BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Ce spune Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender, despre cum vor lucra cei 1.400 de angajaţi din România în perioada următoare: „Principalul obiectiv nu este acum revenirea la birou”

    După declaraţia CEO-ului Twitter, Jack Dorsey, care a anunţat recent că angajaţii pot să lucreze pe timp nelimitat în regim de telemuncă, nu am putut să nu ne întrebăm cum stau lucrurile în cazul firmelor de IT din România.

    Iată răspunsul lui Florin Talpeş, fondator şi CEO al companiei de securitate informatică Bitdefender, care şi-a mutat în urmă cu aproximativ doi ani sediul central în clădirea Orhideea Towers din cartierul Grozăveşti al Capitalei:

    „În tot acest exerciţiu de migrare de la peste 80-90% work from office către peste 90% work from home, într-o perioadă relativ scurtă de timp, Bitdefender şi alte companii din IT au avut marele avantaj al faptului că în cadrul echipei, de-a lungul timpului, au fost folosite ambele variante, deci aveam un anumit exerciţiu, infrastructura noastră era pregătită, iar din a doua parte a lunii februarie am început să testăm cu tot mai multe echipe trecerea la lucratul de acasă la scară mai largă. Atunci când guvernele au recomandat sau cerut izolarea acasă, echipele noastre erau deja pregătite, eram deja acasă. Trecerea la munca de acasă s-a făcut aşadar fără mari dificultăţi de natură procedurală şi tehnică, iar productivitatea, după prima săptămână, a fost la un nivel normal. Teama de COVID şi mai ales ignoranţa generală în societate în acel moment faţă de ce însemna COVID au avut efect mai mare asupra focusului nostru, al bitdefenderiştilor, decât mutarea de la birou acasă. Însă COVID-19 ne-a ajutat să înţelegem că în mult mai multe cazuri decât credeam înainte munca de acasă poate fi la fel de productivă ca munca de la birou.

    De aceea, principalul obiectiv nu este acum revenirea la birou, ci grija pentru starea de sănătate a angajaţilor, încât să evităm ca prezenţa la birou să ajute pandemia să se răspândească şi mai ales să evităm ca echipele noastre să sufere. Pe termen mediu şi lung, companiile trebuie să ţină cont şi de modul de lucru preferat al angajaţilor. În funcţie de felul în care performează cel mai bine, vor fi cazuri de 100% WFO, 100% WFH sau, poate cel mai adesea, un model hibrid, în care, pentru o vreme, măsurile de siguranţă a sănătăţii vor fi normă. Dar preferinţele pentru o bună parte dintre noi încă nu sunt clar definite, iar la alţii vor evolua, pentru că pur şi simplu societatea încă nu a ajuns la un nou normal, încă nu s-a aşezat şi, ca urmare, o bună parte din noi încă ne adaptăm şi nu ne-am aşezat preferinţele. Deci ne pregătim de o mare flexibilitate, de capacitatea de a lucra oricând şi oriunde.  

    Într-o primă fază, munca de la birou va fi permisă în Bitdefender numai în situaţii speciale în care o cer necesităţile de business sau dacă există opţiuni personale argumentate. Deci mergem pe work from home ca primă opţiune pentru o perioadă. Am pregătit un set de măsuri pentru a asigura siguranţa celor care trebuie sau îşi doresc să lucreze de la birou. Direcţia Bitdefender pentru viitorul apropiat este aceea de a merge către o zonă hibrid de muncă de la birou şi muncă de acasă. Nu ştim încă cum va arăta acel hibrid, acum suntem într-o fază de început a învăţării sau experimentării.

    Credem că noul normal din era post-COVID-19 va fi definit abia pe la mijlocul sau în a doua jumătate a anului 2021 şi va presupune o adaptare continuă, în funcţie de evoluţia globală a pandemiei şi dobândirea imunităţii colective faţă de noul coronavirus.  

    În tot acest timp, companiile vor cântări în permanenţă criterii precum riscul de infectare, pe de-o parte, şi îndeplinirea obiectivelor de business, de cealaltă parte, pentru a găsi abordarea cea mai sigură şi performantă pentru toţi cei implicaţi.”

    Bitdefender are în România aproximativ 1.400 de angajaţi. 

  • Povestea omului care a creat o băutură pe care o consumă zeci de milioane de oameni din toată lumea în fiecare zi

    După o singură degustare, industriaşul Danez J.C. Jacobsen s-a îndrăgostit de gustul berii germane. A creat astfel în Danemarca, după o reţetă nemţească, unul dintre cele mai cunoscute branduri de bere din lume – Carlsberg, vândută astăzi în barurile, restaurantele şi magazinele de pretutindeni.

    Jacob Christian Jacobsen s-a născut pe 2 septembrie 1811 în Danemarca, în familia Carolinei Frederikke Schelbeck, fiica unul ţesător de mătase, şi a lui Christen Jacobsen, un fiu de fermier, care, după ce se mutase în Copenhaga, îşi deschisese aici o mică berărie. J.C. Jacobsen şi-a petrecut astfel mare parte din copilărie în fabrica tatălui său.
    În 1830 vechile bresle de berari au fost desfiinţate, permiţând oricui să profeseze această meserie.

    În acelaşi an, antreprenorul a întâlnit-o pe Laura Holst, cu care s-a căsătorit în 1839, trei ani mai târziu născându-se şi fiul lor, Carl. Deşi nu a urmat studii universitare, cu ajutorul verişorilor Laurei, care studiau în Copenhaga, Jacobsen a participat la o serie de cursuri de biologie şi chimie.

    După moartea tatălui său, în 1835, el a preluat frâiele businessului, alături de mama sa. Un an mai târziu a avut ocazia să testeze o bere nemţească, iar la scurt timp după aceea a călătorit la Hamburg pentru a învăţa procesul de fermentaţie şi tehnica din spatele savorii berii germane. După alţi trei ani, a vizitat o berărie din München, întorcându-se acasă cu o reţetă de drojdie pentru fermentare, care a devenit baza pentru producţia berii Carlsberg.

    În 1847 antreprenorul a fondat berăria Carlsberg în Vallaby, în proximitatea capitalei daneze. Primul butoi din noua bere produsă în stil bavarez a fost gata pe 10 noiembrie. Numele companiei a fost dat după fiul antreprenorului, Carl, şi locul unde era amplasată fabrica (în germană, berg înseamnă deal). În 1854 familia Jacobsen s-a mutat lângă fabrică, locuinţa lor găzduind astăzi Academia Carlsberg.

    În 1875, pentru a fi sigur că berea pe care o produce are calitatea pe care şi-o dorea, fondatorul a deschis laboratorul Carlsberg, care a devenit una dintre primele instituţii de cercetare din domeniu din lume. În 1879 fiul său şi-a deschis deschide propria berărie, New Carlsberg, lucru care i-a transformat pe cei doi în competitori, stârnind astfel un conflict, care a dus de altfel şi la dezmoştenirea lui Carl, fondatorul luând decizia ca, la moartea sa, toată averea să revină fundaţiei Carlsberg, pe care a înfiinţase cu trei ani înainte.

    În afară de producţia de bere, antreprenorul a fost interesat deopotrivă de politică, fiind un susţinător al Partidul Naţional Liberal şi ales ca membru al Parlamentului în anumite perioade dintre anii 1854 şi 1871, cât şi de artă – după incendiul de la palatul Frederiksborg din 1859, el a plătit reconstrucţia acestuia. În 1879, a devenit doctor onorific al Facultăţii de Ştiinţă din cadrul Universităţii Copenhaga. Pe 30 aprilie 1887 J.C. Jacobsen a murit.

    În 2016, ultimul an pentru care există date disponibile, veniturile grupului Carlsberg s-au ridicat la aproape 9,5 miliarde de dolari, iar echipa companiei număra 41.000 de angajaţi. În piaţa locală, grupul United Romanian Breweries Bereprod (URBB), din portofoliul căruia face parte brandul Carlsberg, a înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de peste 465 de milioane de lei, un profit net de 20 de milioane de lei şi un număr mediu de 387 de angajaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. 

  • Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie

    Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.  

    Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.

    „A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.

    El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
     „S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.

    Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
    Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
     „Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
    Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
    Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
    El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
    Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
    „Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
    Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
     Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
     „Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. 

  • Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu: Cum vor arăta cabinetele stomatologice după 15 mai? VIDEO

    Ionuţ Leahu, fondatorul lanţului de clinici stomatologice Dr. Leahu, a vorbit în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu, despre modul în care şi-au desfăşurat activitatea în perioada pandemiei, dar şi despre noile măsuri de igienă din cadrul cabinetelor stomatologice.

    Cum vor arăta cabinetele stomatologice după expirarea stării de urgenţă puteţi urmări în materialul video.

     

  • Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu: Cum vor arăta cabinetele stomatologice după 15 mai? VIDEO

    Ionuţ Leahu, fondatorul lanţului de clinici stomatologice Dr. Leahu, a vorbit în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu, despre modul în care şi-au desfăşurat activitatea în perioada pandemiei, dar şi despre noile măsuri de igienă din cadrul cabinetelor stomatologice.

    Cum vor arăta cabinetele stomatologice după expirarea stării de urgenţă puteţi urmări în materialul video.

     

  • OPINIE Liviu Apolozan, VP strategie & fondator DocProcess: Încercaţi automatizarea… sunt sigur că o să vă placă

    Multe dintre toate aceste neajunsuri şi mult din munca de remediere a erorilor pe care trebuia să o depună departamentele financiare s-au redus sau s-au eliminat cu totul pentru companiile care au ajuns să folosească majoritar sau exclusiv facturarea electronică în relaţiile lor comerciale. Online, totul e mai simplu, spunea până nu de mult un mare retailer şi, în acest caz, avea mare dreptate. Facturarea electronică, eliminarea nevoii de semnătură fizică şi de ştampilă au redus costuri şi au eliminat nenumărate întârzieri. Şi totuşi, pentru noi, acesta e doar începutul drumului. Al doilea pas, la fel de important ca primul şi la fel de productiv în generarea de economii, este standardizarea care duce la interoperabilitatea sistemelor şi a proceselor de business. Pe scurt, eliminarea multor dureri de cap şi uşurarea derulării relaţiilor comerciale la nivel de piaţă europeană ca piaţă unică. Practic orice ERP „discută” cu orice alt ERP fără dezvoltări costisitoare sau de lungă durată.
    Pentru a încuraja digitalizarea, Uniunea Europeană a introdus din 2014 Directiva 2014/55/EU, care subliniază, chiar din primul paragraf, nevoia de interoperabilitate şi necesitatea utilizării unui standard european de facturare electronică în schimburile comerciale dintre companii şi instituţiile publice. Această directivă este deja adoptată la nivel legislativ în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, iar unele dintre acestea deja fac proiecte de lege prin care să impună acelaşi mod de lucru tuturor tranzacţiilor B2B.
    La DocProcess, am testat pe propria noastră piele beneficiile standardizării şi ale interoperabilităţii, acestea două fiind principiile pe care le-am avut, de altfel, la bază, când ne-am creat un model de business care ne-a ajutat să ajungem rapid la mii de clienţi.
    Folosind standardul UBL (Universal Business Language) pentru documente de business electronice, standard unanim adoptat de Uniunea Europeană, am putut înrola aproape toţi furnizorii clienţilor noştri principali şi am ajuns în scurt timp la automatizarea proceselor de facturare pentru mii de companii, de diverse dimensiuni, româneşti sau internaţionale. În lipsa unui standard, ar fi trebuit stabilite platforme de conversie separate pentru fiecare sistem în parte, ceea ce pentru un client mare din retail, de exemplu, ar fi însemnat înlocuirea unui vis urât cu un coşmar. Standardizarea, care poate fi, din proprie experienţă, pusă în practică rapid şi cu beneficii imediate, ne dă posibilitatea de a ne crea un ecosistem de business, un model concentric de dezvoltare care poate automatiza întregul ciclu de viaţă al unei tranzacţii comerciale şi al documentelor implicate.
    Pe lângă toate acestea, faptul că la un moment dat vom fi oricum obligaţi să ne conformăm Directivei 2014/55/EU aproape că nu mai are atâta importanţă. E ca şi cum cineva ţi-ar spune că ai o problemă de sănătate pe care trebuie să o tratezi cu tort de ciocolată. Mulţumesc, tăiaţi-mi o felie generoasă.
    Adoptarea în avans şi din proprie iniţiativă a standardelor europene a adus deja sumedenie de beneficii celor peste
    3.200 de clienţi ai noştri, şi asta de ani buni. Şi da, ca orice legislaţie europeană, directiva se va extinde curând de la sistemele de achiziţii publice şi asupra mediului de afaceri. În această idee, Franţa şi-a propus să adopte facturarea electronică obligatorie în tranzacţiile de tip B2B începând din 1 ianuarie 2023.

  • Care sunt, în opinia Rucsandrei Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm, cele mai mari provocări ale regimului de lucru de acasă

    Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm, a răspuns întrebărilor Business MAGAZIN din articolul de copertă „Agendă de CEO – izolat la domiciliu” pe care îl puteţi citi în varianta completă aici.

    „Felul în care liderii se comportă în perioade de criză şi de încercări, măsura în care ei ştiu să fie empatici, atenţi la ceilalţi, suportivi, se vede şi se simte mai mult acum, când suntem cu toţii mai vulnerabili şi avem multe incertitudini.”

    -Cum vi s-a schimbat programul în ultimele săptămâni şi cum arată în prezent agenda dvs. zilnică?

    În această experienţă nouă, în casă de mai bine de o lună, schimbarea rutinei noastre zilnice ne aduce provocări noi pe toate planurile. Copiii fac şcoală online şi noi, părinţii, supraveghem oarecum programul lor încercând să şi muncim în condiţiile date. Un copil cere mâncare, unul vrea să facă teme în timp ce eu răspund la telefoane, fac întâlniri virtuale, pregătesc mâncarea, nu e uşor. Iar ca manager, pentru Ivatherm simt că muncesc de trei ori mai mult. Colegii mei mă sună la orice oră, toţi vor acordul meu pentru toate deciziile, nu mai sunt siguri că avem aceleaşi priorităţi şi aceleaşi bugetele în condiţiile în care businessul scade.

    -Ce vă lipseşte cel mai mult din rutina de zi cu zi de la birou şi, în general, din viaţa de dinainte de pandemie?

    Îmi dau seama cât de mult îmi lipsesc călătoriile. Eu călătoream cel puţin o dată sau de două ori pe lună în Asia sau în Orientul Mijlociu, unde Ivatherm este prezent de câţiva ani. Făceam vizite pe teren, aveam întâlniri cu clienţii din toate ţările, cu agenţiile de marketing, cu distribuitorii. Aveam pulsul rapid şi corect al experienţei consumatorilor cu produsele noastre. Pe de altă parte realizez acum cât de important era să ne vedem cu toţi colegii la birou, să bem dimineaţă cafeaua împreună, să avem mici discuţii în bucătărie şi la prânz, să stăm în întîlniri lungi până găsim cele mai bune soluţii. Sigur, avem întâlniri virtuale, conferinţe video şi telefonice, dar am senzaţia continuă că aş putea sau ar trebui să fac mai mult.

    -Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că managerii şi liderii de organizaţii trebuie să fie vizibili în această perioadă prin conferinţe video şi mesaje înregistrate, ca să ofere asigurări şi suport celor din echipă care au nevoie. Pentru părinţii singuri sau cei care împart un spaţiu mic cu o familie foarte numeroasă, e greu să fie productivi. E nevoie de reguli noi acasă şi de organizare în aşa fel încât fiecare părinte să poată munci, iar copiii să fie supravegheaţi.

    -Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Sinceră să fiu nu văd avantaje, abia aştept să revin la birou. Noi suntem o echipă deja destul de mare şi lucrăm bine împreună, venim cu mare plăcere la birou. Nici unul din colegii mei nu îşi doreşte să muncească de acasă. Munca virtuală şi intrarea într-o rutină nouă ne vor lărgi însă repertoriul. Învăţăm noi metode de comunicare, învăţăm să lucrăm în regim de urgenţă şi sub stres. Cred că vom continua să facem în schimb sport acasă, aşa cum facem acum. Am descoperit aplicaţii foarte bune de sport şi sunt într-o stare fizică excelentă. Un avantaj ar fi faptul că am devenit buni bucătari cu toţii, şi probabil toată lumea are deja ordine în toate dulapurile.

    -Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?

    Ivatherm este un brand de farmacie şi din fericire farmaciile sunt deschise. Avem scăderi de vânzări deja, dar nu mă aştept la o scădere mai mare de 20% faţă de planul iniţial pentru 2020. Consumatorii Ivatherm fac parte din clasa de mijloc, care nu va fi afectată de criză atât de mult. Există însă întârzieri în furnizarea de materii prime şi întârzieri în producţie pentru că fabricile lucrează la capacităţi reduse. Îmi e greu să estimez impactul real în business în acest moment.

    -Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?

    Este evidentă creşterea mai accelerată a businessului online, iar marketingul digital va câştiga în greutate şi social media se va învăţa în şcolile de business probabil. Apar noi obiceiuri de cumpărare şi noi produse, cum sunt gelurile alcoolice antibacteriene şi produsele de îngrijire a mâinilor. Privind într-o perspectivă mai largă, sunt companii care au disponibilizat rapid toţi angajaţii fără explicaţii, fără a păstra cel mai mic contact cu ei. Cei care trăiesc astfel de situaţii se vor gândi de două ori dacă se întorc la acelaşi loc de muncă şi unii dintre ei la aceeaşi profesie sau meserie. E o cumpănă, o încercare lungă, atât pentru businessuri cât şi pentru cupluri, din care unii vor ieşi mai puternici, alţii dimpotrivă. Felul în care liderii se comportă în perioade de criză şi de încercări, măsura în care ei ştiu să fie empatici, atenţi la ceilalţi, suportivi, se vede şi se simte mai mult acum, când suntem cu toţii mai vulnerabili şi avem multe incertitudini.

     

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Cristina Bâtlan, Musette: „Genul contează foarte puţin sau deloc atunci când este nevoie să luăm decizii radicale”

    Cristina Bâtlan a devenit antreprenoare chiar la vârsta majoratului, fondând businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu mai bine de două decenii, în timp ce era studentă la Facultatea de Drept. Ea spune că îi place să lucreze în echipe mixte, pentru pragmatismul masculin, vederile diferite, caracterele diferite şi personalităţile diferite. În opinia sa, atât femeia cât şi bărbatul „sunt perfecţi, adică sunt oameni”.

    Profilul Cristinei Bâtlan a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Care este impactul COVID-19 asupra businessului eMAG şi ce măsuri şi-a propus să ia Iulian Stanciu după „lecţiile” învăţate din această criză a coronavirusului

    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG, a răspuns întrebărilor Business MAGAZIN din articolul de copertă „Agendă de CEO – izolat la domiciliu” pe care îl puteţi citi în varianta completă aici.

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel cA lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”

    – Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că în primul rând ar trebui să avem nişte obiective clar definite, bine înţelese şi să ştim cum să acţionăm pentru a le îndeplini. Aceste obiective ar trebui aliniate în interiorul companiei, astfel încât suma lor să ducă la îndeplinirea obiectivelor companiei. Apoi este important ca întâlnirile „la distanţă“, să fie făcute cu o frecvenţă clară: în interiorul echipei dar şi între echipe sau pentru diverse proiecte. Aceste întâlniri vor ajuta la structurarea activităţii, la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor. Intensificarea comunicării este de asemenea foarte importantă, ea are rol de informare asupra situaţiei curente (interne sau externe), dar şi de a păstra apartenenţa tuturor colegilor la misiunea companiei, mai ales având în vedere că lipseşte interacţiunea fizică cu „sediul“ şi colegii.

    – Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Până acum văd mai multe avantaje decât dezavantaje. Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie, deci probabil va fi peste 50%.

    – Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?

    Noi am avut până acum volume în creştere faţă de o perioadă normală, având în vedere adopţia rapidă a tehnologiilor digitale, printre care şi comerţul online. Evoluţia cererii a fost diferită la nivel de categorie, avem unele care au înregistrat scăderi (foto, genţi de voiaj, boxe portabile, gadgeturi, auto), dar avem şi categorii în creştere mare (alimente, consumabile pentru casă, IT, console, maşini de pâine, aspiratoare, produse sanitare). Ne-am adaptat rapid oferta şi am construit o gamă de produse relevantă în categoriile care cresc, am redus stocurile şi comenzile în categoriile cu probleme, astfel încât să nu avem probleme de cash. Pentru a ne desfăşura activitatea în bune condiţii de logistică, acolo unde nu se poate lucra de acasă, am investit mult în consumabile sanitare pentru protecţia angajaţilor şi a clienţilor. Chiar dacă pe termen scurt este un cost mare, sperăm că vom câştiga pe termen lung prin aprecierea clienţilor că am menţinut un serviciu bun şi în aceste vremuri grele. Un aspect interesant a fost în interiorul companiei: colegii care lucrează de acasă au transmis sute de mesaje de încurajare celor care sunt „pe baricade“.

    – Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?

    Orientarea către client va rămâne principala prioritate a noastră. Asta înseamnă preţuri bune şi o gamă în creştere de produse cu extindere în toate categoriile. Apoi servicii bune de livrare, retur, customer service, cu modalităţi foarte simple de plată şi comandă. Pentru mine a fost o confirmare că modelul nostru de business are perspective foarte bune. Dacă ne uităm la nivel regional, oportunităţile sunt foarte mari, astfel că dezvoltarea internaţională rămâne o prioritate.

    – Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Cred că adaptarea şi creativitatea sunt trăsături umane greu de înlocuit de un computer sau de inteligenţa artificială, asta este o lecţie importantă. Învăţarea permanentă şi înţelegerea noului context sunt importante pentru a lua decizii corecte. Astfel, prin creativitate putem trece peste orice obstacole.

  • Ce s-a intamplat cu averile celor mai bogati oameni de pe planeta pe perioada pandemiei de COVID-19

    Miliardarii americani, printre care fondatorul Amazon, Jeff Bezos, precum şi fondatorul Tesla, Elon Musk, au devenit cu 280 de miliarde de dolari mai bogaţi de la începutul pandemiei, potrivit Daily Mail.

    Averea combinată a miliardarilor Statelor Unite ale Americii a ajuns astfel la 3,229 trilioane de dolari.

    Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi-a adăugat încă 25 de miliarde de dolari propriei averi de la 1 ianuarie 2020, fondatorul Tesla, Elon Musk, până la 5 miliarde de dolari, fondatorul Zoom, Eric Yuan, încă 2,58 de miliarde de dolari, iar Steve Ballmer, proprietarul unei echipe de baschet americane şi fost CEO al Microsoft, 2,2 miliarde de dolari.

    Averea combinată a celor mai bogaţi oameni ai Americii este mai mare decât în 2010, ca urmare a creşterii „fără precedent din istoria financiară modernă a averii lui Bezos”.

    La polul opus, SUA se confruntă cu o creştere record a numărului de şomeri, numărul acestora ajungând săptămâna aceasta la circa 26 de milioane.