BusinessMagazin

Tag: Fisc

  • Ţara în care fiscul îi obligă pe patroni să le dea pensie prostituatelor

    ŞI-AU CÂŞTIGAT DREPTUL Circa 500 de prostituate din oraşul turc Izmir au obţinut drept de pensie după ce i-au dat în judecată pe patronii bordelurilor unde au lucrat, relatează marţi agenţia EFE citând presa locală.

    Femeile au desfăşurat această activitate în mod legal, având toate autorizaţiile din partea Ministerului Muncii, însă angajatorii lor nu au plătit integral contribuţiile la asigurările sociale. Ajunse la vârsta pensionării, ele au constatat că, deşi pe vremea când lucrau ca prostituate li s-au reţinut din salarii impozitele conform legii, în pensia lor nu se regăseau sumele corespunzătoare acelor contribuţii.

     

    Prin urmare, cu sprijinul Colegiului Avocaţilor, ele s-au adresat guvernatorului din Izmir şi li s-a făcut dreptate. Administraţia financiară locală a emis un comunicat în care confirmă că timp de şapte ani patronii a 23 de bordeluri nu au achitat integral către fisc contribuţiile reţinute din salariile a 1.800 de prostituate şi i-a obligat să le plătească de îndată, aplicându-le acestor patroni şi o amendă.

    Astfel, 501 femei care au practicat legal prostituţia vor primi de acum înainte pensiile corectate, în timp ce alte 1.299 de femei, care încă nu au ajuns la vârsta pensionării, vor avea asigurate pensiile corespunzătoare contribuţiei lor la stat din perioada de activitate.

    Conform datelor oficiale, în prezent în Turcia circa 3.500 de prostituate îşi desfăşoară activitatea legal în bordeluri, unde în general este permis accesul doar pentru clienţii turci, conform legii prostituatele fiind de asemenea în mod obligatoriu numai turcoaice.

    Cititi mai multe pe www.actualmm.ro

  • Reduceri la magazinele ANAF. Ce produse puteţi cumpăra din confiscări

    Finanţele scot periodic la licitaţie bunuri mobile sau imobile provenite din confiscări sau executări silite. Preţurile sunt mici, dar pentru multe produse vânzarea are loc „la vrac”.
     
    Oferta din acest moment a Fiscului ieşean este bogată şi pentru toate buzunarele. Aici poţi găsi de la plasturi sau găleţi de plastic, la blugi şi fracuri pentru copii, scrie Reporter IS.

    Ofertă pentru toate gusturile

    Preţurile sunt stabilite de o comisie de evaluare, în funcţie de anumite criterii: gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor, cantitatea, caracterul sezonier al anumitor bunuri, termenul de valabilitate.

    O cutie cu 10 plasturi costă 1 leu, o găleată de plastic, de 10 litri, 10 lei, un lighean de inox – 8 lei, colanţi de damă – 20 de lei, şosete damă – 0,7 lei, o pereche de blugi – 35 de lei, bluze damă – 10,5 lei, cămăşi bărbăteşti – 14 lei, iar un frac pentru copii – 50 de lei. De la Fisc, cei interesaţi mai pot să-şi achiziţioneze un filtru de apă la 150 de lei, o pompă submersibilă, la 250 de lei sau o saltea cu acumulator, la preţul de 562,5 lei. De precizat că multe dintre aceste produse nu se vând la bucată, ci „la vrac”, astfel explicându-se preţurile mici.

    Cum cumperi

    Potrivit reprezentanţilor Fiscului ieşean, cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante, oferte de cumpărare, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant.

    „Persoanele juridice de naţionalitate română trebuie să aibă copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului. Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română. Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate, declaraţie pe proprie răspundere autentificată prin notariat, din care să rezulte că debitorul nu va licita nici personal, nici prin persoană interpusă, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop“, precizează purtătoarea de cuvânt Maria Ţăran.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Reduceri la magazinele ANAF. Ce produse puteţi cumpăra din confiscări

    Finanţele scot periodic la licitaţie bunuri mobile sau imobile provenite din confiscări sau executări silite. Preţurile sunt mici, dar pentru multe produse vânzarea are loc „la vrac”.
     
    Oferta din acest moment a Fiscului ieşean este bogată şi pentru toate buzunarele. Aici poţi găsi de la plasturi sau găleţi de plastic, la blugi şi fracuri pentru copii, scrie Reporter IS.

    Ofertă pentru toate gusturile

    Preţurile sunt stabilite de o comisie de evaluare, în funcţie de anumite criterii: gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor, cantitatea, caracterul sezonier al anumitor bunuri, termenul de valabilitate.

    O cutie cu 10 plasturi costă 1 leu, o găleată de plastic, de 10 litri, 10 lei, un lighean de inox – 8 lei, colanţi de damă – 20 de lei, şosete damă – 0,7 lei, o pereche de blugi – 35 de lei, bluze damă – 10,5 lei, cămăşi bărbăteşti – 14 lei, iar un frac pentru copii – 50 de lei. De la Fisc, cei interesaţi mai pot să-şi achiziţioneze un filtru de apă la 150 de lei, o pompă submersibilă, la 250 de lei sau o saltea cu acumulator, la preţul de 562,5 lei. De precizat că multe dintre aceste produse nu se vând la bucată, ci „la vrac”, astfel explicându-se preţurile mici.

    Cum cumperi

    Potrivit reprezentanţilor Fiscului ieşean, cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante, oferte de cumpărare, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant.

    „Persoanele juridice de naţionalitate română trebuie să aibă copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului. Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română. Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate, declaraţie pe proprie răspundere autentificată prin notariat, din care să rezulte că debitorul nu va licita nici personal, nici prin persoană interpusă, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop“, precizează purtătoarea de cuvânt Maria Ţăran.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF scoate la vânzare zeci de kilograme de bijuterii din aur şi argint la pret de chilipir

    ANAF a scos la vânzare aproape 7 kilograme de aur şi 40 de kilograme de argint. Fiscul are în stocuri bijuterii de sute de mii de euro care au fost confiscate de la interlopi şi traficanţi.

    Este vorba despre bijuterii confisate de cei de la Fisc. Acestea se vând pe loturi, un lot are 1,2 kg de aur şi 26 de kg de argint. 

    Nu poate cumpără însă oricine aceste bijuterii. Mai întâi trebuie să vă înscrieţi la Registratură la ANAF şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului este cea care stabileşte cine poate să cumpere şi mai ales preţul la care poate să vândă ANAF aceste bijuterii. 

    Multe dintre aceste au fost confiscate de la interlopi, dar au fost obţinute şi de statul român în urma intrării în posesia unor moşteniri nerevendicate. 


     

  • ANAF scoate la vânzare zeci de kilograme de bijuterii din aur şi argint la pret de chilipir

    ANAF a scos la vânzare aproape 7 kilograme de aur şi 40 de kilograme de argint. Fiscul are în stocuri bijuterii de sute de mii de euro care au fost confiscate de la interlopi şi traficanţi.

    Este vorba despre bijuterii confisate de cei de la Fisc. Acestea se vând pe loturi, un lot are 1,2 kg de aur şi 26 de kg de argint. 

    Nu poate cumpără însă oricine aceste bijuterii. Mai întâi trebuie să vă înscrieţi la Registratură la ANAF şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului este cea care stabileşte cine poate să cumpere şi mai ales preţul la care poate să vândă ANAF aceste bijuterii. 

    Multe dintre aceste au fost confiscate de la interlopi, dar au fost obţinute şi de statul român în urma intrării în posesia unor moşteniri nerevendicate. 


     

  • Cum Apple şi restul starurilor din Silicon Valley fentează fiscul

    Uniunea europeană vorbeşte serios când spune că vrea ca marile companii străine să-şi plătească corect taxele. A dovedit-o obligând Apple, cea mai valoroasă companie din lume, să dea Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neachitate – un ajutor de stat oferit de guvernanţii de la Dublin despre care autoritatea antitrust a ue a decis că încalcă regulile europene. Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă pecuniară decisă de comisia europeană contra unei singure companii.

    Apple nu este singura companie străină care se foloseşte de legislaţiile permisive din Europa sau din alte zone pentru a evita plata taxelor. Spre exemplu, nimeni nu poate întrece în ingeniozitate companiile crescute în Silicon Valley, mai ales când vine vorba de fentarea Fiscului.

    Wired.com explică schema folosită de regii tehnologiei din America.

    Vânzând drepturi de proprietate intelectuală către companii-marionetă, Apple, Google, Microsoft & Co. îşi mută profiturile în ţări cu taxe mai reduse, precum Irlanda. Acesta este doar începutul schemei. Urmează acordarea unor sublicenţe pentru drepturi de proprietate intelectuală unei a doua unităţi, să zicem irlandeze, care contabilizează vânzările globale. Apoi entitatea B plăteşte redevenţe către compania A, scăpând astfel de venituri. Însă compania A are sediul în Caraibe, un paradis fiscal, ceea ce face ca venitul din redevenţe să nu poată fi taxat în Irlanda. Există însă şi o problemă: până când Fiscul american nu-şi primeşte partea, companiile nu-şi pot aduce lichidităţile în SUA. Deci nu-şi pot folosi banii acolo. „Poate că până la urmă nu e ceva atât de genial“, scrie Wired.com.

    Apple, cel puţin, ar putea să-şi aducă cash-ul acasă, dar nu în orice condiţii. În urmă cu trei ani, Tim Cook, şeful companiei, a explicat clar acest lucru. Convocat în faţa unei comisii speciale a Senatului american, ca să dea socoteală pentru banii blocaţi în străinătate, Cook le-a explicat politicienilor: Apple nu va repatria miliardele de dolari, profiturile din operaţiunile internaţionale, până când Trezoreria nu va reduce taxele aplicate companiilor. „N-am niciun plan să aduc banii acasă la actualul nivel al impozitelor“, a spus CEO-ul. A fost un răspuns – unul din multele – care l-a enervat pe preşedintele comisiei, Carl Levin, povesteşte The Guardian.

    Aplecându-se înainte, neînduplecatul senator septuagenar din Michigan l-a ţintuit cu privirea pe Cook pe deasupra ochelarilor: „Intenţia dumneavoastră este să nu aduceţi banii acasă dacă noi nu reducem taxele? Am înţeles bine?“.
    Cook le-a mai explicat o dată: „Nu am niciun plan să aduc banii la actualele niveluri ale impozitelor“.
    A fost un schimb de cuvinte plin de încărcătură care a făcut clar impasul la care au ajuns relaţiile dintre corporaţiile americane şi Washington. La acea vreme, Apple avea aproximativ 100 de miliarde de dolari în cash – profituri din operaţiunile din străinătate – bani păstraţi cu grijă în afara SUA, unde mâna Fiscului american nu putea ajunge.

    De atunci, la fiecare trei luni, Apple actualizează infomaţiile furnizate Wall Street-ului despre grămezile sale de cash şi de fiecare dată cifra a crescut cu câteva miliarde de dolari. La ultima numărătoare, în urmă cu ceva mai mult de şase săptămâni, suma se situa la 215 miliarde de dolari. Dacă Apple ar aduce aceşti bani acasă în SUA, ar trebui să plătească un impozit de 40%, una dintre cele mai mari cote din lume. „Apple îşi serveşte acţionarii păstrând aceste fonduri în străinătate“, le-a explicat senatorilor compania de tehnologie californiană.

    Folosind lacune în legislaţia fiscală, existente de mult timp, Apple şi numeroase alte multinaţionale pot evita să plătească taxe în SUA atât timp cât îşi ţin profiturile în afara ţării. Este o ciudăţenie a legislaţiei americane (iar aici trebuie precizat că este o tradiţie în SUA ca marile companii să cheltuiască sume mari pe lobby pentru ca politicienii să adopte legi care le sunt favorabile) care are un impact dramatic şi din ce în ce mai nesustenabil asupra lumii corporatiste. Aceste aberaţii fac ca afacerile bogate din SUA să acumuleze grămezi uriaşe de bani, netaxaţi, în străinătate. În ultimii ani tendinţa a accelerat din cauza dezvoltării explozive a liderilor din sectorul tehnologiei şi a succesului de care aceştia se bucură în întreaga lume.

    Companiile americane, excluzând băncile, deţineau în afara SUA lichidităţi de 1.200 de miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, potrivit calculelor Moody’s. Puţin mai mult de jumătate din această sumă – 630 de miliarde de dolari – ar aparţine Apple şi altor companii de tehnologie. Printre acestea ar figura greii din Silicon Valley: Microsoft (96 de miliarde de dolari), Cisco (57 de miliarde de dolari), Google (43 de miliarde de dolari) şi Oracle (45 de miliarde de dolari).

    Preşedintele SUA Barack Obama a promis că va convinge corporaţiile americane să-şi repatrieze profiturile, aşa cum promit şi candidaţii la preşedinţie din partea republicanilor şi a democraţilor. Însă cum poate fi realizat acest lucru? Aici părerile la Washington diferă de zeci de ani. Dacă rezultatul a fost intransigenţa, puţini s-au plâns foarte zgomotos. Impasul convine foarte mult companiilor americane, permiţând celor mai mari afaceri internaţionale să se bucure de cheltuieli cu taxe extrem de mici.