BusinessMagazin

Tag: franciza

  • Afacerea care aduce venituri de 1.000.000 de euro în primul an de funcţionare: “Piaţa mondială este estimată la peste 10 miliarde de dolari”

    “Studio20 a reuşit, prin serviciile de entertainment online pe care le oferă cu ajutorul celor 500 de modele, să ajungă la 9 milioane de dolari cifră de afaceri în 2016. Taxele plătite către stat pentru acest an au fost de peste 10 milioane lei”, spune Robert Vanderty, manager Studio20.

    Studiourile care au reuşit să aducă cel mai mare venit au fost cele din Bucureşti, cu 60% din totalul business-ului, urmate de cele din Cluj, Timişoara, Craiova, Cali şi Los Angeles. Cei care au accesat cel mai des site-urile Studio20 sunt manageri seniori care lucrează în domeniul IT şi bănci, actori, dansatori şi cântăreţi celebri, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani, cu un venit peste mediu şi din ţări ca Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Germania, Franţa, Olanda şi ţările nordice.

    Primul studio de videochat cu modele băieţi, din România, a depăşit aşteptările

    Studio20 cu modele bărbaţi, deschis anul trecut în Bucureşti, a reuşit să depăşească primul prag psihologic de 5000 de dolari pe lună, după primele trei luni de la deschidere.

    “Băieţii au reuşit imposibilul. Nu ne aşteptam ca studioul de videochat glamour deschis în luna noiembrie, franciză Studio20, să reuşească prin cele 15 modele bărbaţi să depăşească 30.000 de dolari după primele trei luni,” continuă Robert Vanderty.

    De la 1 martie s-a deschis o nouă franciză marca Studio20 la Oradea. În noul studio glamour s-au investit 100 de mii de euro şi speră ca până la finele acestui an să aibă venituri lunare de 50 de mii de dolari.

    “Sperăm să avem vânzări de aproximativ 50 de mii de dolari pe lună, cu noul Studio20 din Oradea, până la finele lui 2017, urmând ca în 2018 să reuşească să contribuie cu peste 600 de mii de dolari la cifra de afaceri a întregii reţele de studiouri de videochat Studio20”, spune Andra Chirnogeanu, marketing manager Studio 20.

    În noul studio de videochat vor lucra peste 30 fete. Studio20 Oradea se află în zona centrala a oraşului. Spaţiul are 14 camere decorate pe diferite teme, specific francizei studioului glamour, ce se întind pe mai bine de 350 mp.

    „Sunt deja în pregătire următoarele două oraşe unde vom deschide studiouri: Ploieşti şi Braşov, lucrăm de asemenea la finalizarea contractului pentru Studio 20 Budapesta”, a adăugat Andra.

    Până în prezent, Studio20 operează 9 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Cali, Los Angeles şi acum şi în Oradea. Franciza Studio 20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume. Cu o investiţie între 100 şi 200 mii de euro se poate rula anual un milion de euro. Profitul brut poate ajunge la 200 de mii de euro pe an.

    Francizaţii participă cu întreaga echipă la traininguri de 4 săptămâni în studioul pilot pentru a învăţa toate procedurile care fac modelele Studio 20 să aibă succes internaţional pe această nişă Glamour şi apelează la sistemul naţional de recrutare, care garantează că studioul va funcţiona la capacitate maximă după mai puţin de un an.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la peste 100 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii 3 ani.

  • Pizza Hut Delivery a lansat programul de francizare în România

    Costul de achiziţie a unei francize Pizza Hut Delivery este de 25.100 euro, iar costrul mediu pentru  deshiderea unei locaţii este de aproximativ 200.000 de euro, în funcţie de suprafaţa locaţiei şi localizare. Această sumă include taxa de franciză, costurile operaţionale (echipamentele, flotă) şi de amenajare a unui punct Pizza Hut Delivery, conform standardelor internaţionale. Durata minimă a unui contract este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.

    Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un nou francizat pentru achiziţionarea licenţei, se numără deţinerea sau închirierea unui spaţiu ce trebuie să ocupe între 100 şi 150 metri pătraţi, să urmeze o perioadă de opt săptămâni de training specializat, respectarea numărului de salariaţi, ce trebuie să fie cuprins între 20 şi 25 de persoane, dar şi capitalul disponibil.

    „Lansarea programului de francizare este o etapă firească în procesul de extindere în România, după ce, în ultimii ani, Pizza Hut Delivery a urmat un trend ascendent şi s-a dezvoltat tot mai mult. Programul nostru se va desfăşura etapizat, pe parcursul a 2-3 luni, timp în care ne vom ocupa de certificarea noului partener în sistemul internaţional de francizare şi totodată oferirea de consultanţă pentru amenajarea şi deschiderea noii locaţii, activităţi pe care le putem demara şi în paralel.”, a declarat Dan Ilie, Director Executiv Pizza Hut Delivery România.

    Dezvoltatorii interesaţi de colaborarea în sistem de franciză cu Pizza Hut Delivery vor beneficia de asistenţă personalizată din partea echipei de specialişti a companiei, traininguri tematice, acces la platformele de evaluare şi audit folosite la nivel internaţional, precum şi consultanţă pentru activităţile de marketing.

    Pizza Hut Delivery este una dintre cele mai dezvoltate reţele de livrări la domiciliu din România, având în total un număr de 12 unităţi, dintre care 8 în Bucureşti şi câte una în Cluj, Braşov şi Popeşti-Leordeni. În acest moment există şi o locaţie francizată, Pizza Hut Delivery Obor, un proiect pilot implementat cu succes, ce stă la baza demarării actualului program de francizare la nivel naţional.

  • DONA atinge pragul de 300 de farmacii

    Farmacia DONA cu numărul 300 funcţionează în cadrul unui parteneriat în sistem de franciză, agreat între reţeaua de Farmacii DONA şi proprietarul lanţului de farmacii Medikon – Baby Farm, pentru 5 din cele 6 farmacii pe care acesta le deţine în Iaşi.

    „300 de farmacii înseamnă pentru noi şansa de a fi şi mai aproape de pacienţi şi posibilitatea de a le oferi condiţii generale mai bune în ceea ce priveşte preţurile şi portofoliul de produse, ca urmare a creşterii puterii de negociere cu furnizorii şi producătorii”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    Până în prezent, peste 130 de Farmacii DONA au fost redecorate. Doar în 2016 au fost investite în rebranding 5 milioane de lei, urmând ca anul acesta să fie alocate peste 2,5 milioane lei pentru reamenajarea farmaciilor. Cea de-a 300-a Farmacie DONA, recent inaugurată la Iaşi, beneficiază la rândul ei de un design modern. Unitatea este una dintre cele 16 unităţi partenere în sistemul de franciză DONA lansat anul trecut. Celelalte 15 sunt situate în oraşele: Bucureşti, Roşiorii de Vede, Alexandria, Brăila şi Iaşi. Programul de extindere prin francizare va fi continuat pe parcursul următorilor doi ani.

    Partenerii DONA au acces la un sistem integrat pe verticală (cu activităţi în achiziţii, distribuţie en-gros, marketing ş.a.), sub condiţia respectării stricte a regulilor care au stat la baza dezvoltării şi succesului brandului „Farmacia DONA”. Concret, partenerii primesc acces la un set de instrumente esenţiale pentru dezvoltare: apartenenţa la un brand mediatizat, proceduri de lucru eficiente şi automatizate, programe de evaluare şi dezvoltare pentru farmacişti şi asistenţi, activităţi de marketing şi merchandising negociate cu producătorii de medicamente şi suplimente alimentare, suport pentru eficientizarea activităţii şi consultanţă de management. În schimb, fiecare partener va contribui cu o valoare proporţională din cifra de afaceri, la cheltuielile de promovare a brandului „Farmacia DONA” şi ale altor acţiuni de marketing şi de achiziţii implementate.

    Marca “Farmacia DONA” reuneşte 300 de farmacii deţinute de 9 companii antreprenoriale cu capital privat românesc, a căror cifră de afaceri a fost de 966 milioane lei la finele lui 2016.

  • Cât câştigă un angajat la McDonald’s în România

    De la 1 ianuarie 2017, pachetul salarial pentru un lucrător la McDonald’s este de 33.000 de lei brut pe an , potrivit lui Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania care operează franciza McDonald’s pe piaţa locală.

    Astfel, cu un pachet salarial de 33.000 de lei brut pe an, un angajat al McDonald’s are venituri lunare medii de 2.750 de lei brut pe lună, echivalentul a 1.937 de lei net, potrivit unui calcul ZF.

    El spune că în prezent 4000 de angajaţi lucrează în cadrul celor 68 de restaurante McDonald’s din România. Din cei peste 4000 de angajaţi McDonald’s, 150 fac parte din echipa cafenelelor McCafé, lanţ care a ajuns în prezent la 25 de unităţi.

    În 2016 peste 500 de angajaţi au fost promovaţi în cadrul companiei, iar mai mult de 1.000 de tineri au fost pregătiţi în „Şcoala McDonald’s”.

    „Atunci când îi selectăm contează, în primul rând, personalitatea acestora. Ne dorim angajaţi deschişi, optimişti şi care să se adapteze uşor, să îşi dorească să înveţe, să se dezvolte”, descrie Daniel Boaje profilul angajatului ideal în cadrul unităţilor McDonald’s.

  • Cât câştigă un angajat la McDonald’s în România

    De la 1 ianuarie 2017, pachetul salarial pentru un lucrător la McDonald’s este de 33.000 de lei brut pe an , potrivit lui Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania care operează franciza McDonald’s pe piaţa locală.

    Astfel, cu un pachet salarial de 33.000 de lei brut pe an, un angajat al McDonald’s are venituri lunare medii de 2.750 de lei brut pe lună, echivalentul a 1.937 de lei net, potrivit unui calcul ZF.

    El spune că în prezent 4000 de angajaţi lucrează în cadrul celor 68 de restaurante McDonald’s din România. Din cei peste 4000 de angajaţi McDonald’s, 150 fac parte din echipa cafenelelor McCafé, lanţ care a ajuns în prezent la 25 de unităţi.

    În 2016 peste 500 de angajaţi au fost promovaţi în cadrul companiei, iar mai mult de 1.000 de tineri au fost pregătiţi în „Şcoala McDonald’s”.

    „Atunci când îi selectăm contează, în primul rând, personalitatea acestora. Ne dorim angajaţi deschişi, optimişti şi care să se adapteze uşor, să îşi dorească să înveţe, să se dezvolte”, descrie Daniel Boaje profilul angajatului ideal în cadrul unităţilor McDonald’s.

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Antreprenorul care vinde cafea la 5 lei a ajuns anul trecut la afaceri de peste 1 milion de euro

    Cel mai dinamic business antreprenorial independent este lanţul de cafenele 5 to go. De fiecare dată când discut cu Radu Savopol, fondatorul acestuia, încep cu întrebarea „Câte cafenele aveţi acum?“, iar dacă trec mai mult de câteva zile interviul de la data apariţiei articolului, trebuie să fac încă o verificare. Lanţul 5 to go creşte atât de repede încât a evoluat de la lansare (când a definit conceptul cafelei cu preţ fix), în 2015, la 37 de coffee shop-uri (majoritatea dezvoltate în regim de franciză), la care se vor adăuga în curând încă cinci. Cifra de afaceri pe tot grupul 5 to go a ajuns la finalul anului trecut la 1,2 milioane de euro. 
     
    Antreprenorul enumeră cei mai importanţi factori legaţi de recuperarea investiţiei într-o cafenea: conceptul, calitatea, atmosfera, personalul, locaţia, designul, promovarea şi implicarea. El spune că aspectele cele mai dificile legate de dezvoltarea afacerii au fost legate de extinderea în sistem de franciză, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Paşii în afara Bucureştiului au fost cei mai complicaţi; 5 to go este prezent şi în oraşe precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Timişoara. În rândul provocărilor numeşte şi crearea unei reţele de distribuţie şi aprovizionare, precum şi crearea unei imagini „cool şi fresh a brandului“, care a necesitat multă muncă şi implicare din partea unei echipe dinamice, dar care s-a concretizat prin obţinerea mai multor premii la sfârşitul anului 2016. „Reţeaua de francizaţi este una dintre cele mai puternice din România, sunt oameni care şi-au dedicat activitatea total.“ 
     
    Birocraţia este un alt aspect care nu face uşoară dezvoltarea unui astfel de business: pentru obţinerea de avize, autorizaţii şi alte documente, 5 to go a creat o firmă externă care să se ocupe doar de aşa ceva. Afacerea operează acum cea mai mare reţea de coffee to go şi planurile mizează în continuare pe extinderea prin parteneri. Un prim parteneriat în acest sens îl au cu lanţul axat pe vânzarea de mâncare sănătoasă Fru Fru în locaţia din centrul comercial Promenada, unde 5 to go aduce conceptul de cafea, iar Fru Fru pe cel cu produse alimentare şi băuturi naturale. 
     
    De anul trecut, Radu Savopol s-a concentrat şi pe extinderea pe piaţa din Polonia. „Este o piaţă uşor diferită faţă de România: în primul rând sunt mult mai naţionalişti şi îşi susţin brandurile proprii mai mult, de aceea încercăm un parteneriat cu o companie locală.“ Planurile antreprenorului legate de concepte ce se bazează pe vânzarea de cafea nu se opresc: în curând va lansa 5 to go Coffee Spot, dedicat zonelor de retail şi centerelor de afaceri.

  • Cronică de film: Rogue One – A Star Wars Story

    ”Rogue One“ reuşeşte, în mai multe ocazii, ceea ce ”The Force Awakens“ nu a reuşit: să redea atmosfera trilogiei originale, cea din anii ’70-’80. Nu e puţin lucru, iar fanii francizei (şi sunt destui) vor aprecia cu siguranţă acest lucru.

    „Rogue One” e primul dintr-o serie de filme de sine stătătoare care sunt dezvoltate pentru a complementa noile producţii din celebra saga creată de George Lucas, permiţându-le astfel producătorilor să exploreze acest univers şi să experimenteze diferite stiluri şi moduri de a spune poveşti.

    „Rogue One” nu e un film tipic Star Wars; deşi reproduce impecabil atmosfera stabilită de Lucas în 1977, povestea este mai degrabă una de război pe care nu aş recomanda-o neapărat celor mici. Sigur, elementele din franciză se regăsesc în marea lor majoritate, dar cei de la Disney par să fi reuşit ceea ce şi-au propus: „Rogue One” este o poveste de sine stătătoare, dar îşi găseşte perfect locul între episoadele III şi IV (pentru cunoscători, acţiunea are loc exact înainte de capturarea prinţesei Leia din „A New Hope”).

    Personajele noi par puţin ieşite din stereotipurile Star Wars, dar globalizarea industriei cinematografice are şi ea costurile ei; avem parte, spre exemplu, de primul luptător asiatic din franciză. Toate elementele noi se leagă însă extrem de bine, aici fiind evident meritul regizorului Gareth Edwards. Un aspect interesant: pentru a crea ambianţa dorită pentru „Rogue One”, Edwards şi directorul de imagine Grieg Fraser s-au reîntors la lentilele camerelor din anii ’70, pe care le-au combinat cu tehnologia digitală modernă.

    În căutarea inspiraţiei pentru realizarea oraşului sfânt Jedha, designerii de producţie s-au uitat la oraşul antic al Ierusalimului şi la fortăreaţa din deşert Masada, din Israel. O altă influenţă importantă a fost şi oraşul Paris, aşa cum arăta el în perioada celui de-al doilea război mondial. Aerodromul Bovingdon – o veche bază a RAF (Royal Air Force), nefolosită timp de aproape jumătate de secol – a fost locul ideal pentru a recrea Maldivele. Nu au mai fost necesare decât elemente ca nisipul şi palmierii. Astfel, realizatorii filmului au adus 2.000 de tone de nisip şi au importat 60 de palmieri din Spania, precum şi din diferite sere din Regatul Unit.

    Recrearea înfăţişării lui Darth Vader a reprezentat o provocare pentru designerii de costume Glyn Dillion şi David Crossman, întrucât – ca în fiecare film Star Wars – au existat schimbări subtile ale ţinutei personajului negativ. Spre exemplu, casca purtată de Vader în „The Empire Strikes Back” este mai strălucitoare decât cea dinainte, dar după multe discuţii, regizorul a decis că preferă varianta mată, cum a apărut în „A New Hope”. Rezultatul final este o reproducere fidelă a look-ului lui Vader, cutiile de pe cureaua lui fiind identice cu cele din „A New Hope”, inclusiv cele mai mici zgârieturi. Iar cutia de la piept este din nou pictată şi are butoanele lipite deasupra. Sunt detalii minore, dar ele arată cât de important a fost pentru cei implicaţi să readucă în sala de cinema atmosfera primelor episoade.

    Din punctul de vedere al banilor, discuţie e oarecum inutilă: toate filmele din franciză au ieşit pe plus, iar „The Force Awakens” a devenit doar al treilea film din istorie care generează venituri de peste 2 miliarde de dolari. „Rogue One” nu va fi atât de profitabil, dar e suficient să spunem că filmul a adus din primul weekend încasări de 290 de milioane de dolari, în condiţiile în care tot bugetul a fost de 200 de milioane de dolari.

    În concluzie, „Rogue One: A Star Wars Story” este un film bine gândit şi executat; nu schimbă în vreun fel desfăşurarea evenimentelor, dar răspunde mai multor întrebări pe care fanii şi le-au pus de-a lungul timpului. Calitativ, „Rogue One” e peste episoadele I, II şi III – adică trilogia apărută în anii ’90 – şi se apropie destul de mult de opera iniţială a lui Lucas. Încă o victorie, deci, pentru Disney; singura problemă e că trebuie să mai aşteptăm până în decembrie pentru încă două ore de Star Wars.

    NOTA: 8/10

  • Povestea incredibilă a românului care la 37 de ani a devenit milionar în euro. La numai 20 de ani a avut curajul să facă ceva la care nu se mai gândise nimeni, a riscat şi a câştigat

    Antreprenorul Alexandru Ră­bâncă (37 de ani), care acum cir­ca două de­ce­nii a adus în Ro­mâ­­nia brandul de cos­me­tice Yves Ro­cher, a vândut businessul de circa 40 de magazine către grupul francez. Tranzacţia, încheiată la finalul anului trecut în decembrie, este evaluată la câte­va milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. Aceasta a vizat doar reţeaua de magazine a Yves Rocher în România.

    Businessul Yves Rocher este operat în România de două com­panii, una fiind cea care se ocupă de magazine, iar cealaltă de vânzările prin corespondenţă şi internet. 

    Povestea incredibilă a românului care la 37 de ani a devenit milionar în euro. La numai 20 de ani a avut curajul să facă ceva la care nu se mai gândise nimeni, a riscat şi a câştigat