BusinessMagazin

Tag: gunoi

  • Pentru unii este doar gunoi, pentru alţi o comoară

    Deşeuri sunt aduse cu trenul în fiecare săptămână din Roma în Austria , apoi acestea sunt transformate într-o adevărată comară, o sursă de căldură pentru casele austriecilor, scrie Bloomberg.

    Evan Ag va importa anul viitor în jur de 70,000 de tone de gunoi din Roma ceea ce va genera energie de 550,000 megawaţi la o fabrică de la marginea Vienei. “Este o afacere bună pentru EVN”, a declarat Stefan Zach, reprezentant al companiei. EVN face bani vânzând electricitate, căldură şi gaz pe care le produce din deşeuri. Compania plăteşte 139,81 de euro pe fiecare tonă de gunoi. Italienilor le convine pentru că este mai scump să îngrope gunoiul decât să-l dea autriecilor.

    În Germania se reciclează cel mai mult dintre ţările din Europa, apoi în Austria şi în Belgia. România se află la coada clasamentului. Mai prost ca noi stau Malta, Slovacia şi Serbia.

    Recent, a apărut în presă faptul că Suedia a ajuns să importe gunoi din Norvegia pentru a menţine instalaţiile de reciclare în funcţiune.  De fapt, mai puţin de 1% din gunoiul suedezilor a fost trimis la groapa de gunoi ecologică anul trecut sau în oricare an începând cu 2011. 

  • Cea mai nouă taxă pe care o vor suporta românii de la 1 ianuarie

    De la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, a anunţat vineri ministru Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
     

    „Multe autorităţi au solicitat o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţii acestei taxe, pentru că nu au asigurată infrastructura . Adică taxa să crească gradual la 80 de lei/tonă. Însă această taxa trebuia introdusă acum cinci ani, iar 2017 este ultimul an până la care UE ne mai permite să prelungim termenul”, a declarat ministrul Mediului.

  • Dacă nu-ţi plăteşti facturile de căldură şi gunoi, vei putea fi executat silit

     Persoanele care nu-şi plătesc la timp facturile de căldură şi gunoi vor putea să fie executate silit mai uşor, potrivit unui act normativ care urmează să se aplice începând de sâmbătă. Mai precis, facturile emise pentru aceste servicii vor fi considerate titluri executorii, astfel că, în caz de neplată, nu va mai fi necesar un proces pentru a se ajunge la executarea silită.

    Măsura este inclusă în Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 942 din 23 noiembrie 2016 şi va intra în vigoare sâmbăta aceasta.

    În esenţă, noile prevederi stabilesc că „factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu”, fiind vorba, printre altele, de serviciile de alimentare cu apă, cu căldură, de canalizare şi de salubrizare. Astfel, persoanele care nu-şi achită la timp facturile pentru aceste servicii vor putea fi executate silit fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie.

    Totuşi, noutatea nu vizează toate cele patru categorii de servicii enumerate, ci doar furnizarea căldurii în sistem centralizat şi salubrizarea. Asta pentru că, aşa cum s-a stabilit încă din cursul anului 2015, prin modificări la Legea nr. 241/2006, facturile de apă şi canalizare deja sunt titluri executorii.

    Atenţie! În altă ordine de idei, furtul de apă şi de agent termic din sistemele publice de alimentare va deveni infracţiune şi se va putea pedepsi conform Codului penal.
    Perioada în care se pot plăti facturile va fi mai mică

    Altă modificare semnificativă referitoare la facturile pentru apă, canalizare, căldură şi gunoi va fi reducerea perioadei în care cetăţenii pot achita aceste servicii. Astfel, facturile vor trebui plătite în cel mult 15 zile calendaristice de la emitere.

    „Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadenţă privind plata facturii se ia în calcul începând cu data emiterii facturii”, dispune Legea nr. 225/2016, cu precizarea că facturile trebuie emise cel târziu până la data 15 a lunii următoare celei în care s-au furnizat serviciile.

    În momentul de faţă, plata facturilor trebuie făcută în maximum 15 zile lucrătoare de la primire, ceea ce înseamnă că putem vorbi de o dublă reducere a termenului de scadenţă: acesta se va calcula în zile calendaristice, nu în zile lucrătoare, şi va curge efectiv de la data emiterii facturii, nu de la data primirii. (Data emiterii nu este neapărat şi data primirii, dacă vorbim de o factură comunicată prin poştă.)

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Dacă nu-ţi plăteşti facturile de căldură şi gunoi, vei putea fi executat silit

     Persoanele care nu-şi plătesc la timp facturile de căldură şi gunoi vor putea să fie executate silit mai uşor, potrivit unui act normativ care urmează să se aplice începând de sâmbătă. Mai precis, facturile emise pentru aceste servicii vor fi considerate titluri executorii, astfel că, în caz de neplată, nu va mai fi necesar un proces pentru a se ajunge la executarea silită.

    Măsura este inclusă în Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 942 din 23 noiembrie 2016 şi va intra în vigoare sâmbăta aceasta.

    În esenţă, noile prevederi stabilesc că „factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu”, fiind vorba, printre altele, de serviciile de alimentare cu apă, cu căldură, de canalizare şi de salubrizare. Astfel, persoanele care nu-şi achită la timp facturile pentru aceste servicii vor putea fi executate silit fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie.

    Totuşi, noutatea nu vizează toate cele patru categorii de servicii enumerate, ci doar furnizarea căldurii în sistem centralizat şi salubrizarea. Asta pentru că, aşa cum s-a stabilit încă din cursul anului 2015, prin modificări la Legea nr. 241/2006, facturile de apă şi canalizare deja sunt titluri executorii.

    Atenţie! În altă ordine de idei, furtul de apă şi de agent termic din sistemele publice de alimentare va deveni infracţiune şi se va putea pedepsi conform Codului penal.
    Perioada în care se pot plăti facturile va fi mai mică

    Altă modificare semnificativă referitoare la facturile pentru apă, canalizare, căldură şi gunoi va fi reducerea perioadei în care cetăţenii pot achita aceste servicii. Astfel, facturile vor trebui plătite în cel mult 15 zile calendaristice de la emitere.

    „Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadenţă privind plata facturii se ia în calcul începând cu data emiterii facturii”, dispune Legea nr. 225/2016, cu precizarea că facturile trebuie emise cel târziu până la data 15 a lunii următoare celei în care s-au furnizat serviciile.

    În momentul de faţă, plata facturilor trebuie făcută în maximum 15 zile lucrătoare de la primire, ceea ce înseamnă că putem vorbi de o dublă reducere a termenului de scadenţă: acesta se va calcula în zile calendaristice, nu în zile lucrătoare, şi va curge efectiv de la data emiterii facturii, nu de la data primirii. (Data emiterii nu este neapărat şi data primirii, dacă vorbim de o factură comunicată prin poştă.)

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Ţara care face atât de mulţi bani din gunoi, încât îl importă de la mii de kilometri

    Suedia a reuşit un lucru care părea aproape imposibil: statul de 9,5 milioane de locuitori a rămas fără gunoi. Chiar dacă acesta este un lucru pozitiv, el are şi urmări negative. Suedia trebuie să importe acum gunoi pentru a asigura necesarul de căldura şi electricitate al cetăţenilor săi.

    Prin folosirea celor două milioane de tone de gunoi şi importul din afara graniţelor, Suedia a devenit un model pentru alte state, suedezii fiind lideri mondiali în domeniul recuperării energiei din deşeuri.

    Suedia a început astfel să preia gunoiul produs de Norvegia, care încă produce o cantitate mai mare de deşeuri decât cea pe care o poate transforma în energie. Norvegienii trimit anual 80.000 de tone de gunoi către vecinii lor suedezi.

    Soluţia de a importa gunoi de la norvegieni este una extrem de profitabilă: norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care ajunge înapoi la norvegieni. Catarina Ostland, consultant în cadrul agenţiei suedeze pentru protecţia mediului, nu este mulţumită de acest sistem. “Aş prefera să importăm gunoi de la state precum Italia, România sau Bulgaria, pentru că acolo nu există o cultură a reciclării. Ar fi mult mai util pentru întreaga lume”, a spus Ostland citată de idealistrevolution.org.

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate în Româniai este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

     

  • Ţara unde bogataşii merg cu autobuzul, iar trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale elveţienilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Confrorm unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • A adunat în 30 de ani o colecţie uluitoare de la gunoi şi a transformat garajul în muzeu. Putem descoperi chiar şi un Brâncuşi – GALERIE FOTO

    Al doilea etaj al unui garaj din New York folosit pentru maşinile de gunoi adăposteşte o colecţie secretă de obiecte din cele mai diverse: jucării, tablouri, echipament sportiv sau audi, instrumente muzicale şi obiecte casnice scumpe. Obictele au fost adunate de Nelson Molina, un lucrător la serviciul de gunoieri, timp de 30 de ani.

    Putem descoperi inclusiv o copie a Domnişoarei Pogany, de Brâncuşi, alături de reproduceri după pictori celebri, obiecte de decor sau o colecţie de plăci de înmatriculare auto.

     

  • Ţara care face atât de mulţi bani din gunoi, încât îl importă de la mii de kilometri

    Suedia a reuşit un lucru care părea aproape imposibil: statul de 9,5 milioane de locuitori a rămas fără gunoi. Chiar dacă acesta este un lucru pozitiv, el are şi urmări negative. Suedia trebuie să importe acum gunoi pentru a asigura necesarul de căldura şi electricitate al cetăţenilor săi.

    Prin folosirea celor două milioane de tone de gunoi şi importul din afara graniţelor, Suedia a devenit un model pentru alte state, suedezii fiind lideri mondiali în domeniul recuperării energiei din deşeuri.

    Suedia a început astfel să preia gunoiul produs de Norvegia, care încă produce o cantitate mai mare de deşeuri decât cea pe care o poate transforma în energie. Norvegienii trimit anual 80.000 de tone de gunoi către vecinii lor suedezi.

    Soluţia de a importa gunoi de la norvegieni este una extrem de profitabilă: norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care ajunge înapoi la norvegieni. Catarina Ostland, consultant în cadrul agenţiei suedeze pentru protecţia mediului, nu este mulţumită de acest sistem. “Aş prefera să importăm gunoi de la state precum Italia, România sau Bulgaria, pentru că acolo nu există o cultură a reciclării. Ar fi mult mai util pentru întreaga lume”, a spus Ostland citată de idealistrevolution.org.

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate în Româniai este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.