BusinessMagazin

Tag: fuziune

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.
     

  • BRAND STORY: Consultant în straie noi

    Noua companie Cushman & Wakefield, care a rezultat după fuziunea cu DTZ, se află în top 3 companii ce oferă servicii imobiliare la nivel global, cu aproximativ 43.000 de angajaţi în peste 60 de ţări, cu venituri de peste 5 miliarde de dolari şi 191 de miliarde de dolari tranzacţionaţi la nivel global. 2017 marchează anul revenirii companiei americane în România cu un nou partener – Echinox, afiliatul DTZ pe piaţa locală în ultimii 15 ani.

    Cushman & Wakefield Echinox oferă o gamă completă de servicii de consultanţă imobiliară pentru investitori, chiriaşi şi proprietari pe toate sectoarele pieţei imobiliare. Serviciile de bază ale companiei includ intermediere de închirieri, administrare a proprietăţilor, pieţe de capital, investiţii, gestionarea activelor imobiliare, evaluare, cercetare de piaţă şi management de proiect.

    Cushman & Wakefield Echinox este un nume nou, dar în spatele lui se află experienţa şi resursele a doi lideri din domeniul serviciilor de consultanţă imobiliară. Astfel, firma locală se bazează în continuare pe o echipă de consultanţi care au în medie o activitate de peste un deceniu în domeniu, trecuţi prin tranzacţii complexe, dar şi prin perioada de comprimare a pieţei, având acum suportul unui grup care şi-a demonstrat capabilităţile şi creativitatea în toate colţurile lumii, furnizând soluţii inovative unui portofoliu impresionant de clienţi globali.

    „Cushman & Wakefield Echinox reprezintă un nou capitol al poveştii de succes a companiei pe care am fondat-o cu 23 de ani în urmă. Cu acest brand nou, care integrează istoria, echipele şi know-how-ul a doi lideri de piaţă, sunt convins că vom reuşi să livrăm în continuare servicii de consultanţă imobiliară la cel mai înalt nivel şi ne vom extinde capabilităţile pentru a ne consolida poziţia si pe piaţa imobiliară locală”, spune Mihnea Şerbănescu, manager general al Cushman & Wakefield Echinox. Tot el adaugă că structura companiei va rămâne aceeaşi.

    Mihnea Şerbănescu a înfiinţat compania de consultanţă imobiliară in 1993 şi a fost martor al unei perioade atipice în imobiliare. „După înfiinţare, am văzut o stagnare lungă, care la un moment dat părea fără orizont. În 1997, nu ne gândeam la aderarea UE sau la NATO. Atunci se tranzacţionau garsoniere chiar la preţul unei maşini. Piaţa a început să crească uşor din 2000-2002, când au apărut la orizont aceste aderări, apoi a acelerat foarte rapid în câţiva ani, total atipic pentru o economie normală. Pe cât de repede a crescut, la fel de rapid a şi scăzut”, sumarizează antreprenorul român două decenii în piaţa imobiliară.

    În noiembrie 2002, după nouă ani de activitate cu succes pe piaţa imobiliară din România, Echinox a încheiat un parteneriat cu compania imobiliară multinaţională DTZ, iar astfel a devenit reprezentantul acesteia pe plan local, sub numele DTZ Echinox.

    Piaţa s-a întors din nou într-o perioadă cu plusuri anuale, iar cifra de afaceri înregistrată de companie anul trecut este de circa 3 milioane de euro; pentru 2017, previziunile se referă la o creştere de circa 35%. „Estimăm această creştere bazând-ne pe de o parte pe faptul că unele tranzacţii importante la care am lucrat anul trecut s-au amânat pentru începutul acestui an, şi pe de alta parte, pentru că ne aşteptăm la o expunere mai bună cu noul partener global, şi automat, la un număr mai mare de clienţi şi tranzacţii mai mari”, spune Oana Iliescu, managing director în cadrul Cushman & Wakefield Echinox. Asocierea cu compania americană aduce un plus de recognoscibilitate şi permite echipei din România să evolueze. „Avem o echipă locală performantă, care a atins maturitatea profesională, activând în cicluri de piaţă diferite. Asocierea cu un partener internaţional puternic este crucială în condiţiile în care cei mai importanţi clienţi activi în România sunt reprezentaţi de companii globale, şi putem spune că simţim diferenţa în cele câteva luni de când lucrăm împreună cu colegii de la Cushman&Wakefield”, mai spune Oana Iliescu.

    Ea completează că au ales să păstreze şi numele Echinox în urma rebrandingului, pentru ca „partenerii noştri să ştie că regăsesc în noua companie aceeaşi echipă de profesionişti”. În momentul de faţă, compania vrea să-şi consolideze linii de business startegice pe care activează deja (industrial, capital markets, birouri, retail şi property management), dar are în plan şi extinderea echipei şi înfiinţarea unor divizii noi, de exemplu – project management. „Avem deja un coleg nou pe această specialitate, care oferă acum suport pentru echipa de office şi urmează să se integreze într-o nouă divizie.”
    Valoarea tranzacţiilor imobiliare din piaţa locală s-a ridicat în 2016 la 850 de milioane de euro, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Segmentul de birouri a fost în 2016 cel mai atractiv, cu o pondere de 44% din valoarea tranzacţiilor, fiind urmat de retail (31%) şi industrial (25%).

    Randamentele pentru proprietăţile prime din Bucureşti se situează la nivelul de 7% pe segmentul de retail, respectiv 7,25% pe segmentul de birouri. Faţă de randamentele din alte capitale din regiune (Varşovia, Praga, Bratislava şi Budapesta), cele din Bucureşti sunt mai ridicate, în medie, cu 140 de puncte procentuale pe segmentul de birouri, respectiv 180 de puncte procentuale pe segmentul de retail.

    „Anul acesta vom vedea noi jucători în piaţă, iar volumul investiţional va fi undeva între 1,2 – 1,4 miliarde de euro. Atingerea acestui nivel depinde insa de tranzacţiile mari, dacă se vor încheia până la sfârşitul acestui an sau nu”, spune Tim Wilkinson, partener capital markets în cadrul Cushman & Wakefiled Echinox.

    Plusurile sunt vizibile, dar comportamentul este influenţat, în mod clar, de experienţa nu foarte îndepărtatei crize. „Jucătorii din piaţă sunt mai prudenţi – dezvoltatorii, investitorii, finanţatorii, chiar şi consumatorii. Toată lumea cântăreşte de mai multe ori înainte de a lua o decizie. Piaţa intră într-o etapă de creştere sustenabilă, mult mai lentă, iar raportul intre ofertă şi cerere se reglează treptat”, este de părere şi Mihnea Şerbănescu.

    Piaţa imobiliară se află într-o stare bună, pe un trend ascendent, Bucureştiul fiind în continuare vârful de lance al industriei. Provincia marchează progrese notabile, mai cu seamă în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, dar există premise interesante de dezvoltare si in orase precum Oradea, Brasov, Sibiu.

  • Vicepreşedintele Samsung Lee Jae a fost arestat în Coreea de Sud

    Cazul are legătură cu scandalul care a dus la suspendarea preşedintei Park Geun-hye.

    Procurorii l-au acuzat de vicepreşedintele Samsung că a oferit donaţii în valoare de 26 de milioane de dolari către organizaţii care au legătură cu o prietenă apropiată a preşedintei din Coreea de Sud, Park Geun-hye. Donaţiile ar fi fost făcute cu scopul de a primi sprijin guvernamental pentru o fuziune controversată.

    Lee şi Samsung Group neagă orice implicaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KPMG a intermediat anul trecut, pe piaţa globală a IMM-urilor, cele mai multe fuziuni şi achiziţii

    KPMG a fost recunoscută, în 2016, de Thomson Reuters şi Bloomberg, drept liderul pieţei globale de servicii de fuziuni şi achiziţii (Mergers&Acquisitions – M&A) pentru întreprinderile mici şi mijlocii dintre firmele Big Four şi M&A boutique, potrivit unui comunicat al companiei transmis miercuri.

    Conform Thomson Reuters Mid-Market M&A Review, KPMG este lider de piaţă în domeniul M&A în anul 2016 cu 432 de tranzacţii anunţate şi finalizate, cu valori de până la 500 de milioane de dolari. În plus, KPMG şi-a păstrat poziţia de lider în European Involvement Mid-Market Rankings, cu 321 de tranzacţii, şi în Eastern Europe Involvement Mid-Market Rankings, cu 33 de tranzacţii.

    Bloomberg M&A Advisory League Tables plasează KPMG în fruntea pieţei globale de servicii M&A pentru întreprinderile mici şi mijlocii (tranzacţii de până la 50 de milioane de dolari) cu 245 de tranzacţii şi o valoare totală de 1,2 miliarde de dolari conform valorilor tranzacţiilor anunţate. În Global Private Equity Mid-Market Rankings, KPMG ocupă prima poziţie în ceea ce priveşte tranzacţiile cu valori de până la 50 de milioane de dolari, cu 81 de tranzacţii în valoare de 378 de milioane de dolari.

    În România, KPMG Deal Advisory rămâne lider de piaţă în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii finalizate, potrivit DealWatch M&A League Board din 2016. Cele 10 tranzacţii finalizate în 2016 includ companii din domenii precum: energie, telecomunicaţii, afaceri imobiliare, industria prelucrătoare şi online.

  • Catalin Beciu, cel care i-a facut pe protestatari nazisti, animale si cretini, propus pentru excludere din ALDE

    ”Comisia de Fuziune a ALDE, cel mai înalt for de conducere al partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, a hotărât, conform statutului, să propună Delegaţiei Permanente Naţionale excluderea domnului Cătălin Beciu, ca urmare a declaraţiilor politice grave care au afectat imaginea partidului şi care se îndepărtează de principiile liberale, democratice şi de respect a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, cu referire specială la libertatea de exprimare. Delegaţia Permanentă Naţională va analiza în proxima şedinţă propunerea Comisie de Fuziune şi va decide pe baza votului membrilor săi”, a trasmis luni ALDE prin intermediul unui comunicat de presă.

    ”Ca să nu mai fie discuţii, până la protest îmi voi depune demisia din partid. Adică, acum”, a scris, pe de altă parte, luni pe Facebook Beciu.

    El s-a făcut remarcat în ultima perioadă prin injurii adresate protestatarilor.

    Cititi mai multe pe www.midiafax.ro

  • Cum a evoluat economia, investiţiile şi piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în ultimul deceniu

    În aceste condiţii, piaţa de M&A rămâne în continuare modestă, anemică, faţă de anii de boom economic, iar această situaţie nu se va schimba fundamental atât timp cât nu creşte în primul rând atractivitatea României pentru investitorii străini, spune Alexandru Reff, partener al societăţii de avocaţi Reff & Asociaţii, afiliată companiei Deloitte.

    Economia, investiţiile şi piaţa de fuziuni şi achiziţii au trecut în ultimul deceniu prin faze extreme, de la extaz (creştere explozivă) la agonie (criză) şi apoi la noua normalitate, marcată de o revigorare lentă. Iar casa de avocatură Reff & Asociaţii, membră a Deloitte Legal, care a aniversat 10 ani de existenţă în structura actuală, a fost „martor” (activ) la toate aceste faze de evoluţie a economiei şi tranzacţiilor, fiind un actor important în filmul operaţiunilor de M&A.

    Tranzacţiile din piaţa românească întotdeauna au depins într-o proporţie foarte mare de capitalul străin – ori intrările de capital s-au prăbuşit în criză şi s-au reluat de o manieră destul de modestă, aminteşte Reff.

    „Mie mi se pare destul de clar că piaţa de astăzi de M&A este mai modestă decât cea care a fost înainte de criză şi că lucrul acesta nu se va schimba fundamental atât timp cât nu creşte în primul rând atractivitatea României pentru investitori. Dacă nu vine capital suplimentar spre România şi ritmul în care creşte fluxul acesta de capital rămâne lent, este destul de greu să ai o piaţă activă de fuziuni şi achiziţii pentru că avem capital local care nu este suficient de consolidat ca să poată să creeze sau să finanţeze tranzacţii. Procesele de M&A au fost şi rămân dominate de capitalul străin care se investeşte în România în domenii în care fie vrea să consolideze o investiţie existentă, fie vrea să intre într-o piaţă nouă. Criza a adus o schimbare absolut dramatică în domeniul acesta şi încă lucrurile nu s-au reechilibrat întrutotul chiar în ceea ce s-ar putea numi noua normalitate – sau reluarea creşterii”.

    Tranzacţii am tot văzut, în ultimii ani, însă se menţine o relativă anemie în zona de M&A, intensitatea fiind mult diferită faţă de perioada pre-criză, afirmă Reff, care aminteşte de cele 85 de tranzacţii derulate anul trecut pe piaţa locală.
    „Să nu neglijăm totuşi o creştere a volumului tranzacţiilor. Cred că fiecare din ultimii doi ani a adus un progres faţă de anul anterior. Din statisticile ultimilor ani reţin că în fiecare an a fost un progres, însă el nu este suficient ca să aducă volumul de M&A la cotele existente înainte de criză.” Din acest punct de vedere, argumentează Reff, se poate vorbi în continuare de o revenire oarecum anemică şi pe termen foarte scurt, de 1-2 ani. Principala diferenţă pe care o vede între creşterea dinainte de criză şi creşterea reluată – poate nici măcar atât de timid, pentru că la nivel de PIB creşterea a ajuns din nou la cote destul de impresionante – este la nivel de investiţii „unde lucrurile rămân deprimate şi afectează foarte negativ un business ca al nostru”.
    În absenţa investiţiilor străine, procesul de M&A nu poate să fie dinamizat pentru că între antreprenorii români consolidările sunt foarte puţine având în vedere că nu s-a acumulat capitalul necesar, dar nu există nici know-how-ul de integrare pentru a consolida un business, apreciază Reff.
    „Nu cred că există know-how‑ul de integrare pentru a consolida un business, a-l integra şi a extrage valoarea care se poate extrage dintr-o consolidare. Nu este un lucru simplu, necesită capacităţi manageriale foarte evoluate, o cultură organizaţională avansată, instrumente de management, inclusiv sisteme IT avansate. Şi, în general, multinaţionalele sunt cele care operează cu tipul acesta de resurse. De multe ori grupurile antreprenoriale româneşti nu sunt tocmai acolo şi atunci eforturile de integrare pentru un astfel de business este mare chiar dacă ar exista capitalul, chiar dacă cineva ar putea să finanţeze într-o formă sau alta achiziţia, eu cred că efortul de integrare şi de extragere a valori şi de potenţare a sinergiilor nu este tocmai uşor de făcut.” Pe lângă revigorarea lentă a investiţiilor străine, un alt factor care frânează redresarea pieţei de M&A ar fi de natură psihologică, respectiv faptul că aşteptările vânzătorilor nu s-au ajustat în suficientă măsură şi nu s-au aliniat cu cele ale investitorilor. Iar atât timp cât capitalul străin nu se prea înghesuie să vină în România, este clar că ar putea să persiste decalaje între percepţiile vânzătorilor despre valoarea unor active şi cele ale cumpărătorilor despre ceea ce poate fi rentabil şi cât de cât sigur pe un termen mediu sau lung pe care faci o investiţie, explică Reff.
    „O cauză a relativei anemii în zona de M&A, cel puţin a intensităţii mult diferite faţă de perioada pre-criză, ţine şi de ajustarea aşteptărilor şi de alinierea între aşteptările investitorilor şi cele ale vânzătorilor, ale antreprenorilor. Aşteptările nu s-au ajustat în suficientă măsură şi o serie de antreprenori nu au reuşit să accepte ideea că nu se întorc exact timpurile foarte bune de dinainte de criză şi că această criză nu a însemnat doar o paranteză într-un ciclu economic”. În continuare, antreprenorii se raportează, cel mai probabil, la multipli sau randamente din trecut, dar aceste repere nu coincid cu perspectiva investitorilor din prezent. Investitorii sunt acum mult mai prudenţi, în condiţiile în care există foarte multă incertitudine şi volatilitate la nivel global, iar pieţele emergente au rămas cu un deficit de credibilitate din perioada de criză.
    O altă cauză care limitează revenirea efervescenţei pieţei de fuziuni şi achiziţii adusă în discuţie de Alexandru Reff poate ţine şi de calitatea afacerilor care sunt de vânzare. „Am auzit discutându-se inclusiv şi despre calitatea afacerilor care sunt de vânzare, pentru că înainte de criză s-au dezvoltate destul de multe afaceri performante, iar unele dintre ele au fost deja vândute. Au fost mai ales multe privatizări care au însemnat cred că o parte destul de importantă din volumul de M&A precriză: unele au fost afaceri private, antreprenoriale, dezvoltate cu succes şi vândute.” Deja o primă parte din succesul  economic al acelor ani a fost valorizat sub forma unor exituri făcute la nişte multipli foarte buni la acea vreme; a urmat o perioadă în care multe din societăţile care nu au fost vândute au întâmpinat mari dificultăţi – unele au dispărut, altele au devenit total neinteresante pentru cumpărători din cauza rezultatelor modeste. Altele, puţine, s-au consolidat, au acumulat cotă de piaţă. Tocmai acestea, campioanele, „nu sunt neapărat toate de vânzare, pentru că de multe ori cei care le conduc vor să continue să le crească, mai ales dacă se aşteaptă să le ducă la un nivel superior – şi eventual atunci să facă exitul. Dacă strategia familiei lor este una de exit, pentru că poate să fie una de succesiune”.
    Reprezentantul Reff & Asociaţii crede că în prezent candidaţii la exit au devenit, în mod firesc, mai puţini decât au fost cu şapte-opt ani în urmă. Pe de o parte pentru că unii s-au vândut, pe de altă parte pentru că mulţi au fost slăbiţi, iar cei care au trecut cu bine de perioada tumultuoasă sunt puţini şi nu toţi au perspectiva că vor un exit imediat.
    Sectorul financiar-bancar s-a numărat în ultimii printre vedetele pieţei de fuziunii şi achiziţii. 2015 a fost un an în care au demarat şi chiar s-au finalizat tranzacţii importante, dispărând patru instituţii de credit din peisajul bancar românesc: Volksbank  – preluată de Banca Transilvania, RBS  – portofolii de retail şi corporate preluate de UniCredit Bank, Millennium – cumpărată de OTP Bank – şi Montepio – exit. Iar sistemul bancar a dat cele mai mari tranzacţii din piaţă, singurele cu o valoare de peste jumătate de miliard de euro. Totodată, 2015 a fost anul în care multe bănci au scăpat de portofolii de credite neperformante care atârnau greu în bilanţuri. Însă 2016 a fost mai sărac în tranzacţii, consolidarea pieţei bancare încetinind.
    „Domeniul bancar a fost unul dintre primele noastre «nave amiral», practici de referinţă. Şi este domeniul în care am asistat tranzacţiile cele mai mari. Cred că întâmplător cele mai mari proiecte ale perioadei de început au fost finanţări bancare”, povesteşte Reff despre începuturile funcţionării casei de avocatură în forma actuală în anul 2006, când echipa era formată din 12 avocaţi. În ultimii ani, casa de avocatură afiliată Deloitte a asistat Piraeus Bank şi Intesa Sanpaolo Bank în vânzarea unor pachete de credite neperformante, precum şi Bank of Cyprus la momentul în care a vândut credite performante către Banca Transilvania. Totodată, Reff&Associates a asistat fondul de investiţii Nepi în diverse achiziţii.
    În ce priveşte viitorul, Alexandru Reff aminteşte că în context regional România performează bine şi, fiind şi o piaţă mare şi cu o poziţie bună, se aşteaptă ca pe termen mediu cel puţin interesul investitorilor să crească semnificativ. „Cred că România are avantaje certe, unele dintre ele sunt destul de vechi şi consolidate la nivel de stabilitate politică şi economică, de echilibru bugetar, de politici care – cu toate criticile aduse – au fost preponderent probusiness, ataşamentul nostru la valorile şi la agenda euro-atlantică, creşterea PIB care poate a fost modestă un timp, dar de ceva vreme este una dintre cele mai mari din Europa. Sunt destui analişti care spun că România deja nu se mai poziţionează ca fiind la periferia regiunii, ci o ţară din nucleul central european.”
     

  • 2016, un an efervescent pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    „2016 a fost un an excepţional în ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A)”, evaluează Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România. „Numărul tranzacţiilor a crescut faţă de 2015, finalul anului trecut fiind decisiv în acest sens, în vreme ce valoarea medie a tranzacţiilor a fost de 40-43 de milioane de euro.” Piaţa de M&A este estimată, potrivit reprezentanţilor Deloitte, la 3,5-4 miliarde de euro. „Dacă economiile statelor merg bine, acest lucru se reflectă în general şi pe piaţa de M&A. De regulă, piaţa urmăreşte curba trasată de valoarea investiţiilor străine (foreign development index – FDI, n.red.).”

    Activitatea domestică a fost şi rămâne slabă, a subliniat Ioana Filipescu. Pe un orizont de timp mai larg, piaţa a crescut continuu până în 2009, apoi s-a prăbuşit şi a început din nou să crească în 2014. Piaţa de M&A a atins cea mai mare valoare în 2008, când s-a plasat, conform estimărilor, între 6 şi 7 miliarde de euro. Şi nivelul de referinţă s-a schimbat: dacă înainte de 2008 o megatranzacţie era definită ca având o valoare de peste 1 miliard de euro, în prezent acest prag a scăzut la 500 de milioane de euro. Tranzacţiile între 100 şi 500 de milioane de euro sunt considerate mari, în vreme ce pragul valoric minim pentru includerea unei tranzacţii în analiză este de 5 milioane de euro.

    În 2016, au avut loc în România 85 de tranzacţii pe piaţa de M&A, dintre care trei cu o valoare de peste 500 de milioane de euro. Acestea definesc, practic, şi primele trei sectoare ca rezultate din punct de vedere al tranzacţionării: retail, FMCG şi energie. Deloitte s-a implicat în mai multe tranzacţii de pe piaţă anul trecut, iar reprezentanţii firmei dau ca reper plaja plasată între 25 şi 50% din totalul acţiunilor de acest fel. În cazul a zece tranzacţii, compania de consultanţă a reprezentat partea câştigătoare.

    Activitatea de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar al Uniunii Europene a încetinit până în pragul stagnării în prima jumătate a anului trecut, conform datelor Băncii Centrale Europene, în pofida presiunii create de îngustarea marjelor şi chiar de banca centrală a zonei euro, potrivit ZF. În total, tranzacţiile încheiate în primele şase luni din 2016 în sectorul bancar european au avut o valoare de mai puţin de un miliard de euro, sau numai 9% din totalul înregistrat anul trecut, relatează Reuters. În plus, nu s-a înregistrat nicio achiziţie a unei bănci din zona euro de către un cumpărător străin.

    Seceta de tranzacţii a survenit în condiţiile în care preţurile acţiunilor băncilor au scăzut dramatic pe fondul temerilor legate de reducerea marjelor, al nivelurilor ridicate de credite neperformante din unele ţări şi al procesului de ordinul miliardelor de dolari cu care se confruntă Deutsche Bank. Numărul sucursalelor bancare din UE se află în scădere permanentă de la criza financiară din 2008, însă autorităţi de supraveghere incluzând banca centrală germană şi BCE avertizează că există în continuare prea multe bănci, făcând apel la consolidare. Italia, Spania, Franţa şi Portugalia se numără printre ţările unde numărul sucursalelor pe cap de locuitor este printre cele mai ridicate, indică datele BCE.

    Pe piaţa autohtonă, consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii ar putea avea loc în perioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel bancar, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori. Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii. Băncile greceşti rămân în vizor pentru potenţiale tranzacţii de fuziuni şi achiziţii şi putem să vedem în acest an cel puţin o bancă românească cu capital grecesc vândută.

  • Angajaţii uneia dintre cele mai cunoscute bănci româneşti îşi fac bagajele

    Noua bancă rezultată în urma fuziunii va avea o cotă de piaţă de circa 1,2%, urmând să urce la jumătatea topului băncilor care operează pe piaţa românească. Fu­ziunea prin absorbţie, pro­gramată pentru 2016, va fi finalizată cu întâr­ziere, în 2017, februarie fiind prima lună în care cele două instituţii de credit vor opera ca o singură bancă. „Ca ur­mare a unor întârzieri apărute în par­cur­gerea paşilor finali, prevăzuţi de lege pentru implementarea fuziunii, data de la care fuziunea va deveni efec­tivă devine 01 februarie 2017. 

    Angajaţii uneia dintre cele mai cunoscute bănci româneşti îşi fac bagajele

  • Producătorul Ray-Ban a acceptat fuziunea cu Essilor în valoare de 46 de miliarde de euro

    Luxottica, cel mai mare producător de ochelari din lume, care deţine Ray-Ban şi Oakley, va fuziona cu producătorul francez de lentile Essilor, valoarea întrunită a celor două firme urmând să ajungă la 46 de miliarde de euro, potrivit BBC.

    Designerul italian Luxottica a devenit cel mai mare producător de ochelari din lume după o serie de achiziţii, printre care se numără Ray-Ban, în 1999 şi Oakley, în 2007.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consolidarea pieţei bancare va continua în acest an. Ce bănci ar putea să dispară din statistici?

    ♦ Sistemul bancar va continua în 2017 procesul de consolidare ♦ Pe lista băncilor „disponibile“ la vânzare se află Banca Românească – filiala NBG, subsidiara italienilor de la Veneto Banca, sau Marfin Bank, care va fi preluată de Bank of Beirut ♦ Bank of Cyprus a programat pentru 2017 lichidarea operaţiunilor din România ♦ Fuziunea dintre Banca Carpatica şi Patria Bank, programată pentru 2016, va fi finalizată în 2017 ♦ Printre potenţialele ţinte de achiziţie s-ar afla şi Piraeus.  
     

    Consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii putem să vedem în pe­rioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel ban­car, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori.

    Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro