BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Cine sunt oamenii din spatele unei super-bănci care se construieşte în Europa, de unde au venit milioane de euro pentru campania electorală a lui Marine Le Pen

    În aprilie, multă lume a răsuflat uşurată când preşedintele Franţei a câştigat un nou mandat în faţa Marinei Le Pen. UE numai de un Trump european nu are nevoie când ruşii bat la porţile Uniunii cu tancuri şi rachete de croazieră. Ce ar incrimina-o mai mult pe extremista franceză în ochii lumii civilizate ar fi că a primit bani de la Kremlin. Se pare că, indirect, acest lucru este posibil să se fi întâmplat deja.

    Principala rivală a lui Emmanuel Macron a primit bani de campanie, câteva milioane de euro, şi de la Viktor Orbán, premierul considerat autocrat al Ungariei. Orbán este ultimul dintre liderii europeni care i-a mai rămas prieten preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Guvernul maghiar primeşte, la rândul lui, bani, şi nu puţini – câteva miliarde de euro –, de la Rusia. Le Pen a primit un împrumut de la o bancă maghiară la insistenţele lui Orbán. Pentru această bancă, partidul de guvernământ a pregătit un viitor la propriu colosal, scrie Financial Times. Instituţia de la care Le Pen a primit bani este parte din proiectul a ceea ce ar trebui să devină una dintre cele mai mari bănci din ţară şi din regiune şi un instrument de forţă financiară şi influenţă pentru Fidesz.

    În spatele viitorului colos se ascund şi alte lucruri interesante. Unul ar fi că la noua bancă are interese fiul guvernatorului bancii centrale maghiare, un fost prieten al lui Orbán devenit critic înverşunat. Banca centrală supraveghează întregul sistem bancar maghiar, iar faptul că fiul guvernatorului a ajuns într-o poziţie în care poate profita financiar de succesul instituţiei de credit arată cum guvernul Orbán şi-a asigurat bunăvoinţa tatălui. Un alt fapt interesant este cum predicţiile şi comentariile analiştilor băncii sunt favorabile sau justifică politicile guvernului Orbán. Altul ar fi cum prin această bancă se creează o legătură mortală între oamenii de afaceri prieteni cu Orbán sau aliaţi ai partidului de guvernământ şi chiar economia ţării.

    Luna aprilie a fost specială şi pentru Orbán, nu doar pentru Macron sau Le Pen. Un vânt rece sufla peste Budapesta când liderul iliberal al Ungariei a urcat pe scenă pentru discursul de victorie în alegeri. După ce şi-a asigurat al patrulea mandat  succesiv,  Orbán radia de bucurie când s-a adresat unei mici mulţimi de credincioşi ai partidului Fidesz adunaţi în faţa Balenei, un centru de conferinţe elegant în formă de peşte, lângă Dunăre. „Cu siguranţă suntem într-o formă bună”, a spus el în veselia generală şi în aplauzele publicului. „Victoria este atât de mare încât poţi s-o vezi de pe Lună.”

    În apropiere, un grup de bancheri cu legături strânse cu  elita din jurul premierului răsuflau şi ei uşuraţi. Orbán, cu un palmares la conducerea unei ţări de neegalat în Europa, le-a susţinut de ani de zile efortul de a fuziona trei dintre cele mai mari bănci ale ţării într-o singură instituţie, în speranţa că aceasta va servi obiectivelor sale politice la fel de mult ca şi clienţilor. Victoria sa a însemnat că proiectul Magyar  Bankholding va merge cu siguranţă înainte. Într-adevăr, procesul de geneză bancară era deja în curs. În aceeaşi noapte, fuziunea a făcut primii paşi. Seara votului a fost aleasă pentru sincronizarea unora dintre sistemele primilor doi membri, Budapest Bank şi MKB Bank. Takarékbank, al treilea partener, urmează să se alăture în 2023. Fuziunea a decurs fără probleme, sistemele funcţionau.

    Seara votului a fost aleasă pentru sincronizarea unora dintre sistemele primilor doi membri, Budapest Bank şi MKB Bank. Takarékbank, al treilea partener, urmează să se alăture în 2023. Fuziunea a decurs fără probleme, sistemele funcţionau. Şi Orbán îşi avea asigurată funcţia timp de cel puţin încă patru ani: poate suficient timp pentru ca aşa-numita „superbancă” să se maturizeze. Bankholding lua viaţă, fiind menită să ofere sistemului politic al lui Orbán o coloană vertebrală-financiară solidă.

    Şi Orbán îşi avea asigurată funcţia timp de cel puţin încă patru ani: poate suficient timp pentru ca aşa-numita „superbancă” să se maturizeze. Bankholding lua viaţă, fiind menită să ofere sistemului politic al lui Orbán o coloană vertebrală – financiară solidă. Când Orbán a preluat puterea în 2010, partidul său Fidesz a spus că va guverna în cadrul unui „Sistem Naţional de Cooperare” (NER) în baza căruia toţi membrii societăţii se vor uni în urmărirea unor obiective comune. În practică, NER a devenit treptat o reţea de instituţii de stat şi afaceri selectate, conduse de obicei de prietenii şi aliaţii lui Orbán, despre care grupurile de protecţie a drepturilor spun că se ajută reciproc pentru a susţine regimul iliberal al prim-ministrului.

    Liderii UE l-au acuzat pe Orbán că a direcţionat subvenţiile UE şi contractele de achiziţii publice către această reţea pentru a cultiva loialitate şi a-şi întări regimul. Guvernul său neagă acest lucru, dar acum se confruntă cu o lipsă de finanţare, deoarece UE a blocat fonduri de redresare postpandemie în valoare de 7,2 miliarde de euro din cauza problemelor privind statul de drept şi corupţia. Iar guvernul a cheltuit nebuneşte pe măsuri sociale pentru a se asigura că cea mai mare parte a voturilor se duc la Fidesz. O mare bancă privată precum Bankholding ar putea ajuta la stimularea economiei Ungariei. Guvernul spune că scopul fuziunii este de a crea o bancă „importantă din punct de vedere strategic” care va ajuta la a face sectorul bancar al Ungariei mai sigur şi mai eficient.

    Dar o instituţie de credit care cooperează îndeaproape cu guvernul şi poate chiar primeşte instrucţiuni de la acesta ar accelera şi dezvoltarea economiei hibride simbolizate de NER, spun bancheri de top. „În afară de profiturile directe şi finanţarea pentru companiile lor, ceea ce Orbán şi guvernul râvnesc cel mai mult este influenţa”, spune un director de bancă sub rezerva anonimatului. „Ei vor o bancă mare, care este o afacere grozavă, dar este şi un instrument de putere”, spune un alt director din sectorul financiar. „Poate ajuta la finanţarea construcţiei Sistemului Naţional de Cooperare.” În cele trei mandate consecutive ale sale din 2010, Orbán a creat o maşinărie politică aproape imbatabilă, care a asigurat succesul electoral. Acum, el poate urmări ceea ce bancherii şi alţii spun că este moştenirea lui mult dorită: asigurarea supremaţiei economice şi ideologice oricui este la putere în mod formal. Bankholding îl va ajuta pe Orbán să creeze o elită economică şi socială locală rezistentă, spun oameni familiarizaţi cu gândirea acestuia. De asemenea, ar putea ajuta la îndeplinirea agendei sale naţionaliste de slăbire sau scoatere din afaceri a rivalilor străini şi chiar să-i permită să finanţeze aliaţii iliberali de peste mări. Partidul francez de extremă dreapta al Marinei Le Pen a primit un împrumut de la una dintre băncile care a fuzionat pentru a deveni Bankholding.

    Guvernul maghiar a respins ideea că superbanca ar servi agendei lui Orbán. Pachetul de acţiuni deţinut de stat, de doar 30,35%, la Bankholding înseamnă că „nu există şi nu poate exista vreo influenţă politică în funcţionarea ei zilnică”, spune executivul. Banca este „supusă aceluiaşi cadru legal destul de strict şi aceloraşi standarde de funcţionare ca orice bancă naţională”. Aici constă riscul. Una dintre principalele vulnerabilităţi ale băncii, arată zeci de interviuri FT cu profesionişti din domeniul financiar maghiar, este că instituţia este deja încărcată cu împrumuturi pentru persoanele aservite regimului lui Orbán. Dacă Orbán eşuează, multe dintre aceste companii riscă să-şi piardă contractele cu statul şi s-ar putea să nu îşi onoreze datoriile, lovind la rândul lor banca şi pe ceilalţi clienţi ai acesteia. Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că o superbancă maghiară este o idee proastă. Oamenii care cunosc îndeaproape situaţia acesteia, care au vorbit în cea mai mare parte sub condiţia anonimatului, au spus că o instituţie financiară cu o capacitate mai largă de a împrumuta ar putea fi un avantaj pentru economia ţării – dar numai dacă este liberă de influenţa politică şi îi este permis să crească astfel încât expunerea exagerată la sistemul lui Orbán să nu mai fie o problemă. În acest moment pare puţin probabil. Alături de stat, ceilalţi proprietari ai băncii sunt cel mai apropiat aliat şi prieten din copilărie al lui Orbán, Lőrinc Mészáros, cu aproximativ 40%, şi un grup de investitori cu legături cu fiul guvernatorului băncii centrale, György Matolcsy.

    Liderii UE l-au acuzat pe Orbán că a direcţionat subvenţiile UE şi contractele de achiziţii publice către această reţea pentru a cultiva loialitate şi a-şi întări regimul. Guvernul său neagă acest lucru, dar acum se confruntă cu o lipsă de finanţare, deoarece UE a blocat fonduri de redresare postpandemie în valoare de 7,2 miliarde de euro din cauza problemelor privind statul de drept şi corupţia. Iar guvernul a cheltuit nebuneşte pe măsuri sociale pentru a se asigura că cea mai mare parte a voturilor se duc la Fidesz. O mare bancă privată precum Bankholding ar putea ajuta la stimularea economiei Ungariei.

    După cum a spus o persoană, până când lucrurile se vor schimba, Bankholding – al cărui bilanţ combinat al membrilor în 2020 se ridica la aproximativ o şesime din PIB-ul ţării – „va fi cel mai mare risc pentru economia maghiară”. Orbán este de mult convins că influenţa economică trebuie să sprijine puterea politică pentru ca regimul său să fie durabil, o lecţie pe care a învăţat-o când primul său mandat ca premier s-a încheiat cu înfrângere în 2002, în ciuda unui record solid de administrare economică. Când a revenit la putere, în 2010, şi-a propus să preia controlul asupra economiei imediat. Sistemul bancar avea atunci, probabil, nevoie de reformă. OTP Bank a dominat o piaţă fragmentată, cu o cotă de peste 20%. Filialele mai multor bănci străine deţineau aproximativ 10% fiecare, existând şi o mulţime de microcreditori. Majoritatea nu obţineau profituri semnificative, dar companiile-mamă le-au păstrat oricum în reţelele lor internaţionale. „Nimeni nu a renunţat, în ciuda şocurilor şi a dezvoltării lente”, a spus un bancher cu zeci de ani de experienţă pe piaţa maghiară. Adică până când a venit Orbán. În manifestul său din 2010, Orbán a transformat băncile în ţapi ispăşitori, angajându-se să lupte împotriva creditorilor deţinuţi în mare parte de  străini care, a spus el, i-a suprataxat pe maghiari. „Este un sistem construit pentru a învinge  cu exces de putere în timp ce pretinde că concurează”, a scris el. „Statul trebuie să facă un pas împotriva unor astfel de situaţii. Acolo unde este posibil, operaţiunile asemănătoare cartelurilor trebuie întrerupte, chiar şi ajutând noi concurenţi să intre.” Orbán a corectat o gaură bugetară largă cu taxe suplimentare pentru companiile mari, în mare parte cu capital străin, inclusiv bănci. Cu insolvenţa evitată, a început să revizuiască întregul sector. A luat măsuri represive împotriva creditelor în valută, a introdus alte taxe pe tranzacţii şi, cel mai important, a acţionat pentru a aduce proprietatea în mâini maghiare de încredere.

    „Ne-am stabilit obiectivul de a crea un nou sistem economic: o ambiţie semnificativă”, a declarat Orbán la un forum de afaceri în vara anului 2012, semnalând o îndepărtare de la modelul occidental al economiei sociale de piaţă. „O parte a noului model este de a avea 50% din sistemul bancar în mâini maghiare”. Premierul nu a pierdut timpul. Câteva luni mai târziu, adică încă în 2012, statul a cumpărat un pachet mare de acţiuni la Takarékbank, o reţea de cooperative de economii şi împrumut, de la Banca DZ din Germania. În 2013, şi-a mărit pachetul pentru a deveni acţionar majoritar. În 2014, statul a achiziţionat MKB de la BayernLB din Germania. În anul următor, General Electric a vândut guvernului Budapest Bank. În 2016, guvernul a reprivatizat MKB şi, în 12 luni, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Orbán a primit o mare parte din ea. Mészáros, un fost instalator care a crescut în acelaşi sat cu prim-ministrul, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni ai ţării, în timp ce companiile sale au câştigat zeci de contracte de achiziţii publice. Odată, el a atribuit jovial ascensiunea sa fulgerătoare lui „Dumnezeu, norocului şi lui Viktor Orbán”. Mészáros a achiziţionat pachete mari nu doar la MKB, ci şi la Takarékbank, în 2019.

    Componentele superbăncii erau în mâini loiale, în multe privinţe culoarul perfect pentru NER. „NER a avut mai multe motive să remodeleze structurile de proprietate ale sectorului bancar”, a declarat József Martin, directorul Transparency International în Ungaria. „Au vrut să scape de capitalul străin şi să treacă mizele la cercurile de afaceri proguvernamentale şi în cele din urmă către Mészáros”. Etapa a fost pregătită şi în decembrie 2020 Bankholding şi-a început activitatea ca holding înainte de fuziunea planificată. Cei trei creditori care îşi uneau forţele aveau profiluri foarte diferite. MKB era puternică în împrumuturi corporative şi pe private banking. Budapest Bank a fost o bancă universală modernă cu servicii de retail, corporative şi de investiţii. Takarékbank a fost un amalgam cu un nucleu modern şi cooperative de economii rurale rămase din epoca comunistă. Clienţii obişnuiţi depuneau economii modeste, scoteau numerar o dată pe lună, împrumuturile erau adesea bazate pe calcule pe spatele unui plic şi înregistrate în caiete de matematică. Aceasta va fi integrată mai târziu, eventual anul viitor, a precizat Bankholding. Fuziunea nu este încă finalizată, dar registrele Bankholding sunt deja pline de împrumuturi pentru aliaţii, prietenii şi membrii familiei Orbán din reţeaua NER, spun surse cu cunoştinţe directe despre operaţiunile băncii. Deşi amploarea exactă a expunerii NER este necunoscută, unele proiecte sunt publice. În august anul trecut, Opus Energy, o subsidiară a holdingului Opus Global al lui Mészáros, a cumpărat reţeaua de distribuţie a energiei electrice din estul Ungariei Titász folosind un împrumut în valoare de aproximativ 130 de milioane de euro de la MKB Bank şi Takarékbank, ambele membri Bankholding, potrivit documentelor de la Bursă. Într-un alt exemplu, BDPST, un dezvoltator imobiliar controlat de ginerele lui Orbán, István Tiborcz, a primit două împrumuturi de la Takarékbank în valoare totală de aproximativ 100 de milioane de euro în iulie anul trecut pentru a dezvolta Hotel Dorothea, un hotel de lux construit în inima Budapestei.

    Guvernul maghiar a respins ideea că superbanca ar servi agendei lui Orbán. Pachetul de acţiuni deţinut de stat, de doar 30,35%, la Bankholding înseamnă că „nu există şi nu poate exista vreo influenţă politică în funcţionarea ei zilnică”, spune executivul. Banca este „supusă aceluiaşi cadru legal destul de strict şi aceloraşi standarde de funcţionare ca orice bancă naţională”.

    Iar o altă filială a BDPST a lui Tiborcz a primit aproximativ 14 milioane de euro de la Budapest Bank în septembrie anul trecut pentru a cumpăra hotelul Iberostar Grand din centrul oraşului, vizavi de banca centrală. Numai aceste trei împrumuturi au extins expunerea Magyar Bankholding la NER cu aproape un sfert de miliard de euro – mai mult de 1% din bilanţul său cumulat. Surse cu cunoştinţe directe despre operaţiuni spun că multe alte proiecte mari NER au primit împrumuturi de la aceste bănci. Un purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a Ungariei, care acţionează şi ca autoritate de reglementare a pieţei, spune că Bankholding nu prezintă „vulnerabilitati suplimentare semnificative sau riscuri prudenţiale” în afara profilului de risc al oricărei instituţii financiare. „În opinia noastră, fuziunea şi integrarea deplină ar putea contribui în mare măsură la consolidarea cadrului de gestionare a riscurilor celor trei bănci. Influenţa politică a Bankholding depăşeşte graniţele. Odată cu fuziunea care se profila, s-a aflat că MKB Bank a împrumutat mai mult de 10 milioane de euro candidatei naţionaliste franceze la preşedinţie, Marine Le Pen, potrivit documentelor de venit prezentate de aceasta autorităţilor de la Paris. Orbán i-a susţinut politica şi s-a întâlnit frecvent cu ea în ultimii ani, chiar apărând într-un mesaj video la mitingurile ei. Când Le Pen nu a reuşit să obţină finanţare din cauza reticenţei băncilor franceze de a se asocia cu partidul ei de extremă dreapta, banca maghiară i-a venit în ajutor. Acesta a fost un fel de test de loialitate pentru Bankholding. Potrivit unor persoane care cunosc situaţia, ordinul direct al lui Orbán a fost necesar pentru ca Le Pen să-şi primească banii deoarece conducerea băncii şi chiar Mészáros au fost reticenţi să o finanţeze pe aceasta într-o perioadă politică atât de sensibilă. În cele din urmă, voinţa lui Orbán a prevalat şi un ofiţer de credite de la Bankholding a fost trimis la Paris pentru a semna documentele cu Le Pen. Astfel, banca a trecut testul. Romanţa premierului maghiar cu Le Pen a continuat şi după ce aceasta a pierdut alegerile. Doar au prieteni comuni. Guvernul lui Orbán a primit de la ruşi un împrumut de zece miliarde de euro pentru extinderea, cu tehnologie rusească, a centralei nucleare maghiare. Condiţiile contractului de finanţare sunt secrete.

    Nimeni din sectorul bancar nu a fost dispus să-şi împărtăşească părerile despre Bankholding de teamă să nu-l enerveze pe premier, dar mulţi spun în privat că sunt îngrijoraţi de riscurile sistemice ale proiectului. Se aşteaptă ca împrumuturile NER să continue, prinzând banca într-o fază în care împrumutaţii şi proprietarii sunt în egală măsură datornici faţă de Orbán, a spus un bancher senior, adăugând: „Lumea se schimbă şi acele companii pot falimenta”.

    Pentru unii, există un sentiment de oportunitate ratată în ceea ce ar fi putut face această superbancă pentru Ungaria. Proiectul Bankholding „are multe elemente logice”, spune un alt lider bancar. „Integrarea cooperativelor de economii este înţeleaptă, iar fuzionarea portofoliilor de retail, corporative şi de afaceri mici este inteligentă. Dar cu greu se pot descurca cu asta, deoarece sunt ocupaţi cu finanţarea imperiului.”

  • Ce afacere gigant au construit doi tineri români care s-au întâlnit întâmplãtor în Londra. Pânã acum, au obtinut finantari de peste 160 de milioane de euro

    Un start-up aflat la intersecţia dintre imobiliare şi fintech, a cărui funcţionare este dependentă de sofisticaţi algoritmi de inteligenţă artificială, este noua senzatie a scenei prop/fintech europene, cu runde de finanţare cu o valoare totală de peste 160 de milioane de euro până acum. Fondatorii sunt doi români – care s-au întâlnit, întâmplător, la Londra. Care este povestea lor?

    Am pornit în 2017 cu un cofondator, culmea, un român, Ştefan Boronea din Iaşi. Noi ne-am întâlnit într-un accelerator în Londra, total fără nicio legătură cu România. El studiase în Amsterdam şi a făcut master în inteligenţa artificială în 2010 când tehnologia nu era aşa de cool ca acum şi a lucrat în cercetare militară, diverse think tankuri, la IBM, booking.com – el a venit cu tehnologia, iar eu cu ideea şi cu cunoştinţele de business. Şi aşa am pornit”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Vadim Toader, cofondator şi CEO al Proportunity.

    Start-up-ul acoperă deficitul de finanţare cu care se confruntă de regulă tinerii la achiziţionarea unei case, a explicat el. „Noi rezolvăm problema faptului că locuinţele costă cam de 8 – 10 ori salariul anual brut, pe când băncile îţi împrumută doar de 4,5 sau 5 ori salariul brut, prin urmare rămâne o diferenţă de acoperit.” Ideea a venit pornind din experienţa lui Vadim Toader atunci când el a vrut să-şi achiziţioneze o locuinţă. „Deci eu sunt originar din Roman, Neamţ şi am fost la facultate în Marea Britanie, am fost la Oxford, am studiat şi apoi m-am angajat în Londra în consultanţă. Şi părinţii mei au zis «OK, nu mai arunca bani pe apa sâmbetei, ia-ţi un apartament».

    M-am uitat ca orice tocilar, am luat toate anunţurile de pe echivalentul imobiliare.ro de aici ca să văd care sunt ocaziile, care este preţul, comparam cu cât costă chiria, şi mi-am făcut eu o listă de 100 de proprietăţi care ar fi cele mai bune. Şi când am mers să vorbesc cu agentul, brokerul de ipoteci, mi-a zis că nu pot să-mi permit niciuna pentru că eu aveam atunci salariul de 39.000 de lire sterline. Deci 4,5 x cât puteam să împrumut înseamna vreo 180.000 lire sterline şi, cu depozit de acasă de vreo 20.000 lire sterline, eu ajungeam la 200.000 lire sterline, în timp ce toate apartamentele începeau de la un preţ de 300.000 lire sterline.”

    Aici intervine Proportunity, care oferă împrumuturi care funcţionează ca o a doua ipotecă pentru cumpărătorii de case din Marea Britanie. Compania foloseşte tehnologia pentru a identifica şi selecta proprietăţile cu cele mai mari şanse de apreciere a preţurilor în următorii ani şi proprietarii cu cele mai bune perspective de rambursare. Acest tip de împrumut le permite cumpărătorilor să fie proprietari în proporţie de 100% din prima zi. Cum funcţionează tehnologia Proportunity? „Noi avem acces la toate tranzacţiile imobiliare din 1995 până azi, sunt circa 40 de  milioane de tranzacţii şi augumentăm fiecare tranzacţie în care ştim preţul, data, cu vreo 150 de factori – 50 sunt imobiliari (ce tip de casă, apartament, eficienţa energetică, înălţimea tavanului etc), şi 100 sunt factori economici (de exemplu, în acel cartier sunt cam 12 tipuri de infracţiuni, cum progresează şcolile, ce fel de magazine, cafenele sunt, ce ratinguri de igienă au localurile, adică încercăm să ne uităm la tot ce se uită un om când se mută într-un cartier). (…)

    Londra, care are 10 milioane de oameni, o împărţim în vreo 40 de mii de zone şi, pentru fiecare cartier noi avem un fel de index, un fel de euro pe metru pătrat, indice pe care îl corelăm cu toate datele din acel cartier, şi avem o estimare legată de cam cât ar trebui să dai pentru o casă care e OK, nu scumpă, nu ieftină, în prezent şi ne uităm la unde credem că va ajunge preţul în câţiva ani.” Start-up-ul a dat primul împrumut în 2018, iar până acum au acordat în total împrumuturi pentru 250 de case. Acum compania se concentrează doar pe piaţa din Marea Britanie pentru că au o oportunitate mare de creştere acolo, în contextul în care anul viitor se încheie programul guvernamental „help to buy” prin care statul ajuta britanicii să îşi cumpere o casă nouă.

    Fintech-ul creat de cei doi români la Londra, cu finanţări obţinute până acum de peste 160 de milioane de euro, s-a listat recent pe platforma SeedBlink într-o nouă rundă de investiţii în valoare totală de 7 milioane de euro, menită să finanţeze lansarea a două noi produse. „Iniţial am pus o sumă de 300 de mii de euro pe SeedBlink şi, în funcţie de cerere, putem să o mai creştem”, a punctat Vadim Toader. Proportunity a primit o finanţare de 100 de milioane de euro în trimestrul 4 din 2021. Veniturile companiei s-au dublat din iulie 2021, ajungând la 160.000 de euro în martie 2022.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: George Moroianu, cofondator, Flip Technologies –  marketplace pentru achiziţia şi vânzarea de telefoane recondiţionate

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca anul acesta să crească veniturile de 3-4 ori faţă de 2021, când vânzările s-au ridicat la 13,4 milioane euro. Start-up-ul a avut o creştere exponenţială în cei trei ani de existenţă, încă din primul an de la lansare reuşind să aibă venituri de 2,5 mil. euro. Evoluţia spectaculoasă a ajutat echipa Flip să atragă în total investiţii de aproape 8,4 milioane euro, cea mai recentă şi cea mai mare rundă de finanţare având o valoare de 6,5 milioane euro.

    „Suma pe care am luat-o se duce în câteva direcţii importante pentru noi. În primul rând, ne dorim să accelerăm creşterea pe plan local, aici în România, după care vizăm deschiderea a două pieţe: Bulgaria, în care am făcut deja primii paşi şi urmează să lansăm curând, şi apoi avem în plan şi deschiderea a celei de-a treia ţări şi anume Ungaria spre final de an.“

    2. Invitaţi: Marius Dascălu, fondator şi CEO al Headlight Solutions (soluţii software şi hardware pentru securitate IT şi apărare) şi Aimen Aldahash, partner development manager, Microsoft & mentor InnovX-BCR

    Ce e nou? Compania din Braşov se află în căutarea unei finanţări de circa 5 milioane euro, în special pentru a-şi asigura un volum mai mare de stocuri de componente, dar şi pentru a-şi creşte vânzările şi pentru a atrage mai mult clienţi din străinătate. Headlight Solutions a participat recent în programul de accelerare InnovX-BCR care a ajutat-o atât la nivel de informaţii şi metode de aplicare în businessul propriu, cât şi la nivel de deschidere către investitori lcoali şi străini.

    „În cadrul acceleratorului a fost foarte interesant că am putut să discutăm în mod direct şi amical cu reprezentanţi ai multor fonduri de investiţii interesaţi de zona de tehnologie. Un alt exemplu este că într-un timp relativ scurt, aproximativ o lună şi jumătate, vom merge la un eveniment dedicat zonei de investiţii în tehnologie în Statele Unite tot prin intermediul InnovX.“ Marius Dascălu

     „Nu există bariere de intrare atunci când vorbim de inovaţie în tehnologie – orice companie este un potenţial unicorn pentru o piaţă care încă nu există. Şi din punctul acesta de vedere, InnovX joacă un rol vital pentru acei antreprenori care caută modalitatea optimă de a creşte cu ajutorul tehnologiei şi a unui model de business potrivit.” Aimen Aldahash.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Vicenţiu Corbu, fondator şi CEO al KIM

    Ce face? A dezvoltat o platformă proprie, numită KIM 4 Industry, care integrează soluţii software pentru zona de producţie, logistică şi operaţiuni în teren.

    „Am deschis o rundă de investiţie cu ajutorul căreia vrem să mergem în zona aceasta internaţională. Practic anul curent va fi un an de muncă, un an în care vom construi tot acest mecanism şi arhitectură de scalare, deci anul curent nu va avea nişte ţinte de venituri foarte mari fiindcă acum practic efectiv punem bazele noii platforme. Ne-am propus să acoperim investiţia pe care o primim la sfârşitul lui 2023, urmând ca în 2024-2025 să fim numai pe profit.”

     

    2. Invitat: Vadim Toader, cofondator şi CEO al Proportunity.

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care oferă împrumuturi ce funcţionează ca o a doua ipotecă pentru cumpărătorii de case din Marea Britanie. Compania foloseşte tehnologia pentru a identifica şi selecta proprietăţile cu cele mai mari şanse de apreciere a preţurilor în următorii ani şi proprietarii cu cele mai bune perspective de rambursare.

    „Am pornit în 2017 cu un cofondator, culmea, un român, Ştefan Boronea din Iaşi. Ne-am întâlnit într-un accelerator în Londra, total fără nicio legătură cu România. El studiase în Amsterdam şi a făcut master în inteligenţa artificială în 2010 când tehnologia nu era aşa de cool ca acum şi a lucrat în cercetare militară, diverse think tank-uri, IBM, booking.com – el a venit cu tehnologia, iar eu cu ideea şi cu cunoştinţele de business. Şi aşa am pornit.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Guvernul iese pe pieţele externe pentru a treia ora în acest an: vrea să se împrumute în dolari pe 5 ani şi pe 12 ani. În ianuarie a atras aproape 5 mld. euro de pe extern

    Ministerul Finanţelor, condus de Adrian Câciu, a ieşit pe 18 mai 2022 să se împrumute de pe pieţele externe, în a treia astfel de operaţiune din acest an, într-o finanţare denominată în dolari, pentru finanţarea deficitului, potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg.

    Potrivit datelor publicate în urmă cu puţin timp pe platforma Bloomberg, Ministerul Finanţelor vrea să se finanţeze prin două tranşe, una cu scadenţa pe 5,5 ani şi cealaltă pe 12 de ani în obligaţiuni în dolari. Spre comparaţie pe 19 ianuarie 2022 MFP a atras 2,1 mld. dolari pe pieţele externe iar pe 31 ianuarie alte 2,5 mld. euro.

    Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă semi-anual. Prima tranşă are maturitatea 30 aprilie 2027 iar cea de-a doua, 15 mai 2022.

    Pentru prima tranşă dobânda este formată din midswap (MS) plus 250 de puncte de bază, iar pentru cea de-a doua, MS plus 320 puncte de bază.

    Valoarea împrumutului va fi publicată după ce se strâng ofertele de la investitori, iar preţul se va forma în funcţie de cerere. Cel mai probabil, valoarea va fi publicată astăzi, după ora 18.00.

    Potrivit datelor Bloomberg, această finanţare prin eurobonduri are ca bookrunners Citi, Erste J.P. Morgan, Raiffeisen Bank, Societe Generale.

     

  • Rata dobânzii la 10 ani a ajuns la maxime istorice: Ministerul de Finanţe s-a împrumutat luni şi marţi de la bănci cu o dobândă de 7,92% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi de la bănci 45 milioane lei în cadrul sesiunii de oferte necompetitive din licitaţia pentru obligaţiuni derulată luni, când dobânda a ajuns la un maxim istoric de 7,92%.

    ”Se evidenţiază creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 32 puncte bază la 7,79%, nivel record. Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa februarie 2032 şi s-a împrumutat cu 517 milioane lei (peste volumul programat de 300 milioane lei), la un cost mediu anual de 7,92%, în majorare cu 1,43 puncte procentuale comparativ cu nivelul înregistrat la licitaţia din aprilie”, a declarant Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Valoarea totală a ofertelor necompetitive subscrise a fost de 95 milioane lei, iar valoarea adjudecată de 45 milioane lei. La această sesiune au depus oferte cinci bănci.

    În urma licitaţia de obligaţiuni de stat pe 10 ani desfăşurate luni, Ministerul de Finanţe a atras 517 milioane lei, cu o dobândă de 7,92% pe an. La licitaţie au participat şase dealeri primari. Valoarea totală a cererii a fost de 651 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 483 milioane lei. Rata cuponului a fost de 6,7%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului de adjudecare a fost de 7,92%.

     

  • Profil de investitor: Cum să faci profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung

    Investitorii mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre care cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. 

    Robert Spiridon, freelancer şi traducător, vorbeşte foarte bine, la 33 de ani, şi limbajul investiţiilor. Încă din timpul facultăţii, a început să investească cu bani împrumutaţi de la mama sa, iar acum are un portofoliu care se împarte deopotrivă între acţiuni, criptomonede şi mărfuri. Strategia sa? Profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung.

    „Cu 2.500 de euro luaţi împrumut de la mama mea, am deschis un cont la un broker străin, iar primele achiziţii au fost în materie de valută pe piaţa monetară internaţională – FX sau ForEx. Bineînţeles că i-am pierdut pe toţi în câteva luni de zile” – aşa a fost debutul lui Robert Spiridon în universul investiţiilor.

    În vârstă de 33 de ani, el a avut primul contact cu piaţa de capital în timpul facultăţii, după câteva cursuri introductorii despre Bloomberg Terminal, un sistem software care le oferă investitorilor acces la serviciile de date ale agenţiei de ştiri americane Bloomberg.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Robert Spiridon

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: Economist, freelancer

    OCUPAŢIE: În momentul de faţă, tată

    INVESTEŞTE: Part-time

    „Mi s-a părut foarte interesantă lumea investiţiilor şi faptul că toţi oamenii de afaceri prezentaţi în studiile de caz aveau în portofoliu şi instrumente financiare”, povesteşte el.

    Robert este prezent în piaţă part-time, dar nu exclude o activitate mai intensivă pe viitor. „Având în vedere riscul la care te expui când investeşti, pentru mine a fost tot timpul doar o metodă de venit part-time cu riscuri acceptabile în comparaţie cu venitul meu. Pe viitor, cine ştie?…”

    În momentul de faţă are o expunere mică pe piaţa de acţiuni după ce a lichidat deţinerile de pe Wall Street în decembrie anul trecut şi a investit banii într-un proiect personal. Mai are în portofoliu câteva acţiuni, criptomonede pe un alt cont şi aşteaptă oferte mai bune în piaţă.

    „Sper să pot cumpăra în revenirea economică. Crizele sunt momente oportune excelente de investit. Ascult mult, citesc mult în materie de analiză financiară, am fost pregătit pentru ultimele crize. În acelaşi timp, părerea mea este că trebuie să investeşti cât de cât etic. Am trecut prin criza de sănătate, acum prin conflictul dintre Rusia şi Ucraina, unii spun că suntem deja în al III-lea Război Mondial, dar în revenirea din aceste crize s-a făcut şi se poate face mult profit. Când preţurile sunt jos şi toţi se panichează, cumpăr la discount, aşa cum sunt multe companii acum, în plină criză logistică şi de materie primă”, spune investitorul.

    În 2011, Robert a absolvit cursurile Anglia Ruskin University (ARU), Cambridge, UK, specializarea Business Management. Din facultate a rămas pasionat de piaţa valutară (ForEx), unde s-a specializat pe short-term trading (tranzacţionare pe termen scurt: n.red). Profitul făcut din FX mărturiseşte că l-a direcţionat mereu către achiziţia de acţiuni, criptomonede, indici, mărfuri sau ETF-uri. 

    „Am căutat să îmi dezvolt o strategie pentru bugetul meu. Deocamdată aştept. Îmi pregătesc un cont de FX şi probabil în decurs de două luni voi începe să tranzacţionez din nou, investind ulterior profitul în piaţa de acţiuni. Sunt multe acţiuni la preţuri bune prin diferite sectoare”, adaugă el.

    După lichidările celor mai multor poziţii din decembrie anul trecut, investiţiile lui se ridică astăzi la aproape 5.000 de euro. Cele mai mari deţineri în acţiuni le are la producătorii de maşini electrice Tesla şi Rivian Automotive, cât şi la Ford Motor, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa. De asemenea, are investiţii în aur şi argint (XAU şi XAG). Cum arată procesul lui decizional?

    „Mă uit la rezultatele financiare şi la anumiţi indicatori. Cel mai important este să fie la un preţ bun. Este bine să fii informat. Am cateva podcasturi pe care le ascult despre analiza financiară, citesc mult despre companii, mă uit la Bloomberg TV. Informaţia vine, cunoştinţa şi experienţa îţi dictează ce să faci cu ea.”

    Pe piaţa crypto spune că a investit în Decentraland, o companie care încearcă să dezvolte o reţea globală de utilizatori pentru a opera o lume virtuală, de tip metavers. În ce nu ar investi Robert?

    „În companii care profită în urma conflictelor armate. Nu cred că e bine să investeşti şi să profiţi după suferinţa provocată de produsele acestor companii.”

    Din 2013 încoace, este angajat la DMM Japan, o companie de comerţ electronic, internet şi alte câteva linii de business, printre care şi servicii de tranzacţionare Forex, iar din 2015 lucrează şi pentru platforma de tutorat Engoo China/Taiwan.

    În aceste locuri ţine cursuri de engleză-română. În trecut s-a mai aflat în poziţii de asistent de vânzări, manager de calitate, teacher support sau team leader, având de asemenea o serie de certificări de auditor ISO. Pe lângă locul de muncă, a explorat şi alte oportunităţi de investiţii, cum ar fi construcţiile, iar din august 2016 încoace este trader independent.

    „Am avut mult de învăţat din experienţa investiţiilor. Este foarte puţină birocraţie la deschiderea unui cont, îl poţi deschide chiar în aceeaşi zi, poţi începe cu puţini bani şi la un click distanţă, poţi avea levier mare. În acelaşi timp, toate lucrurile acestea care se fac atât de uşor pot fi foarte amăgitoare şi periculoase pentru un nou investitor”, afirmă el.

    Robert Spiridon consideră că este loc de dezvoltare pe piaţa locală şi spune că în România avem nevoie de educaţie financiară de pe băncile şcolii, pentru o înţelegere corectă a pieţei de capital şi de promovare a ecosistemului investiţiilor.

    Totodată, investitorul îşi doreşte „brokeri cu zero comisioane cum este Robin Hood în US” (comision zero înseamnă că niciun comision nu este aplicat de către broker la deschiderea sau închiderea unei poziţii însă, în practică, alte comisioane este posibil să fie aplicate, în funcţie de valorile mobiliare cumpărate sau vândute). Ce le transmite viitorilor investitori?

     

    „Să nu aibă o mentalitate de îmbogăţire rapidă, să nu aibă o mentalitate de jucător la casino sau păcănele, ci să investească cu riscuri acceptabile în raport cu veniturile lor. De asemenea, să gândească pe termen lung şi să investească prima oară în companiile de ale căror servicii se folosesc zilnic – curent electric, gaz, combustibil pentru maşini, mâncare, renovări ale casei şi altele.”

    Dicţionarul investitorului:

    Mărfurile (commodities) sunt componente esenţiale ale produselor fabricate, de obicei resurse naturale care pot fi procesate şi vândute. Lumea mărfurilor este largă şi variată. Exemple de mărfuri sunt aurul, argintul, platina, ţiţeiul Brent, cuprul, dar şi grâul, zahărul, gazul natural, aluminiul, nichelul, cărbunii şi altele. Se tranzacţionează în general la volume mari în mod electronic, dar nu sunt indicate investitorilor începători date fiind preţurile volatile. În schimb, o soluţie considerată mai puţin riscantă este investiţia în companii care fabrică mărfuri. Vânzarea şi cumpărarea de mărfuri se face de obicei prin contracte futures standardizate, ceea ce înseamnă că un investitor sau speculator nu trebuie să cumpere un baril de petrol şi să-l stocheze undeva.

     

  • Ministerul Finanţelor a redeschis obligaţiuni scadente în 2029 şi a împrumutat 579 mil. lei de la bănci, la dobândă de 6,68%

    Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iulie 2029 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 579,4 mil. lei, peste nivelul de 300 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 6,68%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 667 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 546,4 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 120,5 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 579,4 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 494,4 mil. lei şi în contul clienţilor 10 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 4,85%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 6,71%.

    La începutul anului Ministerul Finanţelor anticipa că România trebuie să împrumute în 2022 aproximativ 145 mld. lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare, având în vedere nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,4 mld. lei.

     

  • O nouă problemă la orizont: Datoria globală explodează şi ajunge la 71 de trilioane de dolari

    Datoria globală totală va creşte cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

    Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creşterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia şi China, dar şi de o mare parte din naţiunile lumii.

    În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

    Pentru 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

    Cea mai afectată ţară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimţi puternic efectul majorării dobânzilor şi impactul unei inflaţii care continuă să crească.

    „Pandemia a avut un impact uriaş asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forţa guvernele să se împrumute din nou pentru a finanţa creşterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

    În privinţa apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă şi finanţarea propriei forţe armate cu 100 de miliarde de euro.

    Agenţia S&P Global Ratings, se aşteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

    „Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

    Raportul agenţiei de rating mai subliniază şi faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune şi mai multă presiune pe guverne pentru finanţare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

    Pentru ţările care se luptă pentru creştere economică şi pentru a-şi reduce depedenţa de imprumuturi, dar şi pentru ţările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

    Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor creşte, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziţie pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creşterea economică.

  • O nouă problemă la orizont: Datoria globală explodează şi ajunge la 71 de trilioane de dolari

    Datoria globală totală va creşte cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

    Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creşterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia şi China, dar şi de o mare parte din naţiunile lumii.

    În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

    Pentru 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

    Cea mai afectată ţară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimţi puternic efectul majorării dobânzilor şi impactul unei inflaţii care continuă să crească.

    „Pandemia a avut un impact uriaş asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forţa guvernele să se împrumute din nou pentru a finanţa creşterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

    În privinţa apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă şi finanţarea propriei forţe armate cu 100 de miliarde de euro.

    Agenţia S&P Global Ratings, se aşteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

    „Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

    Raportul agenţiei de rating mai subliniază şi faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune şi mai multă presiune pe guverne pentru finanţare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

    Pentru ţările care se luptă pentru creştere economică şi pentru a-şi reduce depedenţa de imprumuturi, dar şi pentru ţările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

    Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor creşte, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziţie pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creşterea economică.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci 1,1 mld. lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi anuale de 4,25% şi 6,03%

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 1,19 mld. lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 4,25% şi 6,03% pe an.

    În prima licitaţie, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2027, şi a împrumutat de la bănci suma de 999 milioane lei, cu 799 mil. lei peste nivelul de 200 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 6,03%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,4 mld. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 1,32 mld. lei, iar cele necompetitive au însumat 71,1 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 999 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 949 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 50 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 2,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 5,98%.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în decembrie, şi a împrumutat de la bănci suma de 200 milioane lei, în linie cu nivelul programat, la o dobândă anuală de 4,25%.

    La licitaţie au participat şase dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 276,5 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 255 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 21,5 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 200 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 178,5 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 21,5 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 4,24%.

     

  • Florin Cîţu, liderul PNL: Dobânzile mari la care se împrumută acum România arată câtă încredere există în Ministerul Finanţelor; Pentru a ajuta BNR să se lupte cu inflaţia, deficitul bugetar trebuie ţinut sub control, la 5,8%

    Florin Cîţu, preşedintele PNL, a declarat luni dimineaţa că nivelul ridicat la care se împrumută Ministerul Finanţelor arată nivelul de încredere de care bucură acesta în faţa investitorilor.

    Pe piaţa secundară, randamentele la titlurile de stat pe 10 ani au ajuns la 6,64%, iar la 6 luni, randamentul este de 4,45%.

    Ministerul Finanţelor a fost nevoit să plătească randamente de 6,49% la vânzările de obligaţiuni de stat cu dobândă, la o rată a cuponului de 4,85%.

    Cîţu consideră că Banca Naţională trebuie ajutată pentru a se lupta cu inflaţia, prin menţinerea deficitului bugetar la 5,8% din PIB, cât este trecut în buget.

    România se confruntă în acest moment cu o inflaţie ridicată, în februarie rata fiind de 8,53% faţă de februarie anul trecut, iar previziunile nu sunt deloc bune, avînd în vedere explozia preţurilor la energie, materii prime şi grâu.

    Din cauza războiului din Ucraina, pieţele de energie şi de cereale sunt la cele mai ridicate tensiuni având în vedere că Rusia şi Ucraina sunt jucători importanţi pe piaţa mondială.

    În 2020, când a izbugnit pandemia, Florin Cîţu a fost ministrul Finanţelor. Acum, minsterul este condus de Adrian Câciu, din partea PSD.

    La începutul pandemiei, randamentele la titlurile de stat au urcat la peste 6%, dar imediat a intervenit BNR prin scăderea dobânzilor şi intervenţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat, prin achiziţii.

    Acum, BNR a reînceput să intervină prin achiziţia de titluri de stat, pentru  a mai detensiona piaţa, dar inflaţia şi dobânzile nu mai sunt în scădere, ci în creştere.