BusinessMagazin

Tag: guvernare

  • Partidul de guvernământ din Polonia acuză:Decizia CE “nu are nicio valoare”,este motivată politic

    “Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice”, a reacţionat Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Lege şi Justiţie, condusă de liderul conservator Jaroslaw Kackynski.

    Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atac DUR de la Bruxelles: PSD – ALDE joacă alba-neagra cu bugetul României

    “Guvernul PSD – ALDE şi Parlamentul joacă alba-neagra cu bugetul României. Până ieri, cu două săptămâni înainte de finalul anului, nu ştiam data la care va fi adoptat Bugetul României pentru 2018”, atrage atenţia Mureşan. “În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul şi procedura de adoptare a bugetului şi trebuia să-şi stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte. În Parlamentul European, noi am anunţat calendarul adoptării bugetare încă din februarie, iar, din luna martie, am adoptat priorităţile Parlamentului pentru bugetul european de anul viitor, pe baza cărora Comisia Europeană a prezentat un proiect în luna mai. Tot din luna martie se ştia deja că vom adopta bugetul fix în data de 30 noiembrie. Între timp au fost 9 luni de dezbateri şi negocieri în deplină transparenţă. Guvernul României a început munca pe buget la finalul anului, tocmai când noi, la Bruxelles, încheiam cele 9 luni de dezbateri şi adoptam bugetul european. Iar Parlamentul României începe munca abia acum, pe baza unui calendar anunţat ieri care nu permite o dezbatere reală şi transparentă asupra celei mai importante legi pentru funcţionarea statului. Parlamentul României are timp doar trei zile, dintre care două de weekend, până luni dimineaţa la ora 9.00, să depună amendamente la proiect. Apoi, vor fi doar patru zile în care bugetul este dezbătut în comisiile de specialitate.”

    Oficialul european aminteşte că în Parlamentul European, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în luna mai, iar termenul-limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârşitul lunii iunie. Ca negociator-şef al Parlamentului, Siegfried Mureşan a vizitat 17 comisii ale Parlamentului European în lunile mai şi iunie pentru a discuta despre Bugetul Uniunii Europene, iar, în septembrie, Parlamantul a votat asupra celor 2.394 de amendamente depuse la proiect.

    “Este clar că PSD şi ALDE au împins acest buget cât mai târziu spre sărbătorile de iarnă pentru a-l trece prin Parlament pe repede-înainte fără nicio dezbatere reală. PSD şi ALDE fac acest lucru pentru că ştiu că nu se vor putea ţine de promisiunile din programul de guvernare şi pentru că vor avea din nou un buget fără perspective de creştere sustenabilă a economiei şi care nu reflectă priorităţile reale ale românilor”, remarcă europarlamentarul român. “Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui mai mulţi bani decât prevede. Consecinţa va fi că, în anii următori, românii vor trebui să acopere găurile negre prin taxe şi impozite crescute. Nu aşa se adoptă un buget de stat. Sunt banii noştri, ai tuturor, nu banii din averile lor proprii, avem dreptul să ştim ce vor să facă din aceşti bani, pe ce vor să-i cheltuiască şi avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de acord, inclusiv prin amendamente susţinute în mod profesionist în Parlament! Cer Parlamentului României să realizeze o dezbatere reală a bugetului şi să aloce resursele bugetare în domeniile care generează creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi stimulează mediul privat. Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, nu Guvernul să controleze Parlamentul.”

  • Ea este noul premier al Islandei. Are 41 de ani şi este licenţiată în limbi străine

    Jakobsdottir are 41 de ani, este mamă a trei copii şi este cea de-a doua femeie care ajunge să conducă guvernul islandez.

    Noua coaliţie de guvernare, care a desemnat-o premier, include partide din întreg spectrul politic – Mişcarea Verde, Partidul Independenţei şi Partidul Progresist.

    Jakobsdottir a intrat în politică de tânără, devenind purtător de cuvânt al partidului încă din 2003. Între 2009 şi 2013 a deţinut, ca ministru, portofoliul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii.

    Katrin Jakobsdottir a absolvit cursurile Universităţii din Islanda în 1999, cu o specializare în limbi străine. A primit şi o diplomă de master din partea aceleiaşi instituţii, cinci ani mai târziu, pentru o lucrare de dizertaţie ce analiza cărţile autorului Arnaldur Indriason.

    Prima femeie din Islanda care a ajuns premier a fost Johanna Siguroardottir, care a ocupat postul între 2009 şi 2012.

  • Ea este noul premier al Islandei. Are 41 de ani şi este licenţiată în limbi străine

    Jakobsdottir are 41 de ani, este mamă a trei copii şi este cea de-a doua femeie care ajunge să conducă guvernul islandez.

    Noua coaliţie de guvernare, care a desemnat-o premier, include partide din întreg spectrul politic – Mişcarea Verde, Partidul Independenţei şi Partidul Progresist.

    Jakobsdottir a intrat în politică de tânără, devenind purtător de cuvânt al partidului încă din 2003. Între 2009 şi 2013 a deţinut, ca ministru, portofoliul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii.

    Katrin Jakobsdottir a absolvit cursurile Universităţii din Islanda în 1999, cu o specializare în limbi străine. A primit şi o diplomă de master din partea aceleiaşi instituţii, cinci ani mai târziu, pentru o lucrare de dizertaţie ce analiza cărţile autorului Arnaldur Indriason.

    Prima femeie din Islanda care a ajuns premier a fost Johanna Siguroardottir, care a ocupat postul între 2009 şi 2012.

  • PSD iese la atac: Iohannis este complice în “statul paralel şi ilegal” care vrea să distrugă PSD

    După şedinţă, Liviu Dragnea a prezentat progresele făcute de guvernarea PSD de la începutul anului până în prezent, în timp ce secretarul general PSD a vorbit despre o rezoluţie pe care partidul a aprobat-o, în care se precizează că “statul paralel nu lasă PSD-ul să-şi ducă la îndeplinire programul de guvernare”.
     
    Potrivit documentului citit de secretarul general al PSD Marian Neacşu, statul paralel, ai cărui principali exponenţi sunt Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi,  foloseşte bugetul de stat pentru a-şi pune în aplicare acest plan şi arată că preşedintele ţării este complice şi nu intervine sub nicio formă în stoparea statului paralel.

    La sedinţa de la Băile Herculane şeful PSD şi premierul au venit împreună, dar mai mulţi protestatari i-au aşteptat în faţa hotelului, cu pancarte. În şedinţă, s-a discutat raportul programului de guvernare, raport de 44 de pagini în care PSD se laudă cu 100 de realizări pe absolut toate planurile. Creştere economică, salarii mai mari, putere de cumpărare mai mare. Dar şi înfiinţarea a trei ministere: Turism, IMM, Ape şi Păduri, care, iată, sunt realizări. Pe scurt: Oficial, în opinia PSD, românilor le merge bine!

    Raportul de evaluare deja celebru a fost prezentat în şedinţă de către Liviu Dragnea, potrivit Realitatea TV. Concret, ce a realizat Guvernul din ce a a promis în ultimele 10 luni de guvernare. Sunt 44 de pagini, şi pe puncte, 100 de realizări în absolut toate domeniile: economic, social, dezvoltare regională, fonduri europene. Paradoxal, în raport la capitolul măsuri îndeplinite sunt trecute şi puncte care nu au vreo legătură cu bunăstarea românilor: spre exemplu, înfiinţarea Ministerului Turismului, a Ministerului Apei şi Pădurilor, dar şi a Ministerului pentru Mediul de Afaceri. Fără aceste “realizări” raportul ar fi cuprins doar 98 de realizări, nu 100, şi nu era număr rotund. Totodată, în acelaşi document mai este trecută şi aprobarea a 2% din PIB pentru Apărare”. De fapt, măsura este asumată la inceputul anului 2015, de catre toate partidele politice, la initiaţiva lui Klaus Iohannnis, când a chemat toate partidele la Cotroceni, după instalare. Ca atare, nu poate fi o măsură îndeplinită de Guvern.

    Pleşoianu şi Ştefănescu vor miting

    Totodată, ideea unui miting a fost avansată în şedinţa de partid doar de doi social-democraţi. Codrin Ştefănescu, secretarul general al PSD şi Liviu Pleşoianu, deputat. Mai mult, cel din urmă a transmis o scrisoare deschisă Cimitetului Executiv Naţional, în care enumeră motivele pentru care este necesar un miting.

    ESTE nevoie de un mare miting, nu doar al membrilor PSD, a scris Pleşoianu, în scrisoarea în care a dat şi motive, printre care:

    – Al tuturor ROMÂNILOR care vor să intre în Anul Centenarului fără Noua Securitate!

    – Al tuturor ROMÂNILOR care vor ca URNA DE VOT să conteze mult mai mult decât SUFRAGERIILE!

    – Al tuturor ROMÂNILOR care vor să strige împotriva ABUZURILOR!

    – Al tuturor ROMÂNILOR care vor să arate lumii celei mari că EXISTĂ şi că ce vor ei CONTEAZĂ

  • Tudose, despre moţiunea de cenzură: O oportunitate de a prezenta ceea ce am făcut la guvernare

    ”Cred că pe lângă faptul că este un instrument legitim al opoziţiei şi un instrument al opoziţiei este şi o oportunitate de a prezenta românilor ceea ce am făcut la guvernare în ultimul an”, a declarat şeful Executivului.

    La rândul, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că nu are emoţii legate de faptul că parlamentari social-democraţi ar putea vota moţiunea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOCUMENT PSD cu principalele măsuri economice. Ce se întâmplă cu salariile şi pensiile

    Potrivit documentului prezentat în şedinţa CEx PSD de vineri, printre priorităţile economice sunt cele legate de înfiinţarea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea veniturilor.

    Există şi o evaluare a guvernării PSD, potrivit căreia cele mai multe obiective sunt îndeplinite sau depăşite.

    Câteva puncte:

    -Creştere economică medie de 5,5%. trecerea de la economia bazată pe eficienţă la economia bazată pe inovaţie. Să devenim a 13-a economie în UE. În prezent ocupăm locul 17.

    -Încadrarea în criterii privind aderarea la zona Euro.

    – Modernizarea infrastructurii. Creşterea absorbţiei fondurilor europene. Investiţii publice cu impact semnificativ în economie.

    Realizarea obiectivelor economice:

    – creşterea economică medie, obiectiv asumat 5,5% (realizat 7%)

    – Valoare PIB 2017 asumată: 815 mld. lei (realizat 842)

    Datoria Guvernamentală asumată : 39% din PIB (37,4% realizat)

    – deficit bugetar asumat, mai mic de 3% din PIB (2,96% realizat)

    – creşterea clasei de mijloc (peste un milion de români vor avea salariul peste 1.000 de euro brut)

    – locuri de muncă: crearea a peste 850.000 de noi locuri de muncă până în 2020

    – reducerea şomajului sub 3,5%, până în 2020.

    – reducerea sărăciei: reducerea cu 1.5 milioane a numărului de persoane cu risc de sărăcie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişa: Transferul contribuţiilor nu va avea niciun efect negativ asupra Legii salarizării

    ”Se poate aplica Legea salarizării fără probleme. Când fost gândit transferul contribuţiilor ca măsură în programul de guvernare a fost luat în calcul tot ansamblul măsurilor fiscale şi nu va fi niciun efect negativ asupra legii salarizării”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, atac la Guvern: Pachetul de măsuri fiscale se va transforma în bulversare fiscală

    “Acum câteva luni când am investit acest guvern am avut o solicitare simplă şi clară. I-am rugat să termine cu ţopăială fiscal-bugetară. Nu s-a întâmplat chiar aşa. (…) România traversează o perioadă de creştere economică. În sine e o veste bună, creşterea economică record în UE. Această creştere are vulnerabilităţi care trebuie cunoscute. Creşterea se bazează pe consum şi astfel de creştere nu este văzută ca o creştere sustenabilă. Lipseşte o parte esenţială pentru a avea o creştere sănătoasă. Lipseşte partea de investiţii. Lipsa lor este un semnal îngrijorător şi nu doar de lipsa investiţiilor în economia privată, investiţiile au scăzut semnificativ, cu 20%, vorbesc de semestrul I. Au scăzut investiţiile publice, care au un rol important în echilibrarea României, minus peste 20%. Nici anul trecut nu au fost chiar grozave”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”.

    “Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuă”, mai spus Iohannis.

  • APMGR cere demisia Ministrului Sănătăţiii şi Preşedintelui CNAS

    „Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani,”  a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al APMGR. 

    Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Ministrul Sănătăţii Florian Bodog declară că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, el s-a menţinut până la o valoare rezonabilă,” afirmaţie complet falsă. Nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19.86% în acelaşi trimestru al anului 2017 şi de la 15.64% în trimestrul II 2016 la 18.59% în trimestrul II 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017. 

    „A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice,” spune Mihai.   

    În aceeaşi publicaţie, Preşedintele CNAS Răzvan Vulcănescu susţine că “Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback” – din nou o afirmaţie în totalitate falsă. În realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din anul 2012. Diferenţa de aproximativ 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback. 

    „Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu preţuri accesibile au dispărut deja de pe piaţă în ultimii ani,” adaugă Mihai. 

    APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă în mod grav Programul de Guvernare care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui”.

    APMGR atrage atenţia că, în condiţiile păstrării modului de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice, alte mii de medicamente generice cu preţuri mici pot dispărea de pe piaţă în următorul an.

    „Medicamentele generice sunt, de regulă, medicamente cu preţ redus, iar povara de nesuportat a taxei clawback face ca preţul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producţie, ceea ce va duce la delistarea acestora în România,” afirmă Mihai. 

    Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.

    „Din păcate, autorităţile nu au luat nici măcar o singură măsură care să protejeze medicamentele generice, în ciuda faptului că sunt medicamentele folosite de cei mai năpăstuiţi dintre români, de bolnavii cronici, de bătrâni şi de cei cu venituri mici,” spune Mihai.

    APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.