Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra şi îndatora generaţia tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizaţi în proiecte ce ţin de investiţiile publice, în sănătate sau în educaţie, apreciază reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei româneşti.
„Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale şi a sustenabilităţii fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanţelor guvernamentale, ar împovăra generaţia tânără, şi ar deprioritiza cheltuielile pentru investiţii publice, educaţie şi sănătate”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România.
Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.
În cel mai recent raport, şi Comisia Europeană critică Legea Pensiilor şi susţine că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.
FMI susţine că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.
„Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea creşte în perioadele proaste – în scopul de a susţine nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepţie. Mai multe ajustări fiscale înseamnă şi o inflaţie mai redusă, şi odată cu asta mai puţine măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanţii FMI.
Ţinta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această ţintă, este nevoie de măsuri adiţionale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităţie, Fondul Monetar Internaţional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.
Şi pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătăţiri încât creşterea salariilor şi a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulţi bani pentru investiţii, crede FMI.
În timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, după vizita anuală pe articolul IV.
„În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.
Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.
„Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.
Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creşterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivităţii.
„Este nevoie de politici mult mai echilibrate şi de reforme structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenbilă a salariilor cu cele din ţările avansate ale UE”, adaugă reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
Astfel, FMI susţine că salariul minim în România a depăşit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creştere, şi că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiţii, care reprezintă viitorul economic al ţării, şi nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.
Jaewoo Lee critică şi utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiţie a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.
„Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.
În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Naţională a României este prima linie de apărare a economiei şi trebuie apărată independenţa şi credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.
Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanţii FMI în România este expunerea ridicată în faţa statului.
Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.