BusinessMagazin

Tag: ICCJ

  • ICCJ: Astărăstoae nu a fost în incompatibilitate când era rector al UMF, şef la IML Iaşi şi CM

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul Agenţiei Naţionale de Integritate, păstrând astfel o sentinţă a Curţii de Apel Braşov, pe contencios administrativ, prin care s-a hotărât anularea raportului de evaluare întocmit de ANI, care constata o stare de incompatibilitate a lui Vasile Astărăstoae, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ANI semnala că el avea un cumul de funcţii care ar fi dus la o situaţie de incompatibilitate – preşedinte al Colegiului Medicilor din România, al Colegiului Medicilor din Iaşi, director al Institutului de Medicină Legală din Iaşi şi rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi.

    “Respinge recursurile declarate de pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi de intervenienţii Balaure Emil şi Marinescu Gabriela împotriva Sentinţei civile nr.113/F din 22 iulie 2014 a Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Irevocabilă”, se precizează în minuta publicată pe site-ul ICCJ.

    Pe de altă parte, în 26 martie, Vasile Astărăstoae, trimis în judecată în aprilie 2014 pentru conflict de interese, a fost condamnat de Judecătoria Iaşi la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind însă definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.

    A doua zi, el şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Colegiului Medicilor din România, decizie care urmează să intre în vigoare în 17 aprilie.

    Totodată, în februarie 2015, Astărăstoae anunţa că demisionează din funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Astărăstoae spunea că nu şi-a depus demisia anul trecut pentru că oricum în acest an erau alegeri la UMF Iaşi şi că urma să fie ales un nou rector. Interimatul la conducerea UMF Iaşi este asigurat de Dragoş Pieptu, unul dintre prorectorii instituţiei.

  • Darius Vâlcov va fi plasat în arest la domiciliu

    Darius Vâlcov a plecat de la instanţa supremă în jurul orei 17.40, iar magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    La ieşirea din sediul ICCJ, Darius Vâlcov a spus că va aştepta decizia instanţei şi va vedea apoi ce se va întâmpla.

    ”Aşteptăm decizia instanţei şi apoi vom vedea. Haideţi să nu facem justiţie la televizor”, a afirmat Vâlcov.

    Ordonanţa de reţinere emisă de procurorii DNA pe numele acestuia a expirat în jurul orei 17.00.

    Darius Vâlcov a fost dus din Arestul Poliţiei la instanţa supremă în jurul orei 13.00, el nefăcând nicio declaraţie la intrarea în sediul instanţei.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost încarcerat miercuri seară, după ce Senatul a avizat cererea DNA de reţinere şi arestare a sa.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut Senatului un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

     

  • Primarul oraşului Constanţa, Radu Mazăre, va fi cercetat în libertate

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, miercuri, propunerea de arestare a procurorilor DNA pentru Radu Mazăre şi Sorin Strutinsky.

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Primarul municipiului Constanţa a fost reţinut luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi conflict de interese (două infracţiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat şi primit circa două milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

    Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţii respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste şapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. În acelaşi timp, între firma respectivă şi primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

    Şi în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă şi aceeaşi firmă controlată de cei doi inculpaţi.

    Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanţi, şi tariful de salubritate.

    Ca urmare a acestor acţiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie şi societatea controlată de el şi Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeaşi calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru şi contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanţa şi o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

    Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

    În ambele cazuri, au fost obţinute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla şi cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât şi pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenţia Naţională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relaţii comerciale cu Mazăre în opt societăţi. În prezent, omul de afaceri este arestat şi judecat în dosarul de trafic de influenţă în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituţii publice pentru plata unor lucrări.

    Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

    Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi din Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici.

    Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa, potrivit DNA.

    Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA Bucureşti, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanţa pentru vânzarea unei jumătăţi din terenul respectiv, precizând că acuzaţiile sunt diferite.

    Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanţa toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanţa, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanţa către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

  • Horia Georgescu, adus la instanţa supremă, pentru judecarea cererii de arestare preventivă – VIDEO

    Horia Georgescu a fost adus, în jurul orei 12.00, din Arestul Poliţiei Capitalei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care urmează să decidă dacă el va fi arestat prevenitiv, arestat la domiciliu sau va fi cercetat sub control judiciar.

    Alături de Georgescu, au mai fost aduse alte şapte persoane, toate reţinute de procurorii DNA în acelaşi dosar.

    Astfel, din Arestul Central al Poliţiei au fost aduşi Mihnea-Remus Iuoraş şi Ingrid Popa-Mocanu, fost vicepreşedinte, respectiv membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Un alt fost membru al aceleiaşi comisii, despre care se presupune că a acordat despăgubiri în mod ilegal, este Constantin-Cătălin Canangiu.

    De asemenea, procurorii propun arestarea a patru experţi evaluatori – Gheorghe Vişoiu, Neculai Nistor, Alexandru-Florin Hanu şi Dorin-Cornel Drulă.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    Toţi cei 11 foşti membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzaţi de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Horia Georgescu şi celelalte şapte persoane a fost reţinuţi luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    După ce a fost reţinut, Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aceasta urmând să fie depusă la Senat marţi.

    Georgescu, Mocanu Popa şi Zaarour, alături de alţi foşti membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI – Dragnea, despre declaraţiile din instanţă: Fiecare pune mâna pe Biblie şi spune adevărul

    Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a fost prezent, miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au fost audiaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, în dosarul Referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Întrebat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, cum comentează declaraţiile liderilor PSD audiaţi în calitate de martori, Dragnea a spus: “Nu sunt eu în măsură să analizez importanţa, mai mică sau mai mare, a declaraţiilor unor martori”.

    De asemenea, Dragnea a spus, întrebat cum vede solidaritatea liderilor PSD cu el, în declaraţiile de la instanţă, că aceştia au fost chemaţi pentru a da lămuriri în calitate de martori, “aşa cum fiecare are dreptul”.

    “Nu este vorba de solidaritate, e vorba că au fost chemaţi să depună mărturii şi fiecare ajunge în faţa instanţei, pune mâna pe Biblie şi spune adevărul. Nu au fost chemaţi lideri ai PSD ca să facă vreun lanţ uman, au fost chemaţi nişte cetăţeni români, în instanţă, ca martori. Cred că încă avem dreptul acesta”, a mai spus Dragnea.

    El a precizat că nu vrea să facă “un mini-proces în curtea Înaltei Curţi” şi a menţionat că nu a dormit în noaptea de dinaintea procesului, pentru că a avut “o problemă medicală”.

    La finalui termenului de judecată de miercuri, instanţa a dispus ca toate deciziile Biroului Electoral Central, existente pe site-ul instituţiei, să fie descărcate şi anexate la dosarul cauzei.

    După ce a fost audiat, în calitate de martor, în dosarul Referendumului, premierul Victor Ponta a punctat că decizia privind suspendarea lui Traian Băsescu în 2012 a fost politică, nu ilegală.

    “Am spus adevărul despre faptul că deciziile politice privind suspendarea preşedintelui Băsescu, referendumul, sunt decizii politice şi, dacă am făcut bine, oamenii votează, iar dacă am făcut rău, votează pe alţii, dar nu a existat niciodată, în niciun fel şi în nicio formă, niciun fel de încălcare a legii, ori, într-o ţară democratică în care cred că trăim şi trebuie să trăim, nu eşti sancţionat penal pentru faptul că iei decizii politice. Eşti sancţionat sau eşti apreciat de către alegători şi cred că toţi cei care au votat la referendum au avut acest drept, să voteze, şi nu trebuie să fie pedepsiţi pentru asta”, a spus Ponta, după audierea la ICCJ.

    Întrebat de jurnalişti dacă prin afirmaţia sa din faţa instanţei că Referendumul nu a adus PSD avantaje nepatrimoniale trebuie înţeles că PSD l-a promovat dezinteresat, iar faptul că liderul de atunci al PNL Crin Antonescu era candidat pentru alegerile prezidenţiale nu era parte a unei înţelegeri între cele două partide în cadrul USL, Ponta a răspuns că partidele au intenţia de a câştiga alegeri sau aplica decizii politice, iar decizia de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, pe care el şi astăzi o consideră corectă, este una politică.

    Pe de altă parte, ministrul Apărării a punctat că la nivelul judeţului Harghita, în ziua Referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată legea.

    Următorul termen a fost stabilit de instanţa de judecată pentru 19 martie, moment la care se vor discuta ultimele probe ce vor fi administrate în acest dosar. Ulterior, în 30 martie, ar urma să aibă loc dezbaterile finale.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Avocat: Este decizia procurorului DNA dacă va face confruntare între Udrea şi denunţători

    Instanţa supremă a dezbătut, joi, contestaţia Elenei Udrea împotriva deciziei de arestare preventivă şi a rămas în pronunţare în acest caz, decizia judecătorilor urmând să fie făcută publică joi, în jurul orei 18.00. Măsura pe care o va dispune instaţa supremă joi va fi definitivă.

    Udrea a părăsit sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la ora 12.30, fiind dusă înapoi la Arestul central al Poliţiei Capitalei.

    La ieşirea din sala de judecată, unul dintre avocaţii Elenei Udrea, Masrius Striblea, a arătat că parlamentarul a dat o declaraţie în faţa judecătorilor în care a oferit noi lămuriri privind acuzaţiile care i se aduc.

    Avocatul a precizat că este atributul judecătorului să poată lua, din oficiu, şi o altă măsură preventivă, nu neapărat cea a arestului.

    Întrebat dacă Elena Udrea este în continuare de acord să fie confruntată cu denunţătorii ei şi cu martorii din dosar, apărătorul a precizat că, deşi toată lumea este de acord cu o astfel de confruntare, pentru care de altfel Elena Udrea a făcut o cerere în acest sens, aceasta ţine exclusiv de voinţa procurorului şi a precizat că dacă magistratul DNA nu doreşte sau nu găseşte utilă această procedură poate respinge cererea, iar ea nu va avea loc.

    Marius Striblea a precizat că dacă se va admite această probă tot procurorul stabileşte momentul la care va avea loc confruntarea.

    Referitor la solicitările DNA transmise către SPP şi ministerul în care a lucrat Udrea – de punere la dispoziţie a unor înregistrări video şi a unor registre de intrări-ieşiri -, avocatul Striblea a arătat că DNA a făcut o solicitare de acest gen, dar că nu ştie dacă răspunsurile au ajuns până la acest moment la dosar şi că ele ar putea fi utile cauzei.

    Întrebat dacă Elena Udrea se afla în sediul ministerului în ziua în care unul dintre denunţători, Adrian Gărdean, susţine că i-ar fi dat o sumă de bani, avocatul a precizat că este foarte greu de verificat acest lucru.

    “Este foarte greu să-ţi aduci aminte după o perioadă atât de lungă de timp dacă ai fost în minister sau nu. Din păcate, în statul de drept românesc sarcina probei s-a schimbat. Nu trebuie procurorul să aducă probe că pe 6 a X-a (6 octombrie 2011 -n.r.) ai fost în minister, ci trebuie apărarea să vină să facă acest lucru”, a declarat Striblea.

    Deputatul PMP Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile, în 25 februarie, de instanţa supremă, în dosarul “Gala Bute”. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a contestat decizia, completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecă dosarul urmând să decidă definitiv dacă Udrea rămâne în arest preventiv sau măsura va fi schimbată cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar.

    Mandatul de arestare preventivă pe numele Elenei Udrea a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Procurorii DNA au pus sechestru asigurător pe mai multe imobile şi pe câteva milioane de lei din averea Elenei Udrea, aceeaşi măsură fiind luată şi în cazul celorlalţi inculpaţi din dosarul “Gala Bute”, declara avocatul Marius Striblea.

    Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”.

    În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

  • Elena Udrea, adusă la instanţa supremă pentru judecarea contestaţiei la arestarea preventivă

    Udrea a fost adusă din Arestul Poliţiei Capitalei la instanţa supremă în jurul orei 08.45.

    Deputatul PMP Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile, pe 25 februarie, de instanţa supremă, în dosarul “Gala Bute”. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a contestat decizia, completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecă dosarul urmând să decidă definitiv dacă Udrea rămâne în arest preventiv sau măsura va fi schimbată cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar.

    Mandatul de arestare preventivă pe numele Elenei Udrea a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Procurorii DNA au pus sechestru asigurător pe mai multe imobile şi pe câteva milioane de lei din averea Elenei Udrea, aceeaşi măsură fiind luată şi în cazul celorlalţi inculpaţi din dosarul “Gala Bute”, declara avocatul Marius Striblea.

    Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”.

    În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

  • Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura a pierdut definitiv procesul cu CSM

    Ovidiu Puţura, sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii cu avertisment, a contestat măsura la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    “Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Puţura Ovidiu împotriva hotărârii din 11 iunie 2014, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară”, a stabilit, luni, ICCJ.

    Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a admis, la jumătatea lunii iunie a anului trecut, acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva lui Ovidiu Puţura, care era la acel moment judecător detaşat în cadrul Ministerului Justiţiei. Astfel, CSM a aplicat sancţiunea disciplinară constând în avertisment, pentru săvârşirea abaterii disciplinare privind “încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.

    Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura a încălcat statutul magistraţilor, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător, potrivit acţiunii disciplinare întocmite de Inspecţia Judiciară. Astfel, Puţura a încălcat interdicţia de a ocupa o funcţie în afara celor compatibile cu cea de magistrat.

    Puţura a încălcat articolul 8 litera c) al Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care stipulează faptul că “judecătorilor şi procurorilor le este interzis să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome”.

    Ovidiu Puţura spunea atunci, pentru MEDIAFAX, că acţiunea Inspecţiei Judiciare este una “nejustificată”, pentru că ar fi fost făcută o interpretare greşită a legii.

    “În perioada în care am fost secretar de stat, am fost suspendat din magistratură, evident. Ei au avut o interpretare greşită a legii, de la ideea că am avut calitatea de judecător anterior şi ulterior numirii în funcţia de secretar de stat şi, astfel, aş fi fost incompatibil”, a arătat fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

    Premierul Victor Ponta a decis, în 24 februarie 2014, eliberarea din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei a lui Ovidiu Puţura.

    Ovidiu Puţura fusese numit în 17 mai 2012 în funcţia de secretar de stat la MJ. În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR.

    În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens.

    Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ.

    Reprezentanţii MJ arătau atunci, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că, potrivit legii, Guvernul poate aproba participarea persoanelor care deţin funcţia de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţii asimilate acestora, ca reprezentanţi ai statului în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) ori ca membri în Consiliul de Administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori ale societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

    Potrivit MJ, Guvernul a aprobat, în 15 ianuarie, în baza Legii 161/2003, Memorandumul privind participarea secretarului de stat Ovidiu Puţura, în calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al SC CFR SA. Astfel, Puţura poate fi şi secretar de stat, şi membru într-un consiliu de administraţie al unei societăţi de stat, nefiind în stare de incompatibilitate.

    “Menţionăm faptul că, în acest sens, există şi punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate emis la 14 octombrie 2013, la cererea domnului Ovidiu Puţura”, adăugau reprezentanţii MJ.

    Adunarea Generală a Acţionarilor CFR SA a revocat la 10 ianuarie întregul Consiliu de Administraţie, invocând managementul defectuos, şi a numit o nouă structură de conducere.

    Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei a fost suspendat în 28 ianuarie din funcţia de judecător în cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Decizia Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a venit după ce, în 21 ianuarie, Ovidiu Puţura a fost arestat, într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA. Ovidiu Puţura este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost audiate de procurori, care au început urmărirea penală pe numele judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia acestuia era reclamant recurent, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

  • Elena Udrea, ARESTATĂ preventiv în dosarul “Gala Bute”

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a admis propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a dispus arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru o perioadă de 30 de zile, din 25 februarie până la 26 martie inclusiv.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Judecătorul a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele Elenei Udrea, aceasta urmând să fie dusă în Arestul central al Poliţiei Capitalei.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de Elena Udrea tot la instanţa supremă.

    Elena Udrea a plecat de la ICCJ după ce s-a judecat cererea DNA de arestare preventivă a sa în dosarul “Gala Bute”. Ea a mers de la instnaţă direct la domiciliul său, unde este în arest, în dosarul “Microsoft”.

    După decizia instanţei supreme, Elena Udrea poate anunţa procurorul de caz şi poliţiştii că intenţionează să se prezinte singură la arest sau va sta la domiciliu până când poliţiştii vor veni să o escorteze în arest, după ce va fi redactat mandatul pentru 30 de zile emis de instanţă.

    UPDATE 09:55 – Elena Udrea a plecat de la ICCJ, unde a făcut declaraţii, cu ochii în lacrimi, despre situaţia sa, şi a spus că va aştepta acasă decizia instanţei privind arestarea preventivă cerută de procurorii DNA în dosarul Gala Bute”, precizând că ştia că Dorin Cocoş a finanţat campaniile PDL.

    Deputatul PMP Elena Udrea a arătat, la ieşirea din sediul instanţei supreme, că niciodată nu ar face declaraţii mincionoase, aşa cum au făcut alţii în cazul ei.

    Întrebată dacă ar face denunţ împotriva fostului său soţ Dorin Cocoş sau a lui Traian Băsescu, Elena Udrea a arătat că nu există elementele pentru care ea să facă vreund denunţ faţă de aceştia, precizând că pentru un denunţ trebuie să existe şi alte probe.

    “Nu aş avea ce situaţie să prezint despre domnul preşedinte. Niciodată nu aş declara ceva mincinos, nu este nimic din ceea ce ştiu eu despre Traian Băsescu care ar putea fi subiect de denunţ sau de acuzaţie”, a spus Udrea.

    Întrebată în legătură cu modul în care a fost finanţată campania din 2009, Udrea a arătat că presa se face că nu ştie despre modul în care sunt finanţate campaniile în general şi că poate să îi întrebe foarte bine şi pe “domnul Iohannis, domnul Ponta” despre cum se face acest lucru.

    “Nu este un secret, aşa se finanţează campaniile electorale, de ce vă faceţi toţi că nu ştiţi. Toată clasa politică, toată presa şi toată lumea se preface că nu ştie cum se finanţează campaniile. Întrebaţi-i pe domnul Iohannis, pe domnul Ponta, ei cum şi-au finanţat campaniile. La fel”, a mai spus Udrea.

    Întrebată despre contractele încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a declarat: “Ştiam că Dorin Cocoş finanţa campaniile PDL, asta ştiam, dar nu ştiam exact ce şi cu ce sumă”.

    Întrebată dacă Blaga ştia că Dorin Cocoş finanţează PDL, Udrea a spus că trebuie întrebat Vasile Blaga despre acest lucru.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a judecat cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute” şi urmează să dea o decizie.

    Elena Udrea a plecat de la instanţa supremă, ea urmând să meargă la locuinţa sa, unde este arestată, în dosarul “Microsoft”.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a fost audiată la DNA, marţi, iar după ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, în dosarul “Gala Bute”, procurorii au cerut instanţei supreme arestarea ei preventivă.

    Udrea nu a făcut foarte multe declaraţii la intrarea în sediul instanţei supreme, spunându-le jurnaliştilor: ”Nu o să vă spun dumneavoastră înainte de a spune instanţei ce am de spus”.

    Întrebată dacă îşi imagina că va ajunge să aibă astfel de zile, Udrea a spus că “atunci când intri în politică te gândeşti că vei ajunge orice zile”.

    “Sunt deja arestată”, le-a mai spus ea jurnaliştilor, care au întrebat-o dacă îi este teamă că va fi din nou arestată preventiv.

    Întrebată, de asemenea, dacă este importantă pentru ea susţinerea fostului preşedinte Traian Băsescu, Elena Udrea a răspuns: “Contează mult că mă susţin foarte mulţi oameni şi contează că mă susţine şi fostul preşedinte”.

    Ea a mai afirmat că sunt lucruri pe care vrea să le spună doar judecătorilor, nu şi procurorilor.

    La rândul său, avocatul Marius Striblea a spus că sunt şase capete de acuzare împotriva fostului ministru.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au trimis, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propunerea de arestare preventivă a Elenei Udrea, după ce fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost audiată la DNA timp de aproximativ cinci ore şi i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, în dosarul “Gala Bute”.

    Avocatul Marius Striblea declara, marţi, la ieşirea de la DNA, că Elena Udrea a dat o declaraţie amănunţită, referitoare la noile acuzaţii care i se aduc în dosarul “Gala Bute”, iar procurorii au pus în mişcare acţiunea penală pe numele acesteia.

    La rândul său, Elena Udrea spunea, la finalul audierilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie, că “toţi cei care sunt prinşi că au luat şpagă, este suficient că au dat-o mai departe şi sunt bine mersi”, singurul care a rămas în arest fiind Rudel Obreja.

    Întrebată dacă va face şi ea denunţuri, Elena Udrea a spus că nu va face acest lucru. Udrea a precizat însă că îşi menţine acuzaţiile faţă de şeful interimar al SRI, Florian Coldea, spunând: “Faţă de dânsul voi face denunţuri până le va lua cineva în serios”.

    Camera Deputaţilor a avizat, luni, ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul Gala Bute.

    În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    Ulterior, DNA a apreciat că, în această cauză, au apărut noi elemente şi au cerut noi avize de urmărire penală şi arestare preventivă, care au fost aprobate luni de Camera Deputaţilor.

    Potrivit DNA, una dintre faptele de luare de mită are legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec.

    Procurorii susţin că, în 2010, Elena Udrea ar fi primit, indirect, pentru sine şi pentru altul, mai multe foloase materiale de la reprezentanţii SC Termogaz Company SA, pentru a aproba finanţarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale în cadrul programului “Schi pentru România”.

    O a doua faptă de luare de mită ar avea legătură, potrivit procurorilor, cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii (CNI) către SC Consmin SA.

    Procurorii susţin că, în perioada 2010 – 2011, Elena Udrea, împreună cu Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii la data faptelor şi suspectă în această cauză, ar fi primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul SC Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    O a treia faptă de luare de mită vizează finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani.

    Procurorii susţin că, în 2011, Elena Udrea ar fi cerut şi primit de la inculpatul Adrian Gardean, pentru sine şi pentru altul, foloase materiale în valoare de 10 la sută din plăţile efectuate de MDRT pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PSD Ion Ariton este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinut de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute. 

  • Elena Udrea poate merge luni la Parlament pentru a se adresa plenului. ICCJ i-a admis cererea

    Deputaţii vor analiza în plen, luni, de la ora 16.00, cererile DNA de începere a urmăririi penale şi respectiv de arestare preventivă a deputatului Elena Udrea, pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, în 18 februarie, cererile DNA privind încuviinţarea urmăririi penale şi arestării preventive a Elenei Udrea.

    Avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, a declarat că aceasta doreşte să se adreseze plenului Camerei Deputaţilor, la votul asupra cererilor de încuviinţare a începerii urmării şi a arestării sale.

    Fostul ministru Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP la arestarea preventivă, a decis marţi ca aceasta să fie cercetată în arest la domiciliu. Arestul la domiciliu a fost dispus pentru perioada 17 februarie – 17 martie inclusiv, pentru fapta de trafic de influenţă, în legătură cu denunţul lui Dinu Pescariu.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât şi în dosarul Gala Bute.