BusinessMagazin

Tag: finante

  • Ministerul Finanţelor s-a împrumutat în luna mai cu 7,7 mld. lei de pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat

    Ministerul de Finanţe s-a împrumutat în luna mai cu 7,7 miliarde lei de pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat, din care 1,9 miliarde lei prin certificate, arată o analiză a Băncii Transilvania.

    Tot în acestă lună, statul a lansat o emisiune de eurobonduri, care a atras fonduri de 3,3 miliarde euro, şi care a fost subscrisă de peste 585 de investitori din Marea Bri­tanie, Irlanda, SUA, Germania, Austria, Ro­mânia, dar şi din alte ţări europene şi din Asia.

    Fondurile aferente acestei tranzacţii au intrat în conturile Trezoreriei marţi, 26 mai. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.

    În iunie, Ministerul de Finanţe are programate licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde lei, din care 1,1 mld. lei în certificate.

     


     

  • Declaraţii şocante de la cel mai bogat inovator al lumii

    De asemenea, conform lui faptul că este miliardar e considerat ceva negativ de majoritatea lumii: „Recent, să fii miliardar a devenit peiorativ, ca şi cum ar fi un lucru rău, ceea ce nu are sens în multe dintre cazuri”, a spus Musk. Omul de afaceri a mai declarat că să lucrezi în producţie, manufactură, a trecut de la a fi un job valoros, la unul la care oamenii se uită de sus, deşi există valoare creată acolo. „Să faci o maşină este  o modalitate onestă de a câştiga bani, aceasta este o certitudine.” CEO-ul s-a referit şi la postarea sa recentă de pe Twitter în care a declarat că îşi va vinde toate bunurile materiale, despre care a spus ca îl trag în jos.
    „Am multe case, dar nu petrec mult timp în majoritatea acestora. Asta nu pare să fie o modalitate bună de folosire a activelor. Cineva ar putea să se bucure de acele case şi să le găsească o folosinţă mai bună decât mine.”
    Recent, s-a născut şi cel de-al şaselea băiat al omului de afaceri – care a primit un nume corespunzător inventivităţii acestuia, asemănător cu numele roboţilor: XAEA-12.
    Musk a mai vorbit despre subiectul reţelelor neuronale şi inteligenţei artificiale şi despre tehnologia Neuralink, ce are la bază un dispozitiv care poate fi implantat direct în creier şi care ar putea rezolva toate problemele neuronale – conducând astfel la dispariţia unor boli precum epilepsia. 

    „Mai ales în Statele Unite există o supraalocare de talente în finanţe şi drept. Practic prea mulţi oameni deştepţi urmează dreptul şi finanţele.”
    Elon Musk, într-un interviu difuzat săptămâna trecută.

  • Consumatorii din Asia strâng cureaua de frica recesiunii.Totuşi nu au renunţat să cumpere anumite lucruri

    Consumatorii asiatici strâng cureaua pe măsură ce se pregătesc ca finanţele lor să fie lovite de coronavirus, potrivit unui studiu McKinsey citat de CNBC.

    Clienţi din China, Coreea de Sud, India, Japonia şi Indonezia au renunţat să îşi cumpere haine, produse de îngrijire a pielii şi electronice din cauza îngrijorărilor lor asupra viitorului financiar.

    Pe de altă parte, cumpărăturile de alimente,  proviziile pentru casă şi produsele de entertainment la domiciliu au continuat să înregistreze creşteri.
    Studiul a analizat între 500 şi 1.000 de oameni din fiecare piaţă, între 23 martie şi 30 martie.

    Respondenţii se aşteaptă ca virusul să aibă un efect negativ asupra finanţelor lor personale începând cu primele două săptămâni din aprilie. Efectele negative vor dura însă cel puţin două luni, potrivit concluziilor aceluiaşi studiu.

    În ciuda acestui lucru, majoritatea oamenilor sunt încrezători că economia ţării îşi va reveni.

  • După o şedinţă de 16 ore, miniştrii de Finanţe din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord pentru stimularea economiei în faţa pandemiei

    O întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro – Eurogroup – s-a terminat miercuri după 16 ore fără niciun fel de acord referitor la stimulul economic necesar pentru a face faţă efectelor generate de pandemia de COVID-19 şi de măsurile luate pentru a limita răspândirea virusului, potrivit CNBC.

    Mario Centano, ministrul de Finanţe din Portugalia şi şeful Eurogroup, a scris pe Twitter că miniştrii au fost „aproape de a încheia un acord, dar nu au ajuns încă acolo”.

    El a mai spus că discuţiile vor continua joi.

    Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a postat pe Twitter după întâlnire că le cere statelor UE să se ridice la nivelul provocărilor excepţionale cu care se confruntă economia.

    „Cu Olaf Scholz (n.r: ministrul german de Finanţe), le cerem tuturor statelor europene să se ridice la nivelul provocărilor excepţionale cu care ne confruntăm pentru a ajunge la un acord ambiţios”, a scris Bruno Le Maire.

    Italia, Franţa, Spania şi aliaţii lor au făcut presiuni pentru un fond comun de revenire de sute de miliarde de euro, însă mai mulţi membri nordici ai blocului, cu Olanda în frunte, se opun ideii de a mutualiza datoriile din zona euro şi au spus că mecanismele existente sunt suficiente – precum Mecanismul European de Stabilitate, un fond de 500 miliarde euro înfiinţat după criza precedentă. 

  • Confuzia se accentuează. Ping-pong cu amânarea ratelor românilor între bănci şi Ministerul Finanţelor. Bancherii recomandă evitarea unor măsuri „universale“ de amânare a ratelor. Ministerul Finanţelor a readus ieri în discuţia guvernului ordonanţa aprobată joi

    ♦ Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar.

    Persoanele fizice şi companiile care au cre­dite la bănci şi se gândesc să-şi amâne ratele pen­tru că au dificultăţi din cauza crizei corona­vi­rus sunt tot mai confuze, în condiţiile în care ordo­nanţa de urgenţă aprobată săp­tă­mâ­na tre­cută de guvern a revenit ieri în discuţia gu­ver­nului, pentru corectarea unor erori, în timp ce bancherii au reacţionat ieri, cu întârziere, afirmând că nu susţin ordo­nan­ţa, care vine cu măsuri „universale“ de amânare a ratelor.

    Poiectul de ordonanţă privind amânarea ratelor, care a fost aprobat săptămâna trecută de guvern, a fost ulterior retras de la publicarea în Monitorul Oficial, fiind discutat din nou ieri în şedinţa de guvern.

    Ministrul finanţelor Florin Cîţu a anun­ţat că în şedinţa de guvern vor fi aduse îm­bu­nătăţiri la forma aprobată a ordonanţei. „Ordonanţa care amână plata ratelor româ­ni­lor până la 9 luni (!!!) nu este retrasă! Câteva ob­servaţii ale MFP care clarificau mai multe discuţii apărute în spaţiul public au fost omise din varianta trimisă spre pu­blicare. Astăzi (ieri – n.red.) în şedinţa de gu­vern de la ora 17:00 corectăm această eroa­re. Varianta cu toate observaţiile incluse se va publica după şedinţa de guvern“, a scris ministrul finanţelor pe pagina de Facebook.

    În aceste condiţii intră în prelungiri şi aprobarea normelor metodologice pentru ordonanţă, care ar putea să aducă mai multe clarificări, acestea urmând să fie aprobate de guvern cel mai probabil joi.

    Guvernul a decis ieri că termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare, potrivit Mediafax. Totodată, dacă cei care au res­tanţe la credite, au posibilitatea să le plă­tească până la momentul depunerii cererii.

    Pe de altă parte, în cele din urmă au reacţionat ieri, cu întârziere, şi asociaţiile bancherilor, avertizând că nu susţin o ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru amânarea generalizată a plăţii ratelor, ci adoptarea unor soluţii individuale de către fiecare bancă, pentru clienţii afectaţi de pandemia de coronavirus care vor păsuire la plata ratelor, pentru a nu fi afectată lichiditatea sistemului bancar.

    „Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţii care reprezintă toate in­sti­tuţiile bancare active pe piaţa româneas­că, consideră că abordarea individuală a cazu­rilor clienţilor, persoane fizice şi juridice, afectaţi de pandemia de COVID-19 repre­zintă cea mai corectă şi eficientă abordare pentru soluţionarea reală a dificultăţilor financiare ale clienţilor, fără afectarea lichidităţii sistemului bancar“, au transmis ieri cele două asociaţii.

    Bancherii susţin că economia are nevoie de soluţii individualizate pentru clienţii băncilor şi recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităţilor, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri „universale“, de amânare a ratelor chiar şi până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidităţii sistemului bancar şi care nu soluţionează pe fond diversitatea de situaţii cu care se confruntă clienţii.

    „Impunerea de soluţii generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populaţia, companiile şi în niciun caz revenirea economică viitoare. Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracţiune în activitatea de creditare şi mai ales, să nu fie afectate lichiditatea şi capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat.“

    Amânarea ratelor nu înseamnă anularea ratelor, ci plata lor ulterioară, şi presupune costuri suplimentare, având în vedere că dobânzile amânate ar urma să se capitalizeze la soldul creditului, iar ratele dobânzilor ar putea să crească în perspectivă, după expirarea păsuirii.

    În proiectul de ordonanţă privind amânarea ratelor la credite se menţionează că dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată „se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare“. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

    În condiţiile în care s-ar capitaliza în soldul creditului, dobânzile acumulate pe perioada suspendării ratelor devin principal din acel moment şi apare efectul de „dobândă la dobândă“.

    Bancherii au venit până acum cu soluţii individuale şi au decis să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni.

    Recent, BNR a anunţat că a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza coronavirus, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

     

  • Dificila ecuaţie a majorării pensiilor: cum se va duce deficitul fiscal sub 3% din PIB în 2021, aşa cum a promis ieri ministrul interimar al finanţelor

    Ministrul interimar al finanţelor, Florin Cîţu, a susţinut luni, la audierile din Parlament, în procesul de învestire a guvernului Orban II, că va aduce deficitul fiscal la sub 3% în 2021. Dar în 2021 veniturile suplimentare din creşterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei, iar cheltuielile suplimentare cu majorarea pensiilor de 58 mld. lei. Despre ce reducere a deficitului vorbim?

    Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), pe ale cărei esti­mări guvernele construiesc bugetele anuale, PIB-ul Ro­mâniei ar urma să fie în 2020 de 1.129 mld. lei (plus 89 mld. lei faţă de 2019), în 2021 de 1.217 mld. lei (plus 88 mld. lei faţă de 2020) şi în 2022 de 1.306 mld.lei (plus 89 mld. lei faţă de anul precedent).

    În 2019, ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost de 30,9%, dar, presupunând că ponderea va ajunge la 33%, înseamnă că, în următorii trei ani, veniturile suplimentare re­zultate din creşterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei în fiecare din aceşti ani. Însă efortul suplimentar generat de majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septem­brie 2020, presupune cheltuieli de 25 mld. lei în 2020, de 58 mld. lei în 2021 şi de 81 mld. lei în 2022.

    Cum se face atunci consolidarea fiscală pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3% din PIB, fără majorarea taxelor, fără revenirea la cota progresivă de impozitate sau fără tăieri de salarii sau de alte cheltuieli?

    „Trecerea de la o politică fiscală prociclică către una neutră în contextul în care economia globală este în încetinire poate avea consecinţe negative dacă faci mult prea repede lucrul ăsta, poate avea consecinţe negative pentru creşterea economică internă. Am ales un ritm gradual de reducere. Dacă vom avea anul acesta rezultate aşa cum am avut în ianuarie, veţi vedea că deficitul va scădea sub 3,6% din PIB anul ăsta şi va reveni sub 3% anul viitor“, a susţinut ministrul interimar al finanţelor la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, unde, după ce şi-a expus intenţiile, a cerut, în mod surprinzător, să primescă un aviz negativ, ceea ce s-a şi întâmplat.

    Nu este deloc clar dacă insistenţa PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis pentru organizarea de alegeri anticipate are legătură cu data de 1 septembrie când punctul de pensie ar urma să fie majorat cu 40%. Responsabilii guvernului susţin că sumele pentru majorare (25 mld. lei în 2020) sunt cuprinse în buget. Dar sunt cuprinse în buget doar pe hârtie. Pentru că nimeni nu ştie cum vor arăta veniturile în iunie, în iulie. Şi nici cum va fi piaţa titlurilor de stat. Oricum, de prorogarea termenului de aplicare a legii de majorare a pensiilor nimeni nu va îndrăzni să vorbească înainte de alegeri. Economiştii din afara sistemului politic au făcut-o şi au fost muştruluiţi. Este de înteles ce s-ar întâmpla, aşadar, cu un economist angrenat în politică, într-o asemenea situaţie.

    Florin Cîţu mizează pe o coordonare cu Banca Naţională, dar şi această coordonare are limitele ei. BNR nu poate scoate din foc, cu mâna ei, castanele pe care le-a aruncat fostul guvern. „Economia este peste potenţial. Ce facem cu Banca Naţională este să cuplăm politica fiscală cu politica monetară. Mergem spre ţintirea unui echilibru şi apoi surplus bugetar. Scoatem presiunea din economie. Vedem economia peste potenţial, dacă economia ar fi fost într-o criză economică, altfel ar fi stat situaţia. Dar economia creşte peste potenţial. Poţi să reduci deficitul şi prin taxe, dar nu mergem în direcţia asta. Ca să scoţi stimulul fiscal din economie trebuie să reduci deficitul bugetar şi asta am făcut. Poate nu va fi de ajuns şi poate ne vom uita şi pe partea de venituri. Nu vom merge spre cota progresivă“, a arătat ministrul interimar al finanţelor.

    Dar ce rămâne dintr-o astfel de declaraţie, dincolo de promisiunea că te uiţi şi la „partea de venituri“?

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.

    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 

    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.

  • Împrumuturile statului în euro au ajuns la 6,6 mld. euro în 2019. Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, lanâsând în premieră euroobligaţiuni în euro pe 30 de ani. Iar împrumuturile statului de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 1,6 mld. euro

    Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste1,59 mld. euro. România s-a împrumutat în 2019 pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

    Cel mai recent Ministerul Finanţelor a împrumutat prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2 mld. euro la începutul lunii iulie.

    Concret, Ministerul Finanţelor a îm­prumutat în luna iulie 2 mld. euro la a doua ieşire pe pieţele financiare inter­na­ţionale din 2019, din care 1,4 mld. euro pe matu­ritatea de 12 de ani şi 600 mil. euro prin redes­chiderea eurobon­du­rilor pe 30 de ani lansate iniţial în luna martie.

    În cazul împrumutului de 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, dobânda a fost de 2,124%, iar pentru euroobligaţiunile de 600 mil. euro dobânda a fost de 3,4%. Gradul de suprasubscriere a fost de circa 2,6 ori. În cadrul tranzacţiei au participat un număr de 360 investitori, remarcându-se prezenţa echilibrată a celor din Europa şi SUA, fiind mulţi investitori instituţionali.

    În luna martie, Ministerul Finan­ţelor îm­prumutase de pe pieţele externe o sumă re­cord de 3 mld. euro prin euroobli­gaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe 30 de ani (şi dobânda de 4,625%), 500 mil. euro pe 15 ani (cu dobânda de 3,5%) şi 1,15 mld. euro pe 7 ani (cu o dobândă de 2%). Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. Un număr de 450 investitori au participat în tranzacţie, remarcându-se prezenţa substanţială a investitorilor din SUA, mare parte fiind investitori instituţionali.

    Tranzacţia a reprezentat o premieră şi, în acelaşi timp, o performanţă a Ministerului Finanţelor, în primul rând, prin lansarea celei mai lungi maturităţi pentru o emisiune de euroobligaţiuni pe piaţa euro, respectiv tranşa de 30 ani, dar şi în ceea ce priveşte obţinerea celor mai reduse prime de emisiune raportat la nivelul cotaţiilor din piaţa secundară, conform datelor Ministerului Finanţelor.

    Astfel, suma totală împrumutată de M­inisterul Finanţelor în 2019, prin euroobligaţiuni, a ajuns la un record de 5 mld. euro, fiind depăşit şi programul indicativ de împrumuturi aferent anului 2019 planificate a fi atrase de pe pieţele externe, estimat la circa 4,25 mld. euro.

    De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 1,59 mld. euro, pe lângă împrumuturile în lei.

    În luna decembrie, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă în euro 416,1 mil. euro, după ce în luna noiembrie a împrumutat 670,6 mil. euro, în luna mai a mai atras de pe pia­ţa internă 423,2 mil. euro, iar în ianuarie a îm­prumutat 83,5 mil. euro de la bănci.

    Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobon­durile plasate pe pieţele internaţionale.

    Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009.

    Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Avocat de business în lumea digitală

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, ​partener în cadrul Filip & Company specializat în practica de Finanţe – Bănci.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. În rândul proiectelor în care a fost implicată se numără asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Referindu-se la profesia sa, Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care avocaţii sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.
    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict juridice, printre care abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi cele care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Fintech şi Blockchain în avocatura de business
    Din rolul pe care îl are, Alexandra Manciulea observă şi modul în care tehnologiile disruptive influenţează domeniul financiar-bancar, dar şi modul în care schimbă piaţa avocaturii de business. Ea a observat că, odată cu deschiderea pieţei către noi jucători, în special către cei din zona de fintech, s-a confruntat cu cerinţe din partea clienţilor de a analiza în ce măsură modelul lor de business inovator – uneori implementat cu succes în alte jurisdicţii – este compatibil cu legislaţia noastră. Prin corelare, a observat şi situaţii în care jucători locali au implementat cu succes un astfel de model de business inovator în România, având interesul să îl implementeze în mod similar şi în alte jurisdicţii.
    Una din provocările la nivel juridic ţine de încadrarea corespunzătoare a activităţilor desfăşurate de aceste fintech-uri în activităţi reglementate şi care necesită autorizare şi, respectiv, în activităţi nereglementate, care nu necesită autorizare, fiind eventual auxiliare unei activităţi reglementate. Astfel, din rândul „dilemelor” din perspectivă juridică, menţionează analizele cu privire la măsura în care anumite contracte sau procese de cunoaştere a clienţilor realizate în mod tradiţional prin interacţiune faţă în faţă între părţi se pot încheia sau realiza prin platforme online şi mijloace de identificare la distanţă, cum ar fi semnătura biometrică sau recunoaşterea facială. Alte provocări sunt determinate de implementarea cu întârziere a legislaţiei europene în România, exemplele cele mai recente în acest sens fiind directiva UE AML 4 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi directiva UE PSD 2 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, ambele implementate doar de curând în România.
    Spre exemplu, directiva AML 4 reglementează şi posibilitatea de a folosi mijloace electronice pentru a verifica identitatea clienţilor, or o astfel de posibilitate poate fi esenţială pentru businessuri din zona fintech. De asemenea, directiva PSD 2, recent implementată în România, are potenţialul de a genera o adevărată revoluţie în domeniul plăţilor, observă Manciulea. Acest lucru se poate realiza, explică ea, prin acordarea către noi jucători a posibilităţii de a accesa această piaţă în moduri care anterior nu erau disponibile. Spre exemplu, companii din zona de fintech, (big)tech, dar şi comercianţii se pot autoriza ca prestatori de servicii de iniţiere a plăţilor clienţilor sau ca prestatori de servicii de informare cu privire la conturi, băncile având obligaţia de a le furniza accesul la infrastructura lor de plăţi. Astfel, plăţile se vor realiza direct pe baza accesului acordat prestatorilor de servicii de iniţiere a plăţilor în contul clientului (cu acordul clientului) şi fără a apela la intermediari. De asemenea, apelând la prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi, clientul va putea avea acces la informaţie agregată cu privire la toate conturile sale, indiferent de banca la care sunt deţinute. În plus, cerinţele de securitate privind plăţile sunt sporite ca urmare a implementării acestei directive, protecţia clienţilor fiind îmbunătăţită din această perspectivă. „Importanţa PSD 2 este critică, directiva fiind justificată de autorităţile europene ca necesară şi pentru a aduce reglementarea din domeniul plăţilor electronice la nivelul tehnologic actual”, subliniază Manciulea.
    Spune că echipa cu care lucrează a fost implicată de-a lungul timpului într-o serie de proiecte care, sub o formă sau alta, au inclus tehnologii noi şi emergente, iar de anul trecut au creat noi arii de practică în cadrul companiei. „În ultimii ani, investiţiile în fintech la nivel mondial au crescut enorm. Anticipăm că sectorul îşi va continua expansiunea şi va reprezenta un instrument eficient pentru incluziune financiară, care poate asigura servicii financiare de calitate pentru clienţii care nu ar fi avut acces la acestea în trecut. Totodată, va permite fluxurile financiare transfrontaliere şi infrastructura asociată, prin canale de investiţii şi creditare alternativă”, observă Manciulea. Totodată, subliniază ea, este o certitudine şi faptul că tot mai multe bănci tradiţionale investesc în inovaţie financiară şi au creat divizii destinate inovaţiei şi digitalizării în cadrul organizaţiilor lor. „La nivel global, unele dintre acestea au achiziţionat fintech-uri sau au format parteneriate cu companii fintech în vederea furnizării de servicii specializate pentru clienţii lor”, adaugă Manciulea. Ea observă că, dezvoltarea sectorului este sprijinită şi la nivel european, în contextul în care există o preocupare constantă legată de existenţa unui cadru de reglementare adecvat şi suficient care să răspundă dinamicii rapide acestui sector. „Mai multe autorităţi de reglementare şi supraveghere au lansat iniţiative de promovare a dezvoltării sectorului fintech, asigurând totodată siguranţa şi soliditatea sistemului financiar.”
    În ceea ce priveşte companiile techfin, respectiv acele companii de tehnologie care includ în activitatea lor şi furnizarea de servicii financiare, rolul lor în furnizarea acestora este în creştere la nivel mondial sau, în unele ţări din Asia, chiar esenţial, motiv pentru care se aşteaptă ca acesta să afecteze tot mai mult şi piaţa locală. „Transformarea digitală nu mai este deja opţională în sectorul financiar. Este răspunsul critic şi necesar pentru a satisface aşteptările crescânde ale clienţilor pentru a livra experienţe individualizate la scară largă şi pentru a funcţiona la viteza de schimbare a pieţei.”
    În acest context, şi tranzacţiile care se vor realiza în viitor vor integra în mod curent noile tehnologii şi în activitatea de asistenţă juridică, de la realizarea activităţii de due diligence prin utilizarea roboticii şi a inteligenţei artificiale până la semnarea la distanţă a contractelor. Totuşi, crede Alexandra Manciulea, „factorul uman va rămâne relevant în analizarea problemelor juridice complexe, în găsirea unor soluţii creative şi, în general, în cadrul acelor etape din proces în care va avea capacitatea de a genera valoare adăugată”. De asemenea, se aşteaptă ca, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, interacţiunea între părţi în accesarea serviciilor financiare şi, mai ales, în sectorul plăţilor să fie atât de mult simplificată, până la folosirea exclusivă a propriei identităţi, respectiv a datelor noastre biometrice, pentru accesarea/realizarea acestora, fără a mai fi necesar să apelăm la acte de identitate, carduri sau e-wallet. 

  • Ministrul Finanţelor promite transformarea cozilor la ghişee în click-uri pe mobil

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu vorbeşte, într-o postare pe Facebook, de transformarea cozilor de la ghişee în click-uri pe dispozitivele mobile, prezenând o serie de măsuri legate de modernizarea ANAF şi a Spaţiului Virtual Privat (SVP). 

    Pentru optimizarea şi simplificarea serviciilor aferente obligaţiilor fiscale, nefiscale şi plăţii taxelor, ministerul are în vedee modernizarea portalului ANAF, extinderea gamei de servicii oferite în SVP, extinderea disponibilităţilor serviciilor electronice către beneficiari prin realizarea portalului ANAF adaptate la smartphone şi tabletă, precum şi dezvoltaea unor aplicaţii pentru Android şi iOS pentru accesarea serviciilor.

    Pentru eliberarea documentelor, ministrul anunţă modernizarea platformei de arhivare elecronică şi îmbunătăţirea comunicării interinstituţionale, pentru schimb automat de date între Ministerul Finanţelor şi alte instituţii.

    Cu ajutorul unui cod de bară contribuabilul va putea urmări stadiul documentului depus şi va primi răspunsul în format electronci prin SPV.

    Florin Cîţu a anunţat recent că urmează o perioadă în care procesul de modernizare al ANAF va fi accelerat, iar pentru asta se va propune ca acest proiect să fie considerat de siguranţă naţională. Ministrul a spus că baza de date de la MFP trebuie modernizată pentru a se înţelege de ce sunt alocaţi bani la ministere şi proiectele nu se realizează.