BusinessMagazin

Tag: ingineri

  • Profesiile următorilor cinci ani – în ce domeniu trebuie să se angajeze cei care vor să se ţină deoparte de şomaj

    Într-un context economic incert ce datează de câţiva ani, nu se poate spune că există o reţetă a succesului în carieră pentru anul 2015, de exemplu, însă capacitatea de adaptare rapidă la schimbările tehnologice şi flexibilitatea sunt calităţile celor care vor să aibă un serviciu la care să meargă cu zâmbetul pe buze în viitor.”Specialiştii în domeniul IT vor rămâne, pentru o lungă perioadă de timp, una din cele mai căutate categorii de angajaţi. Putem spune ca în acest moment nu există societate comercială care să nu aibă nevoie de un specialist IT sau de un program IT dezvoltat şi implementat de un dezvoltator software”, spune Liliana Graure, branch manager în cadrul companiei cu activităţi în domeniul resurselor umane ManpowerGroup.

     

    De altfel, IT-ul este domeniul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ceea ce priveşte evoluţia salariilor în ultimii trei ani: salariul mediu net în industria IT a crescut cu 40% în 2011 faţă de 2009, ajungând până la valoarea de aproape 3.700 de lei (870 de euro), fiind de 2,5 ori mai mare decât salariul mediu net din întreaga economie.”Agricultura şi IT-ul sunt principalele domenii în care inginerii vor fi la mare căutare în următorii trei ani. Deşi inginerii agronomi nu au salarii foarte mari (un inginer cu 3-4 ani experienţă are un salariu net de 570 de euro/lună), acestea sunt bune pentru zonele din provincie în care există cerere pentru această meserie. În schimb, un dezvoltator software bun câştigă 1.500 de euro net pe lună, iar un senior ajunge până la 3.000 de euro net pe lună”, a spus Sorin Roibu, managing partner al Arthur Hunt România, companie cu activităţi de evaluare şi recrutare a executivilor de top.

    Consultanţii spun însă că se vor căuta mai mult candidaţi cu profesii specializate, cum sunt cele de consultanţă juridică sau fiscală, care au aplicabilitate mare în business, indiferent de domeniu.”Punctual, cred că în anumite domenii care vor beneficia de tehnologizare în perioada următoare (energie, agricultură) va fi căutată profesia de inginer, în sensul celui care ştie să facă <engineering> pentru mărirea productivităţii, în aceste cazuri de kw/h sau tone/la hectar. În IT, profesia de programator va rămâne una dintre cele mai solicitate din România”, spune consultantul în management Lucian Vînătoriu.

    El se aşteaptă ca pe proiectele IT specializate să fie tot mai căutaţi managerii de proiecte, pentru că giganţii IT vor continua să investească în pieţele favorabile dezvoltării domeniului IT, cum este România. Cu toate acestea, diploma de absolvire pe care scrie “inginer” nu este suficientă pentru a face faţă unui job, pentru că există un decalaj între şcoală şi tehnologiile moderne aplicate în industrie. De aceea, se vor căuta ingineri dispuşi să se adapteze la ultimele tehnologii, care să aibă abilităţi de project management şi care să cunoască limbi străine, eventual asiatice.

    “Şi categoria muncitorilor calificaţi va înregistra o creştere semnificativă, ţinând cont că industriile care au nevoie de această categorie de personal sunt în creştere. Ne referim la operatori CNC (Computer Numerical Control – n. red.), electricieni, sudori, mecanici industriali etc. Din păcate, pentru acele meserii avem doar câteva şcoli, cei calificaţi sunt insuficienţi, au o vârstă înaintată, iar cursurile de calificare sunt aproape inexistente şi foarte scumpe”, a adăugat Liliana Graure de la Manpower.

    Companiile vor să se asigure în această perioadă că au un model de business stabil şi sănătos, la care să contribuie oameni capabili să se adapteze şi să reziste schimbărilor rapide ale economiei. “În aceste condiţii, posturile din departamentele de control financiar, de bugetare, planificare şi analiză vor deveni factori majori în influenţarea modului în care se vor dezvolta companiile”, a spus Samantha Lake Crocker, area business director în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Gi Group.

  • Burse de 100.000 de euro pentru viitorii ingineri

    Acest program, care încurajează tinerii să studieze ingineria şi ştiinţele aplicate, implică 80 de universităţi din 11 ţări şi este finanţat de companiile Tenaris, Ternium şi Techint. În România, susţinerea financiară este asigurată de TenarisSilcotub.

    “Investim continuu în dezvoltarea angajaţilor noştri şi sprijinim iniţiative în domeniul educaţiei. Ne axăm pe susţinerea excelenţei şi recunoaşterea meritelor, pe sprijinirea educaţiei tehnice şi a inovaţiei”, spune Gabriel Podskubka, vicepreşedinte executiv TenarisSilcotub.

    Anul acesta, bursele sunt acordate unui număr de 40 de studenţi de la Universităţile Tehnice din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, de la Universitatea Petrol Gaze Ploieşti şi Universitatea de Nord din Baia-Mare. Cei 40 de câştigători au fost selectaţi din peste 200 de candidaţi participanţi la centrele de evaluare organizate de TenarisSilcotub cu sprijinul universităţilor partenere. Criteriile de selecţie sunt performanţele şcolare ale candidaţilor, aptitudinile personale, capacitatea de lucru în echipă, creativitatea şi recomandările primite din partea universităţilor.

    “Tinerii care beneficiază de bursele «Roberto Rocca» sunt bine pregătiţi, dar evaluarea lor a demonstrat că au şi calităţile unor viitori lideri în industria de profil. Bursierii au ideile şi capacitatea necesare pentru a inova, entuziasm şi iniţiativă”, a declarat Paola Mazzoleni, director resurse umane TenarisSilcotub.

    Din 2006, prin Roberto Rocca Education Program au fost acordate studenţilor români 228 de burse de studiu, la nivel de licenţă şi master. Mai mult, reprezentanţii companiei păstrează legătura cu bursierii, oferindu-le oportunităţi de networking atât între ei cât şi cu angajaţi ai companiei. 11 absolvenţi ai facultăţilor tehnice din Romania au obţinut burse de doctorat pentru studii în străinătate.

    Tenaris este lider global în producţia şi furnizarea de produse tubulare şi servicii utilizate în activităţile de foraj, exploatare şi producţie a petrolului şi a gazelor, şi lider în furnizarea de produse tubulare utilizate în industria energetică şi petrochimică, precum şi în aplicaţii specializate din domeniul auto-moto şi industrial.

  • Germania schimba legea ca sa poata angaja ingineri si medici imigranti pe salarii mai mici

    Pana in prezent, aminteste AP, strainii puteau obtine o slujba
    in Germania numai daca salariul era de peste 66.000 de euro anual
    sau daca firma angajatoare putea dovedi ca nu poate face rost de
    angajati calificati din Germania sau din tarile UE.

    Acum, in functie de aprobarea parlamentului, plafonul de salariu ar
    putea fi coborat la 40.000 de euro, iar in loc ca fiecare imigrant
    sa prezinte dovezi detaliate ca are oferta de munca, se va
    introduce un sistem de puncte care ii va imparti pe solicitantii de
    loc de munca in functie de calificare, varsta si stapanirea limbii
    germane. Tinerii cu calificari bune si care vorbesc nemteste vor
    avea automat prioritate la punctaj.

    Expertii apreciaza ca sistemul de invatamant german nu produce
    suficienti absolventi cu calificari corespunzatoare si ca piata
    muncii s-ar putea confrunta pana in 2025 cu un deficit de 6,5
    milioane de specialisti. Sindicatele afirma insa ca ar aparea mai
    multi nemti dispusi sa se pregateasca pentru slujbele respective
    daca ele ar fi platite mai bine.

    “N-avem nevoie de oameni fara calificare. Avem si asa treaba cu
    instruirea propriilor nostri oameni fara calificare”, a spus Ursula
    von der Leyen, ministrul muncii.

    Daca s-ar schimba legea, scrie agentia de presa DPA, atunci firmele
    care se plang de birocratie si ca nu-si pot gasi angajati mai
    ieftini ar rezolva problema deficitului de mana de lucru
    calificata, inclusiv din afara UE, la nivelul muncilor mai
    neatractive si mai prost platite unde este totusi nevoie de studii
    universitare.

    Planul de schimbare a legislatiei a fost criticat de sindicate, pe
    motiv ca nu face decat sa faciliteze importul de forta de munca
    inalt calificata pe care firmele sa capete dreptul s-o plateasca
    prost.

    Firmele germane au inceput deja sa recruteze angajati din Spania,
    tara cu cel mai mare somaj din UE si unde exista un excedent
    considerabil de specialisti, iar acum vor incepe sa exploreze si
    piata muncii din tarile din afara UE.

  • Renault cauta 300 de ingineri la Titu.

    “Angajarile sunt determinate de faptul ca pe parcursul anului
    urmator centrul tehnic Titu va incepe sa functioneze. Demararea
    activitatii la Titu este prevazuta pentru a doua parte a anului
    2010”, a explicat pentru ZF Dana Oprisan, director de resurse umane
    al RTR.
    RTR este astfel unul din putinii angajatori care au in plan crearea
    de noi locuri de munca, in conditiile in care majoritatea
    companiilor au blocat recrutarile pe fondul contextului economic
    nefavorabil.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum ar arata o Romanie de ingineri?

    Mai important, exemplul oferit de Roboscan, sistemul de scanare a camioanelor prin radiatii gama, poate incuraja investitiile romanesti in cercetare. Succesul firmei MB Telecom, poate sa arate celor care cauta sa conduca tara strategic, ca pe-o companie, ca romanii sunt de ani de zile buni ingineri, buni cercetatori si buni inventatori, ca sunt apreciati si recunoscuti pentru asta si ca cercetarea e o directie pe care noi, ca tara, am putea sa o urmam.

    Am putea miza pe cercetare la fel cum altii mizeaza pe agricultura, pe industria auto sau pescuit. Pentru ca-mi amintesc cum Islanda a incercat recent sa se transforme din cea mai puternica flota de pescadoare din Europa, in capitala financiar-bancara a lumii; cum islandezii, care au trait timp de mii de ani din pescuit, s-au trezit dintr-o data, prin 2003, ca vor sa fie bancheri. Si au fost cat au fost, dar pana la urma, tocmai pentru ca nu sunt bancheri ci sunt pescari, islandezii au dat faliment.

    O natiune – 300.000 de oameni, falimentara pentru ca a uitat care ii sunt punctele forte si a incercat sa faca cu totul altceva. Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei de consultanta internationale, imi spunea, intr-o discutie mai veche, ca noi, romanii, nu am stiut niciodata la ce suntem buni. Asa cum au stiut elvetienii (cu sistemul bancar, sau orologeria), nemti (cu industria auto), sau chiar turcii si grecii (cu turismul). Poate totusi am stiut si stim si azi, dar la fel cum au incercat islandezii vrem tot mereu sa facem altceva. Cosmin Alexandru, managerul Brandivia, firma de consultanta de branding, si unul dintre fondatorii “scolii de lideri” Erudio, spunea si el, intr-o cuvantare, ca Romania nu a avut niciodata o directie.

    Ca ne-am miscat totusi, si n-am ramas in acelasi loc, pentru ca prin tara noastra au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Si pana la succesul MBT, cam tot asa s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitiile straine in proprietatea intelectuala romaneasca. Siemens, IBM, Oracle, Infineon, sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt doar cateva exemple de injectii cu capital strain in minte romaneasca. Mai multe despre succesul MBT, dar si despre cercetarea din Romania, al carui buget s-a redus anul acesta la valorile din anii ’90, cititi aici.