Tag: india

  • India a devenit a doua ţară din lume cu cele mai multe cazuri de coronavirus

    India a devenit luni, 7 septembrie, a doua ţară din lume cu cele mai multe cazuri de coronavirus. India a înregistrat peste 4 milioane de infecţii. Doar în ultimele 24 de ore, autorităţile indiene au confirmat aproape 100.000 de noi cazuri. 

    India a devenit luni a doua ţară din lume cu cele mai multe cazuri de coronavirus, după Statele Unite. Bilanţul său l-a depăşit pe cel al Braziliei, conform cifrelor oficiale citate de Le Figaro. În India sunt 4.204.613 de milioane de infecţii de la începutul pandemiei, potrivit Ministerului Sănătăţii din această ţară. În ultimele 24 de ore, autorităţile indiene au confirmat 90.802 de noi cazuri. Dar rata mortalităţii se menţine relativ scăzută, cu 1.000 de decese în ultima zi şi un bilanţ total de 71.642.

    În topul mondial, mai figurează Brazilia cu 4,12 milioane de infectări şi Statele Unite cu 6,25 milioane de persoane infectate.

     

  • India va investi 1,46 trilioane de dolari în revenirea economiei

    India va investi 1.46 trilioane de dolari în aproximativ 7.000 de proiecte de infrastructură. Premierul spune că India vrea să aibă o producţie de sine stătătoare. FMI a prezis o scădere istorică a economiei Indiei, cu o revenire în 2021.

    Prim-ministrul Indiei a anunţat că nu mai puţin de 1.46 trilioane de dolari vor fi investiţi în proiecte de infrastructură, pentru a stimula economia ţării, aflată în scădere.

    Guvernul a identificat 7.000 de astfel de proiecte care să compenseze impactul economic al crizei.

    Premierul Narendra Modi a spus că India a învăţat o lecţie de pe urma pandemiei: să aibă o producţie de sine stătătoare, dar şi să fie furnizor pentru companii internaţionale.

    Fondul Monetar Internaţional a prezis o scădere istorică a economiei Indiei, dar cu aşteparea de a îşi reveni în 2021.

    „Multe afaceri din întreaga lume văd India ca pe un lanţ de aprovizionare. Acum, odată cu ceea ce facem pentru India, trebuie să mergem mai departe cu mantra <a face pentru lume>. În India, nu unul, nu două, ci trei vaccinuri se află în diferite faze ale testării. Când primim undă verde de la oamenii de ştiinţă, va fi produs la scară largă. Corona e o criză mare, dar nu aşa de mare încât să oprească victoria călătorie a Indiei care se autosusţine”, a spus Narendra Modi.

  • Următorul epicentru al pandemiei: Ţara care putea avea 10 milioane de infecţii în luna mai, însă numărul de teste per milion de locuitori este unul dintre cele mai mici din lume

    Coronavirusul a pus încet stăpânire pe India, însă la şase luni de la primul caz pozitiv, a reuşit să depăşească Rusia şi a devenit astfel a treia cea mai afectată ţară din lume, scrie BBC.

    India, ţara cu a doua cea mai mare populaţie din lume, era destinată să devină următorul epicentru al pandemiei. Vineri, 10 iulie, India înregistrează aproximativ 772.000 de cazuri şi peste 21.000 de decese, însă cifra reală rămâne în continuare neclar datorită numărului mic de teste efectuate.

    Guvernul a efectuat în mai 26.000 de teste aleatorii, fiind diagnosticaţi pozitiv 0,73% din numărul total de oameni.

    „Dacă am aplica rezultatul asupra întregii populaţii a ţării, am fi avut 10 milioane de infecţii la mijlocul lunii mai”, a spus virusologul Shahid Jameel. Având în vedere că numărul de cazuri din India s-a dublat la fiecare 20 de zile, numărul actual de infecţii ar fi undeva între 30 şi 40 de milioane.

    Cu o populaţie de aproape 1,4 miliarde de oameni, India a efectuat doar 10,7 milioane de teste, adică 7.782 de teste per milion de locuitori. Prin comparaţie, România a efectuat 42.000 de teste per milion de locuitori.

     

  • Record în India: 25.000 de cazuri noi şi 500 de decese cauzate de Covid-19 în doar 24 de ore

    India a înregistrat un record de 25.000 de noi infectări cu noul coronavirus în doar 24 de ore şi 500 de noi decese cauzate de Covid-19 în acelaşi interval de timp, ceea ce arată că răspândirea virusului accelerează în a doua cea mai mare ţară din Asia, potrivit FT.

    După ce a impus unele dintre cele mai severe restricţii din lume la finalul lunii martie, premierul Narendra Modi a decis să relaxeze cea mai mare parte dintre restricţii, într-o încercare disperată de a salva economia.

    Cu toate acestea, virusul continuă să se răspândească rapid, întrucât apar focare în oraşe noi. În acelaşi timp, virusul a afectat activitatea economică din cauza faptului că mulţi adulţi sunt speriaţi şi refuză să se întoarcă în oraşe la muncă.

    Bangalore şi Hyderabad, hub-urile de tehnologie din sudul Indiei, devin noi focare de infecţii, întrucât numărul cazurilor creşte constant în ultimele săptămâni. De asemenea, New Delhi şi Mumbai au fost lovite puternic de pandemie.

    Per total, India se situează pe locul trei la nivel global la numărul de cazuri, după SUA şi Brazilia, cu un total de 769.000 de cazuri. Cel puţin 21.161 de persoane au murit din cauza Covid-19, conform datelor oficiale.

    Unele oraşe, precum Patna, se întorc la izolare şi reimpun restricţii severe.

    Şcolile şi universităţile rămân închise în India, încă din luna martie, deşi luna iulie marchează în mod obişnuit începutul unui nou an academic pentru studenţii din India.

  • India a depăşit Rusia şi este a treia ţară din lume în ceea ce priveşte numărul de cazuri de COVID

    India a raportat, duminică, aproape 24.000 de noi cazuri de COVID-19 şi a devenit a treia ţară din lume în privinţa numărului de persoane infectate cu noul coronavirus, arată cifrele worldmeters.info.

    Cu un total de 697.836 de cazuri, India a depăşit, duminică, Rusia la numărul de infecţii cu noul coronavirus. Doar Statele Unite, cu aproape 3 milioane de cazuri, şi Brazilia, cu 1,6 milioane, au mai multe îmbolnăviri la nivel mondial.

    De la izbucnirea pandemiei, în India 19.700 de persoane şi-au pierdut viaţa după ce au contactat COVID-19. În ultimele 24 de ore, numărul deceselor a fost de 421.

    Noile cifre vin cu o zi înainte de data la care autorităţile indiene au decis să deschidă Taj Mahal, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din lume, pentru vizitatori.

  • (P) Reţeta unui business sănătos – la propriu şi la figurat

    PlantExtrakt a luat naştere în 1991, sub forma unei companii mixte, româno-germane, sediul noii afaceri fiind deschis la Rădaia, în vecinătatea oraşului Cluj-Napoca. Compania a ajuns să deţină în prezent o platformă industrială cu o suprafaţă de 38.000 de metri pătraţi, din care 3.500 sunt acoperiţi de halele de producţie şi zonele de depozitare, şi o suprafaţă de peste 12 hectare pe care se întind culturile ecologice de plante medicinale. În 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, potrivit datelor puse la dispoziţie de reprezentanţii PlantExtrakt.
    Încă de la început, fondatorii şi-au propus să aibă în centrul filosofiei de business garanţia unor produse 100% naturale şi calitatea acestora. Pentru aceasta, este importantă materia primă folosită: peste 500 de plante certificate bio, fie crescute în propriile culturi organice ale companiei, fie recoltate ecologic din flora spontană. Acestea sunt apoi prelucrate, în stare proaspătă, alături de celelalte ingrediente de înaltă puritate farmaceutică.
    Un alt obiectiv fixat odată cu lansarea companiei a fost cel de expansiune. În prezent, produsele PlantExtrakt sunt exportate atât pe 13 pieţe din Europa, în Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, Austria, Italia, Polonia, Grecia, Spania, Portugalia, Bulgaria, Lituania şi Ucraina, cât şi pe patru pieţe din Asia (India, Pakistan, Japonia, Kazahstan), iar de curând în America de Nord, America de Sud şi Australia. Decizia reprezentanţilor PlantExtrakt, luată în urmă cu un an, de a deveni parte din Martin Bauer Group (the nature network), vine şi ea în întâmpinarea acestui obiectiv, favorizând creşterea businessului. Acest pas va aduce cu sine, spun ei, o integrare a sistemelor de lucru şi un schimb reciproc de experienţă. O altă realizare recentă a fost şi lansarea unui nou brand internaţional, Fiorda, prin care compania urmăreşte consolidarea poziţiei pe piaţa comprimatelor de supt pentru combaterea iritaţiilor la nivelul gâtului şi a tusei seci, pentru care Fiorda reprezintă o opţiune formată din ingrediente active 100% naturale.
    În prezent, portofoliul PlantExtrakt include trei categorii principale. Prima este gemoterapia (extracte obţinute din ţesuturi vegetale embrionare proaspete, precum muguri, mlădiţe, scoarţa de pe ramuri tinere, sevă sau seminţe), introdusă în piaţa locală în 1993. În prezent, această gamă, formată din peste 85 de produse disponibile în farmacii şi magazinele de tip plafar, atât în reţeaua de retail cât şi în online, reprezintă aproximativ două treimi din cifra de afaceri a businessului. Laboratoarele companiei produc în momentul de faţă peste 65 de extracte gemoterapice prin prelucrarea plantelor proaspete, care sunt culese doar de către angajaţii departamentului agricol al PlantExtrakt, după ce, în prealabil, au fost verificate cu atenţie de botanişti cu experienţă. Plantele sunt fie culese din flora spontană, crescute în zone certificate ecologic, fie recoltate din culturi ecologice proprii. Se folosesc tehnologii de fabricaţie a extractelor vegetale care asigură păstrarea nealterată a compuşilor activi din plante, în special prin prelucrarea acestora în stare proaspătă.
    O a doua mare categorie de produse este reprezentată de fitoterapie, PlantExtrakt fabricând încă din 1994 produse obţinute din plante proaspete. La un an distanţă, s-a lansat producţia de homeopate, care au un statut special, în sensul că necesită prescripţie medicală pentru a fi eliberate. De aceea sunt disponibile doar în reţeaua de farmacii homeopate, care poate fi consultată pe platforma companiei.
    Deşi multe persoane au tendinţa de a utiliza în sens larg sintagma „terapii naturiste” şi de a generaliza acest concept, Cornel Uţiu, subliniază faptul că în cazul PlantExtrakt nu vorbim de terapii naturiste, ci de terapii cu produse 100% naturale. „La nivelul ţării noastre suplimentele alimentare, şi printre acestea şi produsele naturale, sunt pe o uşoară pantă ascendentă în ultimii ani. Cu toate aceastea, suntem încă departe de ţări precum Germania sau Italia, unde specialiştii în sănătate recomandă mai întâi un produs natural, înainte de a prescrie medicamente chimice.” El mai spune că la această tendinţă în creştere a contribuit şi faptul că în România folosirea remediilor naturale precum ceaiurile sau tincturile constituie o parte din tradiţia populară a ţării, o barieră în utilizarea mai frecventă a acestui tip de produse de înaltă calitate fiind însă cea a preţului. În ciuda acestui lucru, Uţiu spune că membrii generaţiilor mai tinere, a milenialilor şi a celor din generaţia Z, optează tot mai frecvent pentru articole naturale. De altfel, adaugă executivul, şi în şcolile de medicină se fac progrese în acest sens, el dând drept exemplu posibilitatea de a obţine un atestat de studii complementare în fitoterapie, care speră să fie urmat în curând de unul similar, în gemoterapie.
    Pandemia de COVID-19, care a avut un impact devastator asupra economiilor de pretutindeni, nu a ferit nici piaţa terapiilor naturale. Astfel, dacă în primul trimestru al anului planul de business a fost depăşit cu două cifre, în trimestrul II estimările vor fi ajustate. Acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că majoritatea clienţilor din farmacii au mers să îşi facă aprovizionarea doar cu produse de strictă necesitate, dar şi de faptul că majoritatea terapiilor naturale nu sunt folosite în stadiile avansate ale unei afecţiuni, ci sunt administrate pe termen de minimum una-două luni, cu scopul de a menţine o bună funcţionare a organismului şi de a-i întări imunitatea. Un impact major la această scădere l-a avut însă şi faptul că mare parte dintre magazinele de tip Plafar şi-au încetat complet activitatea în perioada stării de urgenţă, în special cele localizate în centrele comerciale, unde fluxul mare de clienţi asigura o evoluţie bună a vânzărilor.
    Reprezentanţii PlantExtrakt speră ca pe fondul pandemiei, dar şi al inevitabilelor viroze sezoniere, românii să înţeleagă cât de importantă este urmarea unei terapii naturale pentru întărirea imunităţii, ei recomandând două cure anuale, primăvara şi toamna. „Ne dorim ca pe fiecare bon eliberat de o farmacie să se regăsească câte un produs natural 100%. Şi nu mă refer neapărat la produsele PlantExtrakt, ci la produse neapărat naturale.
    Ne-am bucura ca pacienţii să înţeleagă mai bine şi să fie conştienţi de beneficiile pe care le au produsele naturale 100% pentru sănătate. Depinde foarte mult şi de noi, şi de direcţionarea unor eforturi către programe de educaţie a populaţiei cu privire la diverse aspecte ce ţin de sănătate”, spune Cornel Uţiu.
    Ca planuri de viitor, el menţionează o serie de noi investiţii pentru sporirea gradului de vizibilitate în mediul digital, mai ales că izolarea la domiciliu a determinat o migrare mai rapidă a clienţilor spre magazinele virtuale, investiţii planificate în ciuda costurilor mari de transport, care ajung în unele cazuri chiar şi la acelaşi nivel cu cel al produselor. Compania nu şi-a fixat însă ca ţintă să concureze individual pe zona de online, colaborând în schimb cu farmaciile care au intrat pe acest canal.


    1991
    Este înfiinţată compania PlantExtrakt, producător şi exportator de medicamente homeopate şi de materii prime pentru homeopatie şi fitoterapie

    1993
    Începe exportul de extracte gemoterapice

    1994
    PlantExtrakt intră pe piaţa farmaceutică românească cu produse fitoterapice şi gemoterapice

    1995
    Compania lansează în piaţa farmaceutică locală primele medicamente homeopate

    2004
    PlantExtrakt obţine certificarea GMP (good manufacturing practice) din partea ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale)

    2006
    Este obţinută certificarea bio pentru culturi organice proprii de plante şi pentru recoltarea ecologică a plantelor din flora spontană

    2019
    PlantExtrakt devine parte a Martin Bauer Group (the nature network)

  • Inventatorul care a dat greş de peste 5.000 de ori înainte să dezvolte obiectul care este acum în aproape toate casele. Pandemia i-a crescut acum averea şi mai mult

    Inventatorul Sir James Dyson a ajuns recent pentru prima dată în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din Regatul Unit, averea sa ajungând duminică, 17 mai în clasamentul Sunday Times Rich la 16,2 miliarde de lire sterline, după ce a crescut anul acesta cu 3,6 miliarde de lire sterline. 


    Antreprenorul şi-a construit averea pe baza aspiratoarelor fără sac, pe care el însuşi le-a inventat şi pe care a început să le vândă începând cu anul 1993.


    Sir James, care are acum 72 de ani, a crescut în Norfolk şi a studiat arta, înainte ca cel care l-a îndrumat în colegiu să îi sugereze să se îndrepte spre design.  


    El a creat aspiratorul fără sac după ce a văzut cum funcţionează unul industrial şi şi-a imaginat cum ar putea să aducă beneficiile acestuia într-unul pentru casă. A durat însă mai bine de 10 ani ca ideea lui să aibă şi succes, ajungând la un moment dat să înregisteze datorii de 1 milion de lire sterline. Până la un aspirator funcţional, a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat. El cochetează şi cu domeniul maşinilor electrice: chiar săptămâna trecută a dezvăluit prototipul său, în care a declarat că a investit peste 500 de milioane de lire sterline începând cu anul 2017. Proiectul a fost însă anulat de companie în toamna anului trecut.


    Sir James Dyson a ajuns în topul listei celor mai bogaţi oameni de afaceri din Marea Britanie în contextul în care averile celor 1.000 mai bogaţi oameni de aici au înregistrat pentru prima dată o scădere de la criza financiară, minusul înregistrat fiind de 3,7%. 


    Fraţii Hinduja, care îl urmează pe Dyson pe listă şi care sunt copreşedinţii conglomeratului financiar şi industrial ce le poartă numele cu baza în India, au înregistrat o scădere a averii cu 6 miliarde de lire sterline anul acesta, până la 16 miliarde de lire sterline.   

  • Politici fasciste pe timp de pandemie

    Tendinţele fasciste din unele ţări sunt descrise  într-un articol publicat de Project Syndicate şi semnat de profesorul de istorie Federico Finchelstein şi profesorul de filosofie Jason Stanley.

    În contrast puternic cu leadershipul eficient arătat de cancelarul german Angela Merkel, de preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi de tehnocraţia autocratică din Singapore, naţionaliştii de extremă dreapta au abordat criza cu ceva ce lumea nu a mai văzut de decenii: politica fascistă pe timp de boală. Şi nimeni nu este un reprezentant mai bun al acestei mărci politice decât preşedintele Braziliei, fostul ofiţer de armată Jair Bolsonaro.

    Câţiva alţi lideri de naţiuni – inclusiv preşedintele din Nicaragua, Daniel Ortega, şi dictatorii din Belarus, Turkmenistan şi Coreea de Nord – încă mai neagă faptul că pandemia mondială de COVID-19 reprezintă o ameninţare. Dar, printre negatorii coronavirusului, Bolsonaro joacă într-o ligă proprie.
    Printre altele, Bolsonaro şi-a demis recent propriul ministru al sănătăţii, Luiz Mandetta, doar pentru că acesta a susţinut măsuri uşoare de distanţare socială. Bolsonaro pare să-l imite pe omologul său din SUA, Donald Trump, care a demis recent un oficial din sănătate pentru că a rezistat eforturilor sale de a promova un tratament netestat pentru COVID-19.

    De-a lungul crizei, Trump a fost instabil, oscilând incoerent între negare şi a solicita acţiuni decisive pentru ca, recent, să speculeze că boala ar putea fi tratată prin injectarea de dezinfectanţi casnici în organism. Într-un final, liderul american a dat vina pe China pentru necazurile naţiunii sale. Şi totuşi, el şi Bolsonaro canalizează acelaşi impuls politic de a se pune deasupra ştiinţei şi expertizei, dând importanţă mai mare propriilor instincte primare şi justificându-şi deciziile prin credinţă şi mit. Deşi „strategiile” lor sunt parţial distincte, ambele împărtăşesc un fond istoric fascist care se concentrează în jurul cultului unui lider şi al mitului măreţiei naţionale – o măreţie care a fost compromisă de internaţionalism şi liberalism (ceea ce fasciştii echivalează cu comunismul).

    În întreaga lume, răspunsurile liderilor de extremă dreapta la pandemie prezintă elemente cheie ale ideologiei fasciste. După ce membrii partidului naţionalist de dreapta Vox din Spania au fost infectaţi la propriile mitinguri politice, ei au sugerat că anticorpii lor reprezintă lupta naţiunii împotriva unui invadator străin. După cum a spus unul din liderii acestei formaţiuni, Javier Ortega Smith, „anticorpii mei spanioli se luptă contra viruşilor chinezi blestemaţi”.
    În mod similar, Bolsonaro, în primul său discurs major despre COVID-19 (pe 24 martie), a afirmat că Brazilia nu are o vulnerabilitate ieşită din comun la virus. Spre deosebire de Italia slabă, cu „numărul mare de bătrâni” de acolo, Brazilia zilelor noastre, a argumentat el, „are totul, da, totul pentru a fi o mare naţiune”. Bolsonaro şi-a lăudat apoi propriul „trecut de atlet”, atingând astfel un alt motiv fascist standard: liderul ca întruchiparea sănătăţii şi vigorii naţiunii. Conform gândirii sale, Bolsonaro este nici mai mult nici mai puţin decât Brazilia.
    Există motive întemeiate pentru care o parte din presă l-a poreclit pe Bolsonaro, ales la sfârşitul anului 2018, „Trump de la tropice”. Afinitatea liderului brazilian pentru Trump nu a fost niciodată mai clară decât în reacţia sa la pandemie. Când Trump a cerut la sfârşitul lunii martie redeschiderea Americii până la Paşte, Bolsonaro l-a imitat rapid.
    Dar, spre deosebire de Trump, Bolsonaro îşi completează vorbele cu fapte. În timp ce Trump sugerează adesea că are o dorinţă de putere absolută, el se retrage de fiecare dată. În schimb, Bolsonaro se alătură protestelor publice în sprijinul intervenţiei armatei în Brazilia pentru desfiinţarea parlamentului brazilian şi a instituţiilor judecătoreşti. El este, în esenţă, o dublură a lui Trump, dar una care înfăptuieşte ceea ce Trump poate doar visa. Şi, având în vedere că fascismul este, la rădăcină, o fantezie de putere absolută a unui lider, Bolsonaro şi-a depăşit până acum profesorul în realizarea visului.
    Mai mult decât atât, în politica fascistă realitatea este doar un instrument prin care se poate propaga ideologia şi este afirmată dominaţia. După cum a scris Hitler în Mein Kampf, „statul naţional va privi ştiinţa ca pe un instrument pentru impulsionarea mândriei naţionale”.
    Dincolo de Brazilia şi Statele Unite, o altă mare democraţie cea mai mare din lume – a intrat sub conducerea extremei drepte: India. Acolo, prim-ministrul Narendra Modi şi partidul de guvernământ Bharatiya Janata au folosit pandemia pentru a promova o campanie continuă de demonizare îndreptată către populaţia musulmană indiană.
    În acest scop, guvernul Modi a atribuit public răspândirea coronavirusului unei întâlniri anuale a grupului misionar musulman Tablighi Jamaat, ignorând în acelaşi timp întâlniri similare organizate de grupurile hinduse. Nu este surprinzător, observă jurnalista Rana Ayyub, că „hashtagurile #CoronaJihad şi #BioJihad au inundat Twitterul” în ultimele săptămâni. Mesajul transmis de guvernul Modi naţiunii se bazează pe o minciună revoltătoare, dar are consecinţe de amploare pentru musulmanii din India. Cu mult înainte de venirea COVID-19 musulmanii erau vizaţi de o campanie de discriminare instrumentată chiar de stat. Pe lângă efortul oficial al guvernului de a le retrage câtorva milioane de musulmani cetăţenia, a existat o creştere a violenţei extrajudiciare împotriva musulmanilor, inclusiv un pogrom care a coincis cu vizita oficială a lui Trump în India la începutul acestui an. „Partidul aflat la guvernare în India nu se va da în lături de la nimic pentru a-şi impune agenda naţionalistă hindusă”, a scris în februarie ziarul american The Atlantic, descriind cum mulţimi înarmate hinduse atacau cartiere musulmane, musulmani şi afacerile acestora în Delhi în timp ce poliţia stătea pasivă sau, în unele cazuri, îi proteja pe atacatori. Musulmanii au ripostat. Au murit atunci cel puţin 45 de persoane, iar experţii avertizează că lumea ar trebui să se aştepte la pogromuri şi mai mari. Violenţele au amintit de cele din 2002, când Modi era secretar de stat, iar autorităţile nu au făcut nimic pentru a opri carnagiul în care au murit 1.000 de persoane, cele mai multe musulmani. 
    În Turkmenistan, dictatură închisă, care se fereşte de lumea exterioară, autoritatea susţine că în ţară nu există niciun caz de îmbolnăvire de COVID-19 şi că nici n-a existat vreodată. În schimb, în plină pandemie mondială, acolo au fost organizate defilări grandioase cu biciclişti costumaţi la fel, pentru a marca Ziua Mondială a Sănătaţii, şi cu cai pentru a sărbători Ziua Calului. Turkmenistanul neagă, de asemenea, că ar avea vreun caz de SIDA. Preşedintele Gurbanguli Berdîmuhammedov îşi alimentează cu grijă imaginea de atlet.
    În politicile fasciste, membrii grupului asupra căruia este îndreptată ura sunt aproape întotdeauna înfăţişaţi ca purtători ai bolii. Aşa i-au descris naziştii pe evrei şi tot aşa justifică astăzi guvernele de extremă dreapta politicile care vizează imigranţii şi minorităţile. În Italia, patria primului regim fascist, Matteo Salvini, liderul partidului de dreapta Lega, a susţinut în februarie că „a permite intrarea în ţară a emigranţilor din Africa, unde prezenţa virusului a fost confirmată, este o iresponsabilitate”. La acea vreme existau deja 229 de cazuri confirmate de COVID-19 în Italia şi doar unul din toată Africa. De atunci, Italia a devenit cel mai mare focar de boală din Europa. De asemenea, nu este surprinzător că administraţia Trump a folosit criza COVID-19 pentru a-şi consolida poziţia antiimigranţi. Făcând mai mult decât să atace obsesiv imigranţii fără documente, administraţia a impus şi un moratoriu cuprinzător asupra imigraţiei legale.
    Liderii politici vor fi întotdeauna tentaţi să pună vina pentru probleme pe duşmani ideologici familiari, deoarece acest lucru oferă coerenţă narativă. Dar, după cum a reamintit Hannah Arendt, teoretician germano-american al politicii care a abordat teme ca antisemitismul şi totalitarismul, „handicapul principal al propagandei totalitare este că nu poate satisface acest dor al maselor pentru o lume complet consecventă, inteligibilă şi previzibilă fără a intra în conflict serios cu bunul simţ”. Evreică în germania nazistă, Hannah Arendt a prins ambele războaie mondiale.
    Acum, când SUA este copleşită de pandemie, realitatea copleşeşte propaganda. Dar, după cum ştim din istoria fascismului, nu există nicio garanţie că bunul simţ va învinge.
    Federico Finchelstein este profesor de istorie la New School for Social Research and Eugene Lang College şi autor al cărţii „O scurtă istorie a minciunilor fasciste”. Jason Stanley este profesor de filosofie la Universitatea Yale şi autor al studiului „Cum funcţionează fascismul: Politica lui Noi şi Ei”.

  • De unde vin produsele de la Zara şi H&M

    Peste 500 de fabrici de îmbrăcăminte din Bangladesh, care aprovizionează mai multe branduri globale, şi-au reluat activitatea începând ieri, 27 aprilie, după o lună întreagă de restricţii menite să încetinească ritmul de noi infecţii cu coronavirus. Între timp, India plănuieşte să ridice restricţiile şi să reducă şocurile economice generate de pandemie, potrivit Reuters.

    Unele dintre cele mai mari branduri de îmbrăcăminte din lume, precum ZARA, H&M şi Gap Inc se aprovizionează din fabricile din Bangladesh, care le-au permis producătorilor să îşi reia activitatea din capitala Dhaka şi din oraşul port Chittagong.

    „Ne asigurăm că muncitorii poartă măşti, îşi spală mâinile la intrare, li se monitorizează temperatura şi păstrează distanţa”, a declarat Mohammad Hatem, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Produse Textile din Bangladesh.

    În Bangladesh există în prezent circa 4.000 de fabrici de îmbrăcăminte, în care lucrează 4,1 milioane de oameni. Estimările indică faptul că ţara poate pierde până la 6 miliarde de dolari din cauza măsurilor de carantină, lansate pe 26 martie.

    Competitorii, mai precis Vietnam, China şi Cambodgia, şi-au reluat deja activităţile, a spus Hatem.

    În India, o ţară cu o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori, starea de carantină va fi ridicată pe 3 mai, premierul Narendra Modi urmând să poarte discuţii cu miniştrii celor 28 de state ale ţării pentru a decide ce restricţii vor fi menţinute.

    Modi a declarat că riscurile generate de virus sunt departe de a lua sfârşit, chiar dacă India a reuşit să salveze mii de vieţi datorită perioadei extinse de carantină.

    India a raportat 28.379 de cazuri cu coronavirus, înregistrând, după China, al doilea cel mai mare număr de infecţii din Asia. Până acum, au murit 886 de oameni, extrem de departe de cifrele raportate în Statele Unite, Italia şi Spania.

    Experţii din domeniul sănătăţii spun că India a efectuat mult prea puţine teste, iar virusul rămâne în parte marte ascuns. Totuşi, spitalele nu sunt suprasolicitate, întărind argumentul pentru ridicarea unor restricţii.

    Economia Indiei, care înregistra înainte de pandemie cea mai înceată creştere din ultimii ani, s-ar putea contracta în anul fiscal care a început în aprilie, fapt ce pune un număr mare de tineri în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, spun economiştii.

     

  • De unde vin produsele de la Zara şi H&M

    Peste 500 de fabrici de îmbrăcăminte din Bangladesh, care aprovizionează mai multe branduri globale, şi-au reluat activitatea începând ieri, 27 aprilie, după o lună întreagă de restricţii menite să încetinească ritmul de noi infecţii cu coronavirus. Între timp, India plănuieşte să ridice restricţiile şi să reducă şocurile economice generate de pandemie, potrivit Reuters.

    Unele dintre cele mai mari branduri de îmbrăcăminte din lume, precum ZARA, H&M şi Gap Inc se aprovizionează din fabricile din Bangladesh, care le-au permis producătorilor să îşi reia activitatea din capitala Dhaka şi din oraşul port Chittagong.

    „Ne asigurăm că muncitorii poartă măşti, îşi spală mâinile la intrare, li se monitorizează temperatura şi păstrează distanţa”, a declarat Mohammad Hatem, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Produse Textile din Bangladesh.

    În Bangladesh există în prezent circa 4.000 de fabrici de îmbrăcăminte, în care lucrează 4,1 milioane de oameni. Estimările indică faptul că ţara poate pierde până la 6 miliarde de dolari din cauza măsurilor de carantină, lansate pe 26 martie.

    Competitorii, mai precis Vietnam, China şi Cambodgia, şi-au reluat deja activităţile, a spus Hatem.

    În India, o ţară cu o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori, starea de carantină va fi ridicată pe 3 mai, premierul Narendra Modi urmând să poarte discuţii cu miniştrii celor 28 de state ale ţării pentru a decide ce restricţii vor fi menţinute.

    Modi a declarat că riscurile generate de virus sunt departe de a lua sfârşit, chiar dacă India a reuşit să salveze mii de vieţi datorită perioadei extinse de carantină.

    India a raportat 28.379 de cazuri cu coronavirus, înregistrând, după China, al doilea cel mai mare număr de infecţii din Asia. Până acum, au murit 886 de oameni, extrem de departe de cifrele raportate în Statele Unite, Italia şi Spania.

    Experţii din domeniul sănătăţii spun că India a efectuat mult prea puţine teste, iar virusul rămâne în parte marte ascuns. Totuşi, spitalele nu sunt suprasolicitate, întărind argumentul pentru ridicarea unor restricţii.

    Economia Indiei, care înregistra înainte de pandemie cea mai înceată creştere din ultimii ani, s-ar putea contracta în anul fiscal care a început în aprilie, fapt ce pune un număr mare de tineri în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, spun economiştii.