BusinessMagazin

Tag: impozitare

  • Chreih, Regina Maria: Cel mai rău lucru pentru mediul de business e să schimbi regulile jocului

    1. Predictibilitatea sistemului fiscal şi a celui legislativ – cel mai rău lucru pentru mediul de business e să schimbi regulile jocului şi să creezi distorsiuni în piaţă, fie că sunt de natură fiscală, fie că sunt de natură legislativă.

    2. Simplificarea relaţiei dintre contribuabil şi stat. Ar trebui să pornim de la felul cum România poate să fie business friendly şi cum putem uşura relaţie dintre persoanele fizice şi stat. Cota unică a fost un exemplu extraordinar de reuşită şi totuşi sunt voci care tot mai cred în impozitare progresivă.

    3. Reducerea aparatului guvernamental din punctul de vedere al cheltuielilor – prin informatizare şi prin eliminarea de pe flux a departamentelor care devin redundante în secolul al XXI‑lea.

    4. Toate ţările se luptă pentru creştere economică. Statul ar trebui să încurajeze companiile private să aducă valoare adăugată şi să crească în România şi să nu devină un jucător activ în economie, ci doar gardian şi facilitator al respectării regulilor jocului.

    5. Ascultarea proactivă a reprezentanţilor pieţei private.

    Fady Chreih este director executiv al lanţului privat de clinici şi spitale Regina Maria.

     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 16-22 iunie

    16.06
    CE lansează raportul anual “Taxation Trends”

    17.06
    Eurostat publică indicele costului muncii în primul trimestru pentru UE şi zona euro

    17-20.06
    Conferinţa Europeană pentru Turism Industrial (Ferrol, Spania)

    17-18.06
    Şedinţa de politică monetară a Comitetului Rezervei Federale a SUA

    19.06
    Concert Tori Amos (foto) (Arenele Romane, Bucureşti)

    19.06
    Reuniunea Eurogroup (Luxembourg)

    19-22.06
    Electric Castle Festival 2014 (Castelul Banffy, Bonţida, Cluj-Napoca)

    20.06
    BNR publică indicatorii de risc bancar pentru luna mai

    20.06
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    20.06
    DG-ECFIN comunică sondajul privind încrederea consumatorilor în iunie

    20.06
    BCE publică datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în aprilie

    21-26.06
    Euroscience Open Forum – ESOF 2014 (Copenhaga)

    până la 30 oct.
    Expoziţia “ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede” (Muzeul Antipa, Bucureşti)
     

  • CE anchetează avantajele fiscale oferite de Irlanda, Luxemburg şi Olanda multinaţionalelor

    CE suspectează că autorităţile din aceste ţări ar fi subestimat intenţionat profitul impozabil, permiţând companiilor menţionate să plătească impozite mai mici şi vizează practica transferării profiturilor între entităţile aceleiaşi multinaţionale, cu scopul de a reduce factura fiscală.

    În cazul Irlandei, suspiciunea a pornit de la o audiere în Senatul SUA din mai 2013, unde şeful Apple, Tim Cook, comunicase că a negociat un acord special în privinţa impozitării încheiat cu guvernul de la Dublin încă din 1980, când compania a început afaceri în Irlanda. Compania făcuse cunoscut că a plătit numai 2% impozit pe profit pentru cele două subsidiare ale sale înregistrate în Irlanda.

    Ca atare, CE a solicitat autorităţilor fiscale irlandeze o serie de documente pe baza cărora a apărut la Bruxelles suspiciunea că aranjamentele oferite Apple constituie ajutor ilegal de stat. Potrivit presei irlandeze, Apple a reacţionat la ştirea declanşării anchetei, afirmând că beneficiază de acelaşi regim fiscal ca orice investitor şi că de la lansarea iPhone în 2007, sumele plătite statului irlandez au crescut de zece ori.

    Ancheta va contribui la conflictul pe tema desemnării lui Jean-Claude Juncker pentru postul de preşedinte al CE, având în vedere că majoritatea deciziilor cu dedicaţie pentru Fiat au fost negociate pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg.

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Dragoş Pătroi, consultant fiscal

    1. Practicarea unui regim de impozitare relativ echilibrat a doi factori de producţie esenţiali – munca şi capitalul. Mai pe româneşte, „preţul“ plătit (din perspectiva costurilor fiscale) pentru „a scoate banii din firmă“ ar trebuie să fie oarecum similar, fie că vorbim de profit şi de dividende sau de salariu, pentru a diminua formele de remunerare salarială „alternativă“ şi, implicit, „munca la gri“.

    2. Materializarea în practică a principiilor „lăsaţi-mă să cumpăr“ şi „lăsaţi-mă să vând“. Adică un contribuabil nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere, atât la nivelul impozitului pe profit, cât şi al TVA, pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat. Cred că autoritatea publică ar trebui să creeze o bază de date cu firmele cu risc fiscal, astfel încât un contribuabil să ştie, prin consultarea respectivei baze de date, riscurile fiscale la care se poate expune.

    3. Cota unică de 16% să fie efectiv de 16%. În ultimul timp, am constatat o creştere mascată a cotei de impozitare de 16%, prin limitarea admiterii la deductibilitatea fiscală a unor cheltuieli ale firmelor. Un studiu de analiză fiscală comparativă, pornind de la aceeaşi rată a rentabilităţii unei afaceri, ne poate demonstra că un nivel de 16% al cotei de impozitare poate avea o tentă confiscatorie mai pronunţată chiar decât unul de 25%, pe măsură ce corecţiile fiscale aplicate profitului contabil sunt cu atât mai agresive. Propunem lărgirea sferei de admitere la deductibilitate fiscală a tuturor cheltuielilor care sunt efectuate în scopul businessului şi care, implicit, concură la realizarea acestuia.

    4. Repoziţionarea unor prevederi din categoria procedurilor fiscale, dintre care cele mai importante le apreciez ca fiind următoarele:

    a. Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate reprezentate de estimare, de recalificare şi de ajustare. Propunem definirea mai exactă a conţinutului cognitiv al prevederilor art. 11 Cod fiscal, care oferă posibilitatea organelor fiscale de a aplica retratarea fiscală a operaţiunilor economice derulate de un contribuabil cu un altul – fie afiliat, fie nu.

    b. Eliminarea obligaţiilor declarative şi de înregistrare care creează doar costuri suplimentare la nivelul firmelor de bună credinţă, fără a avea un impact semnificativ (în contrapartidă) şi asupra „evazioniştilor de profesie“.

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Mihaela Mitroi, PwC România

    1. Reducerea contribuţiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. România are un dezechilibru între contributorii la sistemul de asigurări sociale şi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat decât prin măsuri curajoase care să reducă nivelul de impozitare pe forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi eventual plafonarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    2. Reforma profundă a administraţiei fiscale şi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat şi de asistenţa instituţiilor financiare internaţionale pentru reuşita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, şi ar crea spaţiu bugetar pentru o eventuală relaxare fiscală care să stimuleze creşterea economică şi investiţiile străine.

    3. În plan managerial, este nevoie de creşterea productivităţii muncii în România, dar şi de un accent sporit pentru inovaţie. România cheltuieşte mai puţin de 0,5% din PIB pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public şi al celui privat pentru a ne apropia de ţinta comunitară de 3% din PIB destinată cercetării.

    4. Este nevoie de măsuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi un consens politic şi social care să susţină un nou proiect naţional de dezvoltare durabilă a ţării.
     

  • Ponta: Joi avem întâlnirea finală cu FMI. Sper în reducerea impozitării muncii într-o perioadă rezonabilă

     “Ne apropiem de finalul discuţiilor cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială. Mâine (joi – n.r.), vom avea o întâlnire finală în care tragem nişte concluzii. Important este ca obiectivul principal, şi anume o relaxare fiscală în ceea ce priveşte impozitarea muncii, să fie atins într-o perioadă de timp rezonabilă.

    Astăzi ştiu că se întâlnesc şi cu reprezentanţii opoziţiei. Sincer, sper ca şi aceştia să nu-şi fi schimbat părerea, în special foştii colegi liberali, şi să susţină Guvernul în efortul pe care îl facem, de relaxare fiscală, ţinând cont de datele foarte bune privind creşterea economică, reducerea deficitului, a cheltuieililor bugetare de la începutul anului”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    Liderii PDL şi PNL Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, împreună cu reprezentanţi ai celor două partide, au, miercuri, o întâlnire comună cu membrii delegaţiei FMI pentru a discuta şi despre reducerea CAS cu 5%, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrescu: Nu lărgim baza de impozitare. Scăderea CAS de la 1 iulie, minus de venituri de 1,5 mld lei

     “La CAS am luat în calcul mai multe scenarii. Vrem date finale pe colectare şi în această lună. În linii mari este vorba să ne bazăm şi pe veniturile de la buget şi pe taxa de construcţii speciale. Vom vedea dacă este vorba şi de tăierea de alte cheltuieli. Există mai multe scenarii cu FMI. Să vedem ce acord va fi convenit”, a spus într-o conferinţă de presă ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

    Ea a precizat că estimează pentru acest an o creştere economică mai mare decât anul trecut, când s-a înregistrat un avans de 3,5%, deci implicit mai mare decât cea înscrisă în legea bugetului, de 2,2%. Cifrele macroeconomice vor fi renegociate cu delegaţia FMI.

    Întrebată dacă va aplica angajamentul din cea mai recentă scrisoare de intenţie convenită cu FMI, de a lărgi baza de colectare a contribuţiilor sociale pentru a compensa scăderea de venituri provenite din reducerea cu 5 puncte procentuale a cotei CAS, Petrescu a spus că nu intenţionează să negocieze sau să aplice o astfel de măsură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor anunţă menţinerea cotei unice în 2015, din cauza “aspectelor tehnice”

     “Sigur menţinem cota unică de impozitare pentru companii. Sincer nu cred că se poate realiza din 2015. Există mai multe aspecte tehnice (…) În viitorul foarte apropiat nu văd să se poată face. Presupune schimbări majore, cum se declară şi se plăteşte”, a arătat Petrescu.

    Ministrul Finanţelor a recunoscut că trecerea la impozitarea progresivă este trecută atât în programul de guvernare, cât şi în strategia fiscal-bugetară, ca o formă de relaxarea a fiscalităţii pentru persoanele cu venituri reduse, dar a refuzat să răspundă la întrebarea directă dacă este de părere că ar trebui să se renunţe la cota unică.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.

  • Noua formulă de calcul al veniturilor suplimentare din liberalizarea preţului la gaze – din 1 aprilie

     Noua formulă de calcul va fi aplicată de la 1 aprilie.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor la 26 martie şi aprobat în aceeaşi zi de Guvern se arată că va fi păstrată impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar va fi schimbată formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro