BusinessMagazin

Tag: Impact

  • 9 din 10 oameni de afaceri cred că impactul noilor tehnologii în economia românească va fi major

    Un procent de 92%, adică nouă din zece oameni de afaceri chestionaţi în cadrul barometrului „Factory 4.0. Cum influenţează noile tehnologii economia românească” consideră că noile tehnologii (roboţi, IoT, 5G, RPA, etc.) vor influenţa semnificativ economia românească.

    Într-o economie globală, în care noile tehnologii fac tot mai mult diferenţa, este absolut necesar ca România să treacă la noile modele economice, la roboţi, digitalizare şi automatizare. Fără investiţii semnificative în tehnologie, vom rata a patra revoluţie industrială, Industry 4.0, iar economia românească va pierde semnificativ la capitolul competitivitate, arată rezultatele sondajului realizat de Frames la comanda Academia Industrială.

    Oamenii de afaceri şi managerii chestionaţi de compania de consultanţă Frames în cadrul barometrului, realizat la începutul lunii septembrie, sunt conştienţi de impactul tot mai mare pe care inovaţia şi tehnologia îl au în economie. Robotizarea se află în prim-plan, menţionată de 80% dintre respondenţi, urmată de RPA (folosirea software-ului şi inteligenţei artificiale pentru automatizarea proceselor) şi IOT (Internet of Things – gadgeturile conectate la internet) (52%) şi tehnologia 5G, menţionată de 36% dintre respondenţi.

    „Implementarea robotizării, automatizarea proceselor, optimizarea fluxurilor de producţie cu ajutorul software-urilor dedicate şi AI – sunt elemente care vor face tot mai mult diferenţa la capitolul competitivitate. Un bun exemplu îl constituie industria auto acolo unde marii jucători, focusaţi încă pe motoarele cu combustie internă, pe procesele clasice de producţie, încep să piardă din relevanţă în faţa companiilor care lansează, cu succes, automobile electrice construite aproape integral de roboţi. Economia românească, investitorii trebuie să se focuseze pe noile tehnologii, pentru a nu rata cursa globală pentru competitivitate”, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

    Întrebaţi care sunt domeniile din economie in care noua revoluţie industrială îşi va găsi locul, 80% au indicat agricultura şi IT, sectoare urmate de industria prelucrătoare, servicii şi comerţ.

    „Dincolo de boom-ul din sectorul IT, agricultura este considerată ca având cel mai mare potenţial de dezvoltare economică în România. Adoptarea inovaţiei în acest sector este de natură să optimizeze fluxurile de producţie şi să scoată agricultura din zona meteo-sensibilă. De la seminţe adaptate schimbărilor climatice la instalaţii de irigaţii inteligente, tractoare şi semănători autonome şi culturi monitorizate cu drone, multe dintre tehnologii au început, deja, să fie implementate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Potrivit respondenţilor, implementarea noilor tehnologii reprezintă şi o soluţie pentru acoperirea necesarului forţei de muncă.

    „Peste 90 la sută dintre respondenţi consideră că, în actualele condiţii de criză de pe piaţa forţei de muncă, automatizarea şi robotizarea reprezintă o soluţie optimă, menită să susţină dezvoltarea business-ului”, arată datele barometrului Factory 4.0.

    62,5% dintre respondenţi au afirmat că, în prezent, angajaţii din România nu dispun de competenţele digitale necesare proceselor de producţie de tip Industry 4.0, bazate pe operarea platformelor software, decizii bazate pe analiza datelor, interacţiunea cu sistemele virtuale, etc.

    Potrivit rezultatelor barometrului, cea mai mare nevoie de instruire este în domeniul planificării producţiei, menţionată de 87,5% dintre intervievaţi, în sectorul eficienţei energetice (85%), cel al mentenanţei (75,2%), sectoare urmate de logistica producţiei (62,5%), financiar (57,6%), resurse umane (52%), calitate (37,5%), şi achiziţie şi negocieri (25,2%).

    87% dintre investitori afirmă că serviciile de consultanţă în digitalizare pot reprezenta un sprijin pentru echipele manageriale în drumul companiei către fabrica digitală.

    ,,Fără angajaţi pregătiţi, instruiţi să ofere suportul necesar implementării noilor tehnologii, firmelor le va fi dificil să treacă la noul nivel de dezvoltare. Într-o economie în care forţa de muncă bine calificată este tot mai rară, fidelizarea angajaţilor prin programele de perfecţionare continuă trebuie să fie în prim-plan’’, arată concluziile barometrului.

    Sondajul Factory 4.0 mai arată un lucru interesant. 63,6% dintre respondenţi au declarat că nu se tem pentru locul de muncă chiar dacă, urmare a implementarii soluţiilor Industry 4.0, multe dintre business-uri vor înlocui forţa de muncă clasică cu cea automatizată, realizată de roboţi şi programe de operare.

    36,3% dintre respondenţi se află în cealaltă tabără, a celor care cred că noile tehnologii vor duce la dispariţia locurilor de muncă.

    ,,Răspunsurile arată un progres semnificativ în ceea ce priveşte percepţia românilor legată de robotizare. Dacă, în trecut, teama de tehnologie era preponderentă, accesul la informaţie, noua realitate economică i-a făcut pe mulţi să vadă schimbarea, să înţeleagă că dispariţia unor locuri de muncă, urmare a implementării tehnologiei, determină înfiinţarea altor joburi, chiar mai bine plătite’’, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

    Chiar dacă, în statistici, se află pe un trend de creştere, dezechilibrele macro-economice tind să se accentueze. „Importăm prea mult, producem prea puţin, vindem încă prea multe resurse cu un nivel de prelucrare redus, deficitele se acumulează. De la agricultură la industria auto, de la siderurgie la construcţii, economia românească întârzie, cu mici excepţii, să adopte soluţiile de ultimă generaţie. Este o problemă de capital, în primul rând, finanţarea business-ului românesc fiind grevată de ratingurile scăzute, generate, în primul rând, de lipsa de predictibilitate. Cu un cadru fiscal optimizat şi bine ancorat, cu un aparat administrativ care să susţină investiţiile strategice, de viitor, şi cu o politică de promovare eficientă, România are şanse semnificative să ardă etapele. Plecăm de la zero în multe domenii, costurile de implementare sunt mai reduse. România are, astfel, o şansă nesperată, să treacă la o economie inovativă, adaptată noilor realităţi. Un lucru este sigur. Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma ţărilor din regiune”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Barometrul „Factory 4.0. Cum influenţează noile tehnologii economia românească” a fost realizat de Frames în perioada 2-15 septembrie 2019, prin chestionare online şi telefonic, pe un eşantion de 180 de respondenţi, oameni de afaceri, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din companii reprezentative din tot spectrul economic, de la comerţ, servicii şi industria prelucrătoare la construcţii, IT şi turism.

     

     

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • În 50 de ani în România vor mai rămâne 15 milioane de locuitori. Ce impact are în economie scăderea populaţiei? „Cel mai probabil, sistemul public de pensii nu va mai fi sustenabil.“

    Populaţia României se va reduce cu 5 milioane de persoane până în 2050 şi va ajunge la 15 milioane de persoane în contextul actual al ritmului de scădere a natalităţii şi al migraţiei externe, arată proiecţiile publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

    Acest lucru va avea un impact puternic asupra economiei, mai ales că migraţia va completa îmbătrânirea populaţiei, iar sistemul de pensii de stat ar putea fi grav afectat, este de părere Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reţeta pentru a atrage orice tip de finanţare: plan de business cu o creştere de maxim 10% anual, studii de impact asupra pieţelor vizate şi consultanţă bună

    Pentru a-şi creşte şansele de a atrage finanţare antreprenorii locali la început de drum trebuie să îşi construiască un plan de business cu o creştere anuală de maxim 10%, deoarece acest nivel de creştere poate fi atins în orice scenariu economic, a spus pentru ZF Aurel Cîrstea, consultant, auditor în business şi fost bancher.

    „În primul rând, pentru a atrage finanţare antreprenorii trebuie să apeleze la o firmă profesionistă de consultanţă, care să le ofere know-how şi să îşi construiască un business plan cu o creştere anuală de maxim 10%, pentru că acest nivel de creştere poate fi atins în orice scenariu economic”, a spus Aurel Cîrstea.

    După ce se asigură că cele două elemente sunt bifate, următorul punct pe care trebuie să îl aibă în vedere antreprenorii mici şi mijlocii este reprezentat de impactul pe care îl vor avea produsele sau serviciile lor asupra pieţei vizate, element ce creşte încrederea investitorilor în potenţialul de dezvoltare al businessului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Mai mult de jumătate din firmele cu active de peste 1 mil. euro sunt restructurabile sau insolvabile

    Numărul companiilor restructurabile şi insolvabile a crescut în ultimii trei ani, depăşind jumătate din totalul celor cu active de peste un milion de euro, numite companii de impact. Spre comparaţie, până acum trei ani ponderea era echilibrată între firmele finanţabile şi cele cu probleme. Din 2017 încoace, balanţa înclină însă în favoarea celor cu probleme, arată datele CITR.

    În aceste condiţii, companiile de impact au o fragilitate extremă şi pot fi uşor destabilizate de fenomene economice abrupte, cum ar fi o criză financiară, de exemplu.

    Deşi fragile, companiile nu sunt lipsite de soluţii, existând prevederi legislative locale, precum OG 6 – documentul care introduce amnistia fiscală -, dar şi europene, menite să le sară în ajutor. Mai mult decât atât, antreprenorii, prin deciziile pe care le iau, pot schimba direcţia în care se îndreaptă firmele lor, cheia stând în mâinile lor. Cum arată sectorul insolvenţelor astăzi?

     

    Ce impact poate avea o (nouă) criză?

    România are 29.000 de companii de impact, cu active a căror valoare depăşeşte un milion de euro per companie, firme neintrate în insolvenţă şi care nu includ companii de natură financiară, de genul băncilor, societăţi de asigurare sau fonduri de pensii.

    Cele 29.000 de companii de impact susţin 79% din cifra de afaceri din economia românească şi asigură 58% din locurile de muncă, potrivit datelor CITR.

    O perspectivă generală asupra pieţei de distress arată că, în general, gradul de îndatorare este în creştere în ultimii trei ani, scade randamentul activelor imobilizate, iar managementul capitalului de lucru, exprimat prin încasarea de creanţe şi mişcarea stocurilor, se înrăutăţeşte. De asemenea, şi productivitatea angajaţilor din aceste companii în dificultate este mai redusă decât acum trei ani.

    Un test de stres simulat de CITR arată că orice decalaj al condiţiilor de piaţă – precum creşterea costului de finanţare de către bănci, costul materiilor prime pentru industria pre­lucrătoare, salariul mediu sau o posibilă criză – poate conduce la înrăutăţirea situaţiei firmelor aflate în impas.

    Aplicând aceste criterii, CITR a constatat că, împreună, firmele restructurabile şi cele insolvabile ar ajunge să cumuleze 67%, faţă de 51% cât reprezintă în prezent. Ponderea companiilor finanţabile ar scădea cu circa 32%, iar cele finanţabile trec în categoria celor restructurabile sau insolvabile.

     

    Capitalizarea consolidează organizaţia

    Cum ajung însă firmele în acest stadiu de fragilitate? Dificultăţile în încasarea plăţii de la debitori, dificultatea de a calcula şi a estima corect costurile, concentrarea pe distribuirea maximală de dividende în detrimentul acumulării de capital, discordanţa între tipul de finanţare accesat şi obiectul de activitate al acesteia sunt doar câteva dintre cauze.

    „Multe dintre companiile mari româneşti ajung în dificultate şi pentru că nu îşi cunosc costurile interne unitare. Un exemplu ar fi acceptarea unui contract fără a cunoaşte costurile executării acestuia, neanticipând dacă acel contract va produce profit sau pierdere. Astfel, funcţionarea companiei intră într-un cerc vicios, în care fiecare ciclu presupune o reducere a capitalurilor proprii pentru acoperirea pierderilor, în speranţa unui contract profitabil care să acopere pierderile acumulate“, spune Bogdan Olteanu, head of commercial în cadrul CITR Group.

    Poziţia fragilă de capital afectează capacitatea operaţională a companiilor, precum şi accesul la contracte care presupun garanţii de avans care să permită reechilibrarea şi fluidizarea activităţii şi a lichidităţilor.

    „Soluţia vine de pe două paliere. În primul rând, este esenţial ca antreprenorii să înţeleagă importanţa capitalizării propriei companii şi să acţioneze pentru a păstra capitalul în cadrul companiei. Capitalizarea va consolida organizaţia, facilitând accesul la finanţare“, mai spune Bogdan Olteanu.

    De asemenea, el adaugă şi că este important ca antreprenorul să fie sprijinit să păstreze capi­talul în companie, o opţiune fiind reducerea costu­rilor de garantare din partea instituţiilor abi­litate, în favoarea reintegrării acestora în companie.

    Aşteptări de creştere a creditelor neperformante

    Din cele 8.304 firme care au intrat în insolvenţă în 2018 în total, 183 au fost companii cu active de peste un milion de euro. Acestea aveau active cumulate de 821 de milioane de euro şi afaceri cumulate de 670 de milioane de euro. Aproape 12.000 de angajaţi lucrau pentru aceste 183 de companii anul trecut.

    Datele pentru perioada ianuarie-august 2019 arată că numărul insolvenţelor noi totale este cu 28% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi că au intrat 88 de companii de impact în insolvenţă. CITR estimează că la sfârşitul anului numărul companiilor de impact intrate în insolvenţă se va menţine similar cu cel de anul trecut dacă nu va interveni o schimbare majoră în piaţă.

    În ultimii trei ani, numărul companiilor de impact care intră în insolvenţă s-a menţinut constant, în scădere fiind doar valoarea activelor imobilizate şi cifra de afaceri cumulată. Aceşti indicatori arată o erodare a valorii companiilor intrate în insolvenţă, pe fondul unei perioade lungi de dificultate, anterioară intrării efective în insolvenţă.

    „Ne aşteptăm ca în următoarele luni condiţiile de creditare a companiilor să se înăsprească, urmare a implementării locale a ultimelor reglementări prudenţiale“, spun reprezentanţii CITR.

    În acest context, CITR estimează o creştere a volumului de credite neperformante (NPL), dar şi a numărului de companii care nu vor putea accesa finanţare bancară sau care vor pierde finanţarea din partea băncilor.

    „Oportunitatea va apărea pentru antre­prenorii care vor şti să acopere acest gol de finanţare în parteneriat cu debitorii şi cu băncile. O alternativă poate fi apariţia pe piaţă a unor instituţii financiare nere­glementate, care să ofere oportunitatea de a finanţa companiile în dificultate“, mai spune CITR.

     

    Către cine  „ţinteşte“ insolvenţa?

    Comerţul, industria prelucrătoare, transportul, producţia şi distribuţia de energie termică şi electrică şi construcţiile rămân, de trei ani, dominante în topul industriilor aflate în dificultate, pe baza pierderilor şi a gradului de îndatorare. Industria prelucrătoare, spune CITR, ar putea avea dificultăţi operaţionale în continuare, în contextul în care relevă un declin atât la nivelul cifrei de afaceri, cât şi la nivelul creşterii costului de materii prime folosite în industrie.

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în iunie 2019 comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut pentru prima dată din iulie 2016 încoace, înregistrând cea mai slabă evoluţie din ianuarie 2016.

    Construcţiile, marcate de restrângerea numărului de companii, sunt vizate de insolvenţă în condiţiile în care decalajul de cash aferent proiectelor finalizate de firme generează dificultăţi. În ceea ce priveşte energia, principalele cauze ale stării de dificultate sunt în energia electrică şi termică în cogenerare şi în energia verde. Lipsa investiţiilor în ultimii 10-20 de ani îşi face astfel simţite efectele.

    În mâinile cui stă cheia?

    – O analiză comparativă a cauzelor insolvenţei companiilor intrate în anii crizei economice, pe un portofoliu de o mie de companii, şi una similară făcută în 2019 arată că  problemele au rămas constante în ceea ce priveşte comportamentul curent al antreprenorilor, al băncilor, al mediului de business, dar şi la nivelul pieţei.

    – Cauzele intrării în insolvenţă sunt astfel investiţiile în activităţi non-core, lipsa planificării strategice a resurselor, criza de creştere, dependenţa de grup, îndatorarea pe termen lung, schimbările de paradigmă în industrii, restrângerea accesului la finanţare şi evoluţiile macro ale pieţei.

     

    Tips and tricks pentru antreprenori

    Prin comportamentul şi deciziile sale, antreprenorul este cel care poate menţine cârma companiei sale. El trebuie aşadar:

    • Să monitorizeze situaţia financiară din companie – atât intern, pentru asigurarea stabilităţii companiei, cât şi spre departamentul de vânzări, pentru a perpetua businessul. Acesta este un tip de management performant, care să ofere date pe centre de cost în timp real, pentru a permite managementului să ia decizii strategice informate.

    • Să se concentreze pe businessul principal, la nivel de strategie şi investiţional. Diversificarea pe alte pieţe şi produse, mai ales în condiţii de dificultate, nu face decât să împovăreze businessul.

    • Să aibă planuri strategice, care să anticipeze eventuale scenarii de dificultate. De asemenea, echipa de management trebuie să creeze scenarii alternative de criză din timp, chiar dacă valul de dificultate este departe.

    • Să adopte o guvernanţă clară şi o separare a entităţilor parte dintr-un grup. Antreprenorii şi echipa de management trebuie să organizeze compania, astfel încât firmele diferite din grup să fie separate. Dependenţa va atrage o vulnerabilitate vădită a firmelor, iar la declanşarea crizei acestea vor cădea ca piesele de domino.

    • Să identifice un partener şi să accepte ideea de parteneriat. Finanţarea poate să vină şi din alte surse decât cele bancare, sub forma fondurilor de investiţii.

    • Să înţeleagă că perioadele de dificultate ar trebui să reprezinte şi perioade de creştere antreprenorială, în care deciziile antreprenoriale sunt sprijinite de angajaţi, sunt luate şi implementate rapid. Companiile antreprenoriale, ţinând cont de guvernanţa mai relaxată comparativ cu structura decizională stufoasă din companiile multinaţionale, ar trebui să încurajeze un ritm accelerat de decizie şi implementare, mai ales în momente de criză.

    • Să fie deschişi la schimbul de idei, să fie atenţi la viziune şi să urmărească cele mai bune practici între antreprenori şi ceilalţi parteneri. Experienţa personală, de cele mai multe ori, poate atrage o decizie diferită, care poate schimba în bine cursul unei companii.

     

  • Purtaţi-le până se rup

    Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.

  • ULTIMA ZI DE VOT PENTRU ADMIRAŢIA ÎN AFACERI!

    Leadership-ul este mai puţin despre funcţii şi mai mult despre impact şi inspiraţie. 

    Tocmai de aceea, Business MAGAZIN a lansat, în urmă cu aproape un deceniu, un demers îndrăzneţ pentru a inspira viitoarele generaţii de oameni de afaceri: topul „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”.

    Într-o lume a pseudo-obiectivităţii, noi am decis să lansăm un clasament subiectiv, axat exclusiv pe părerile personale a peste 300 de manageri şi consultanţi de top. Iar criteriul în sine, „admiraţia profesională”, este cel puţin la fel de relativ.

    Lansat ca un proiect destinat recunoaşterii valorii managerilor care au construit şi administrează afaceri de succes în România, clasamentul a ajuns în 2019 la a 10-a ediţie.

    Anul acesta, împreună cu reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram, continuăm să recunoaştem meritele, influenţa şi devotamentul faţă de echipe ale celor care conduc companii de succes în România.

    Te invităm să te alături iniţiativei Business Magazin şi Undelucram.ro şi să votezi aici TOPUL CELOR MAI ADMIRAŢI 100 DE CEO DIN ROMÂNIA. Poţi alege cel puţin 10 opţiuni – 10 nume de executivi şi antreprenori din România despre care crezi că merită să ocupe primele locuri în clasament. 

    Anunţarea topului, gala şi decernarea premiilor vor avea loc în luna octombrie. Până atunci, managerii şi reprezentanţii companiilor din România îşi pot vota favoriţii (ultima zi de vot fiind 30 septembrie). Din partea unei companii, pot vota maximum trei reprezentanţi.

    Mulţumim că ne susţii iniţiativa!

     

  • Încă un indicator al boomului din piaţa imobiliară. Un dezvoltator local aproape şi-a dublat vânzările în primul semestru

    IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a încheiat primul semestru al anului 2019 cu venituri din vânzarea de proprietăţi imobiliare de 79,531 milioane de lei, în creştere cu 90% faţă de semestrul I din 2018, în timp ce marja EBIT înregistrată în primul semestru a fost de 30%, mai mare cu 141% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În primele şase luni ale acestui an au fost vândute 161 apartamente şi 14 locuri de parcare în cartierul Greenfield Băneasa (Ansamblul Salcâmilor şi Ansamblul Platanilor), locuinţele însumând o suprafaţă construită de 15.167 mp, cu 69% mai mare decât cea a apartamentelor tranzacţionate în semestrul I 2018.

    Pe lângă cele 161 de contracte de vânzare-cumpărare, a căror valoare este reflectată în veniturile semestrului l 2019, în primele şase luni au fost încheiate contracte de pre-vânzare şi rezervări pentru 300 de apartamente din Greenfield şi Luxuria Domenii Residence, cu o valoare de circa 144 milioane LEI, estimate a se transforma în venituri în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020. Din totalul celor 300 de contracte de pre-vânzare şi rezervări, 146 de locuinţe sunt în Greenfield iar 154 în Luxuria Domenii Residence.

      „Rezultatele înregistrate în primul semestru din 2019 au fost susţinute de creşterea vânzărilor de apartamente în cartierul Greenfield Băneasa, atât volumul, cât şi preţul de vânzare având o influenţă pozitivă, lucru care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor financiari faţă de perioada similară din 2018. Perspectivele noastre pentru partea a doua a anului 2019 sunt în continuare ambiţioase. Până la sfârşitul acestui an avem în plan finalizarea etapelor aflate în construcţie ale proiectelor Greenfield şi Luxuria şi avansarea proceselor pentru a lansa următoarele faze, dar şi începerea, în trimestrul IV, a lucrărilor la noul ansambu din Constanţa, care va aduce pe piaţă peste 640 de locuinţe la un standard ridicat de calitate”, a declarat Bogdan Oşlobeanu, CEO Impact Developer & Contractor Group.       

    În primul semestru al anului 2019, activitatea Impact în a fost dominată de dezvoltarea celor două proiecte rezidenţiale din Bucureşti: Greenfield Residence Băneasa şi Luxuria Domenii Residence. Pentru proiectul Greenfield, la data de 30 iunie 2019 erau vândute 2.252 apartamente (circa 88.4%) din cele 2.548 de apartamente finalizate  şi în stadiu de construcţie, aferente primelor trei faze ale complexului.

    În perioada menţionată au fost continuate lucrările de construcţie pentru ultimele 192 de apartamente (14.500 mp construiţi) din Greenfield III (Ansamblul Platanilor), cu livrare în trimestrul III 2019 şi au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea PUZ-ului pentru Greenfield IV (care va cuprinde circa 1.900 de apartamente) şi Greenfield V (care va cuprinde peste 2.400 de apartamente). Greenfield IV va include complexul Greenfield Plaza, care va pune la dispoziţia rezidenţilor un strip mall, o zonă office, o zonă de SPA şi sală de sport.

    De asemenea, a fost continuată dezvoltarea primelor două faze ale proiectului Luxuria Domenii Residence, estimate a se livra în 2019-2020 (232 apartamente – în trimestru IV al anului 2019; 268 apartamente – în trimestrul III al anului 2020). Demarat în anul 2018, proiectul Luxuria se va dezvolta pe o suprafaţă de circa 2,25 ha şi va include 630 de apartamente premium, ansamblul fiind amplasat în imediata proximitate a noului pol de birouri aflat în dezvoltare în zona Domenii – Expoziţiei.

    Înfiinţată în 1991, Impact Developer & Contractor SA este prima companie de real-estate 100% privată din perioada post-comunistă, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.

     

  • Irina Costache, tânăra din spatele jocurilor FIFA şi Need for Speed

    Din rolul curent, Irina Costache conduce o echipă de 16 oameni din cadrul Electronic Arts România.

    „Echipa noastră oferă atât departamentului de marketing, cât şi echipelor de dezvoltare informaţii şi recomandări care permit îmbunătăţirea jocurilor şi creşterea satisfacţiei jucătorilor”, explică ea. Primul punct de cotitură în parcursul profesional al Irinei Costache a fost cel în care a descoperit că vrea să lucreze în acest domeniu, al doilea moment important din cariera sa a fost cel în care a descoperit „universul jocurilor video” alăturându-se echipei Electronic Arts România, iar un alt moment esenţial din cariera sa a fost în urmă cu cinci ani, când colegii săi din San Francisco i-au oferit oportunitatea de a crea şi conduce echipa de analytics din cadrul Electronic Arts România.

    Ea spune că cea mai mare reuşită sa este echipa. „Avem o rată de retenţie de aproape 100%, iar anul trecut ne-am dublat ca număr, pe o piaţă extrem de competitivă, reuşind în acelaşi timp să livrăm proiecte de cea mai bună calitate.” De-a lungul celor opt ani petrecuţi în EA Irina Costache a lucrat de multe ori, pentru intervale scurte de timp, în studiouri din afara României, însă, chiar dacă a luat în calcul şi varianta de a-şi continua cariera în afară, a decis să rămână deoarece crede în posibilitatea de creştere a echipei pe care o conduce acum.

    Ea este absolventă a Facultatăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a urmat şi un master în comunicare managerială şi resurse umane la SNSPA.

    Irina Costache a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Avertismentul suprem: „Arhitecţii” crizei din 2008, printre care cele mai mari bănci americane, avertizează că recesiunea globală va veni în 2019

    Cele mai mari bănci de pe Wall Steet au început să îşi avertizeze clienţii cu privire la riscul din ce în ce mai ridicat al unei recesiuni în urma escaladării din conflictul comerical SUA-China, potrivit Bloomberg.

    O recesiune globală ar putea începe în următoarele nouă luni dacă preşedintele Donald Trump impune tarife de 25% pe încă o suită de bunuri importate din China, în valoare de 300 miliarde dolari, pentru că Beijingul va răspunde pe măsură, avertizează analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley.

    Într-un avertisment paralel, cea mai mare bancă american JPMorgan Chase susţine că probabilitatea ca economia americană să intre în recesiune în a doua parte a anului s-a ridicat la 40% de la 25% în urmă cu o lună.

    „Conversaţiile recente cu investitorii ne-au reîntărit covingerea că pieţele subestimează impactul tensiunilor comerciale. Investitorii sunt de părere în general că disputa comercială s-ar putea lungi pentru mai muilt timp, dar trec cu vederea impactul potenţial asupra perspectivelor macroeconomice la nivel global”, avertizează Chetan Ahya, economist şef al Morgan Stanley.

    Astfel de avertismente ar putea da tonul conversaţiei în pieţele financiare încât săptămâna aceasta miniştrii de Finanţe din G20 se întâlnesc în Japonia.

    Încetinirea economiei globale a fost semnalată luni prin datele slabe din sectorul de producţie din economiile mari ale Asiei.

    Randamentele pe obligaţiunile guvernamentale au scăzut anul acesta, iar startegii JPMorgan şi Citigroup cred că acestea ar putea scădea în continuare. Unul dintre indicatorii cheie ai recesiunii – ecartul dintre titlurile de stat americane la trei luni şi cele la 10 ani, transmite unul dintre cele mai puternice semnale de recesiune din 2007 şi pâmă în prezent.

    „Creşterea economică globală alunecă uşor sub aşteptări pentru restul anului”, notează economistul şef al JPMorgan Bruce Kasman.

    Mai mult, şi gigantul bancar american Goldman Sachs atrage atenţia prin economiştii săi că se aşteaptă ca SUA să impună tarife de 10% pe suita de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari din China, cât şi pe toate bunurile importate din Mexic.

    Banca şi-a redus estimările de creştere economic pentru a doua jumătate a anului cu circa jumătate de punct procentual, la 2% şi susţine că ar putea fi văzute noi reduceri a ratei de dobândă din partea FED (n.r: banca centrală americană).