Covasna este de numai 2.704 lei. Craiova a avut o creştere să o cauţi cu lupa, de numai 1,7%, de la 2.996 de lei, la 3.046 de lei.

    Aşa arată datele statistice la nivel naţional.

    Rezultatele nu sunt chiar atât de rele pentru o perioadă în care economia s-a confruntat cu cea mai violentă criză din istorie, într-un interval atât de redus de timp.

    Chiar şi în aceste condiţii, veniturile salariale au crescut, spre deosebire de criza precedentă din 2008/2009, când căderea economică a dus la pierderea a 700.000 de locuri de muncă.

    Acum economia nu a pierdut nimic, iar presiunea de a găsi forţă de muncă a revenit în actualitate.

    Toată Europa se confruntă cu aceeaşi problemă, de a găsi oameni care să lucreze.

    Florin Godeanu, Country Manager al firmei de recrutare Adecco România şi Ungaria, spune că ai săi colegi din alte state europene „ne-au sunat să trimitem din România candidaţi acolo, pentru că au nevoie de noi angajaţi”.

    Presa internaţională de business abundă de analize privind criza de pe piaţa forţei de muncă la nivel european şi presiunea pe creşterea salariilor.

    Nu ştiu dacă în România creşterea salariilor va aduce forţă de muncă având în vedere că diferenţele salariale faţă de Europa sunt în continuare foarte mari.

    Chiar şi în condiţiile în care salariile vor creşte, companiile s-ar putea să nu găsească forţă de muncă.

    Conform ZF, pentru prima dată celebrul brand de ciorapi Calzedonia a închis o fabrică externă, şi tocmai în România, la Arad, unde avea 400 de angajaţi. „Este prima închidere din istoria grupului, dar nu găseam oameni.” În Arad salariul mediu a fost în martie 2021 de 3.014 lei, în creştere cu 7,3%.

    Nu am citit integral PNRR-ul, planul prin care guvernul vrea să ia 29,2 de miliarde de euro de la Bruxelles, dar nu prea am văzut capitole speciale dedicate pieţei forţei de muncă, punerii pe masă a unor politici de a atrage forţă de muncă, de unde se poate, astfel încât companiile să-şi continue investiţiile  şi să nu închidă operaţiunile din motive de personal.

    Redeschiderea HoReCa a dus la mutarea oamenilor din logistică către acest sector, unde se refugiaseră când a apărut criza, acum un an.

    Cu tot cu bacşiş, câştigul în HoReCa depăşeşte 1.000 de euro şi poate ajunge până la 2.000 de euro net, dar aceşti bani sunt gri, în sensul că firmele oferă contracte de muncă doar pe salariul minim pe economie, 1.386 de lei, adică 280 de euro. Să vedeţi când restaurantele din Italia, Spania, Franţa, Anglia se vor redeschide cu totul, ce exod va fi din România către aceste zone.

    La nivelul salariilor mari, piaţa nu a murit deloc în criză, ci dimpotrivă, companiile au încercat să îşi acopere poziţiile deschise, sperând la o ofertă mai mare de candidaţi, ceea ce, de multe ori, nu s-a întâmplat.

    Conform managero.ro, un site de recrutare pentru poziţii de la 1.500 de euro în sus, deţinut de George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţă, o companie germană cu operaţiuni regiunea Europei Centrale şi de Est oferă 3.000 de euro net pentru postul de strategic buyer.

    O multinaţională britanică vrea să angajeze un director de HR, poziţia fiind la Zagreb, Croaţia, şi oferă un salariu fix de 3.500 de euro net. Se mai pot adăuga şi bonusuri.

    O companie din energie caută un avocat senior căruia să-i ofere 4.800 de euro net, sediul fiind în Bucureşti.

    Un director de clinică, localizată în Bucureşti, „costă” de la 5.000 de euro în sus.

    Dacă această criză a COVID-ului a dus la o creştere a salariilor, mulţi se pot gândi că nu a fost o situaţie tocmai rea şi, cine ştie, poate mai vor să vină astfel de crize.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cei mai mari jucători din economie. Cei mai mari jucători din producţia de ciment conduc topul producătorilor de materiale de construcţii. 2020 le-a adus cele mai mari marje de profit din ultimii ani

    La fel ca cifra de afaceri, profitul a fost în urcare pentru toţi cei trei jucători, cea mai mare creştere fiind raportată de HeidelbergCement, care şi-a majorat câştigul cu 80%.

    Holcim, Heidel­berg­Ce­ment şi Rom­cim (fos­ta CRH Ciment) s-au poziţionat, prin subsi­diarele din Ro­mâ­nia, la vârful pieţei locale a produ­că­torilor de materiale de construcţii, după ce au raportat toţi creşteri ale afacerilor anul trecut comparativ cu 2019.

    Astfel, Holcim se menţine lider, cu un business de peste 1,6 miliarde de lei (plus 7% faţă de 2019), HeidelbergCement îl urmează cu afaceri de 1,33 miliarde de lei (plus 11%), iar Romcim ocupă a treia poziţie, cu un rezultat puţin peste 1,3 miliarde de lei în 2020 (plus 16%), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Ca marje de profit, anul 2020 a fost unul dintre cei mai buni pentru cele trei companii, acestea ajungând până la 33% – cum este cazul HeidelbergCement. La fel ca cifra de afaceri, profitul a fost în urcare pentru toţi cei trei jucători, cea mai mare creştere fiind raportată de HeidelbergCement, care şi-a majorat câştigul cu 80%.

    Holcim a avut anul trecut o capacitate de producţie de 5,7 mi­lioane de tone de ciment în Ro­mânia, al cincilea loc în clasamentul la nivelul ţărilor europene în care gigantul are activitate, potrivit informaţiilor din raportul anual al grupului, aferent anului 2020. Holcim are în România două fabrici de ciment, la Câmpulung şi la Aleşd, o staţie de măcinare,

    18 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi trei terminale de ciment – în Bucureşti, Turda şi Roman.

    Cel mai recent a fost deschisă o staţie nouă de betoane la Buzău. La începutul lui 2021, la conducerea Holcim România a venit Bogdan Dobre care l-a înlocuit astfel pe Horia Adrian, acesta din urmă fiind numit CEO al subsidiarei Holcim din Filipine.

    Raportul pentru 2020 al germanilor de la HeidelbergCement arată că grupul a planificat investiţii în eficientizarea activităţii pe piaţa locală, după un an în care a înregistrat creşteri ale cererii, favorizate de un trend bun al construcţiilor. Volumele de vânzări au crescut în România, se arată în raport, unde se spune, de asemenea, că „piaţa românească a beneficiat de o creştere puternică în toate segmentele construcţiilor”.

    Fabricile de ciment pe care HeidelbergCement le are în România au o capacitate totală de producţie de 6,1 milioane de tone, se menţionează în acelaşi raport. Heidelberg­Cement deţine trei fabrici de ciment în România, la Taşca (lângă Bicaz, judeţul Neamţ), Chişcădaga (lângă Deva, judeţul Hunedoara) şi Fieni (judeţul Dâmboviţa), 21 de staţii de betoane, 7 cariere şi 5 balastiere de agregate.

    În ceea ce-i priveşte pe irlandezii de la Romcim, vânzările lor de ciment în România le-au depăşit anul trecut pe cele din 2019, susţinute de trei motive principale.

    „În România, vânzările şi profitul operaţional au depăşit puternic (în 2020 – n. red.) anul precedent, după ce continuarea proiectelor de infrastructură, impactul pozitiv al alegerilor locale şi naţionale şi creşterea numărului lucrărilor de reparaţii rezidenţiale au contribuit la creşterea cererii de ciment, cu preţuri peste cele din 2019”, se arată în raportul financiar al grupului aferent anului 2020.

    Romcim are în România două fabrici, la Hoghiz şi Medgidia, alături de o staţie de măcinare la Târgu-Jiu. În total, cele două fabrici au o capacitate de 3,2 milioane de tone de ciment pe an. În primăvara acestui an, Romcim a luat locul fostei CRH Ciment, aceasta fiind, practic, o resuscitare a brandului Romcim, primul holding industrial din România, care avea în componenţă patru fabrici de ciment.

    Cum a reacţionat piaţa la pandemie?

    Aceste rezultate vin într-un an în care piaţa locală a cimentului a crescut cu 10%, ajungând la o valoare de 630 mil. euro, potrivit estimărilor CIROM, patronatul din această industrie. Piaţa a urmat în 2020 trendul crescător al volumelor lucrărilor de construcţii. Astfel, conform INS, consumul de ciment pe piaţa internă a crescut cu aproape 9% faţă de 2019, în timp ce creşterea producţiei interne de ciment a fost de aproximativ 6%. Diferenţa a fost reprezentată de importuri, care au crescut cu 77% faţă de 2019. Deşi piaţa cimentului a crescut, ultimul an nu a fost lipsit de dificultăţi.

    Chiar şi aşa, cum în industria cimentului, la fel ca în altele, cea mai mare parte a activităţii nu poate fi mutată în mediul online, companiile din acest sector s-au bucurat de posibilitatea de a-şi continua activitatea, chiar şi cu măsuri suplimentare de protecţie. În industria cimentului, angajaţii direcţi sunt în jur de 2.600, dar dacă este luat în calcul tot lanţul valoric, precum şi activităţile pentru care se lucrează cu firme terţe, probabil că cifra trece de 10.000 de angajaţi, spun oficialii CIROM.

    Piaţa cimentului a venit, anul acesta, cu o schimbare la vârful patronatului, după ce Mihai Rohan, cel care a condus patronatul, s-a retras din această funcţie după 30 de ani, păstrând însă rolul de preşedinte de onoare. Locul său a fost luat de Marinela Dracea, actualul preşedinte al CIROM.

    Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcţiilor a doua cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,9%. Doar în 2019 avansul fusese mai mare – considerabil însă, mai exact de aproape 28% faţă de anul precedent.

  • INS: Rata şomajului a scăzut în aprilie cu 0,1% faţă de luna similară din 2020

    Potrivit INS, în aprilie 2021, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,7%, comparativ cu 5,8% cât era în aprilie anul trecut.

    De asemenea, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 de ani estimat pentru luna aprilie a anului 2021 a fost de 474 mii persoane, în scădere faţă de luna precedentă (485 mii persoane).

    Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,6 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,0% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,4% în cazul celor de sex feminin).

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna aprilie 2021 (4,9% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75,4% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2021, conform INS.

  • INS: Aproape 15.000 de autorizaţii de construire, emise în primele 4 luni ale anului

    Conform INS, în primele patru luni ale acestui an s-au înregistrat creşteri ale autorizaţiilor de construire emise pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (+796 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (+581), Vest (+575), Nord-Est (+530), Nord-Vest (+466), Sud-Est (+389), Centru (+362) şi Sud-Vest Oltenia (+256).

    În luna aprilie 2021 s-au eliberat 4.681 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+5,0%), cu o suprafaţă utilă totală de 1003105 mp (-11,9%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68% sunt pentru zona rurală.

    „În luna aprilie 2021 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+225 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această
    creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+150 autorizaţii), Bucuresti-Ilfov (+54), Nord-Est si Centru (+50, fiecare) şi Nord-Vest (+21). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-73 autorizaţii), Sud-Muntenia (-18), Sud-Vest Oltenia (-9)”, arată INS.

    Conform INS, în luna aprilie 2021 s-au eliberat 656 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-1,5%), în suprafaţă utilă totală de 259699 mp (-5,4%). Comparativ cu luna precedentă, în luna aprilie 2021 s-a înregistrat o scădere (-14955 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale.

    În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-28949 mp), Vest (-28276), SudEst (-22638) şi Nord-Vest (-18350). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (+54687 mp), Nord-Est (+12818), Sud-Muntenia (+9587) şi Sud-Vest Oltenia (+6166).

    Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în aprilie 2021 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+104,4%) cât şi a suprafaţei utile totale (+56,3%). De asemenea, în luna aprilie 2021 s-a înregistrat o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+65,7%) cât şi a
    suprafaţei utile totale (+39,1%), comparativ cu aprilie 2020.

  • Numărul şomerilor din economie a ajuns la 464.000 în martie, în scădere cu 14.000 faţă de luna precedentă. Rata şomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021

    Numărul şomerilor din economia locală a ajuns la circa 464.000  în martie, în scădere cu 14.000 faţă de luna precedentă şi cu aproape  9.900 faţă de luna ianuarie a acestui an, conform datelor de la Institututul Naţional de Statistică (INS).

    Rata şomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021. În februarie 2021, rata şomajului a fost de 5,7%, iar ianuarie ajunsese la 5,6%.

    Datele despre rata şomajului şi numărul şomerilor nu pot fi comparate cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, având în vedere că, începând cu anul 2021, INS a revizuit metodologia anchetei forţei de muncă în gospodării pentru a răspunde cerinţelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 202.

    „Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimaţiilor – în special asupra numărului populaţiei ocupate şi, implicit, asupra numărului populaţiei active – care este numitorul indicatorului «rata şomajului». Din acest motiv datele provizorii publicate pentru lunile ianuarie – martie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare”, transmite INS.

    Pentru persoanele adulte, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna martie 2021. În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost de 4,6% în luna martie, iar în cel al femeilor a fost de 4,2%. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 75,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna martie 2021.

    Activitatea economică şi, prin urmare, piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană au fost afectate de pandemia COVID-19 începând cu anul 2020, după cum scrie Eurostat, oficiul european de statistică. 

    „Au existat efecte vizibile asupra ocupării forţei de muncă, iar oamenii au trecut  de la a fi şomeri la a fi în afara forţei de muncă pentru că disponibilitatea lor de a lucra sau capacitatea lor de a căuta un loc de muncă a fost afectată. De obicei, în cazul unei crize economice, şomajul este principalul indicator pentru raportarea deteriorării pieţei muncii. Cu toate acestea, având în vedere natura crizei COVID-19, nu avem o imagine completă analizând doar schimbările şomajului”, transmite Eurostat.

    Măsurile luate de guvernele europene pentru a limita răspândirea coronavirusului au afectat atât companiile, cât şi entităţile publice, cum ar fi şcolile. Având în vedere această situaţie, persoanele fără loc de muncă care ar fi fost disponibile în mod normal pentru a lucra şi care ar fi căutat un loc de muncă ar fi putut renunţa la a căuta un job din cauza aşteptărilor mai mici sau pentru că nu erau disponibile imediat pentru a lucra din cauza altor responsabilităţi, cum ar fi îngrijirea copiilor.

    „Drept urmare, aceşti oameni nu vor mai fi consideraţi şomeri. Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani disponibile pentru muncă, dar care nu caută un loc de muncă a crescut după ce au fost puse în aplicare primele restricţii COVID-19 în T1 din 2020, ajungând la 3,4% din forţa de muncă extinsă comparativ cu 3% în T4 din 2019 şi a atins apogeul în T2 din 2020 (4,9%), după care a scăzut şi a rămas stabilă la 3,7% în T3 şi T4 2020”, adaugă experţii de la Eurostat.

  • Rata inflaţiei s-a temperat în februarie la 0,4% faţă de ianuarie, după ce în prima lună a anului accelerase brusc la 1,3% pe fondul majorării preţului la energie. Inflaţia anuală a urcat uşor, la 3,16%

    Rata inflaţiei s-a temperat în februarie la 0,4% faţă de ianuarie, după ce în prima lună a anului accelerase brusc la 1,3% pe fondul majorării preţului la energie cu 18% de la o lună la alta, arată datele INS.

    Evoluţia din februarie a fost deteminată de creşterea cu 0,4% a alimentelor şi a mărfurilor nealimentare şi cu 0,2% a serviciilor.

    Faţă de februarie 2020, preţurile de consum au crescut în februarie 2021 cu 3,16%. Alimentele s-au scumpit în acest interval cu 2,7%, mărfurile nealimentare cu 3,8%, iar serviciile cu 2,3%.

    Cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat în ultimul an la energie electrică (17%), fasole (16%), ulei (11%), servicii poştale (9%).

    În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 30%, biletele de avion cu 20% faţă de februarie 2020, gazele cu 2%, citricele cu 5%, 

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2020– februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (martie 2019 – februarie 2020 ), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,1%.

    În 2020, România a înregistrat o rată medie anuală de 2,6%, calculată pe baza IPC. În decembrie şi noiembrie, rata anuală a inflaţiei coborâse la 2,1%, după ce fusese 2,2% în octombrie şi 2,5% în septembrie. 

    Nivelul din februarie 2021 este cel mai mare din ultimele 10 luni, în condiţiile în care un procent apropiat a mai fost raportat în februarie şi martie 2020, de 3,1%. În ianuarie 2020, rata inflaţiei era la 3,6%.

    Bugetul pe anul 2021 a fost construit pe o creştere economică estimată la 4,3%, o inflaţie de 2,5% şi un curs de 4,89 lei/euro, pe baza datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69% în trimestrul IV din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    ♦ Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost în spectacole culturale şi recreative, intermedieri financiare şi asigurări, informaţii şi comunicaţii şi în sănătate şi asistenţă socială ♦ Singurul sector în care costul cu forţa de muncă a scăzut de la an la an a fost cel al hotelurilor şi restaurantelor.

    Costul orar al forţei de muncă a crescut cu  8,69% în trimestrul patru din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucră­toa­re) a crescut la majoritatea activităţilor eco­nomice, cele mai semnificative creşteri fiind în activităţile de spectacole culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%) şi în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

    „Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei de COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă“, transmite Institutul Naţional de Statistică.

    Cele mai mici creşteri ale costului cu forţa de muncă au fost înregistrate de sectoare pe Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public, cu un plus de 4,92% în T4 din 2020 faţă de T4 din 2019, construcţii, cu un plus de aproape 5,4% şi de sectorul de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, plus 7,01%, conform statisticilor INS.

    Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe, adică cea  a cheltuielilor salariale cu forţa de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte, adică cele non-salariale, a crescut cu 9,15%.

    „În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă. În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat“, adaugă INS.