BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • Piaţa farmaceutică în România: Câte farmacii sunt în Bucureşti şi în ţară şi ce valoare au afacerile

    Numărul total de farmacii a rămas relativ constant anul trecut comparativ cu 2013. Conform datelor Ministerului Sănătăţii, cele mai multe farmacii se regăsesc în Bucureşti (circa 1.000), Constanţa (circa 430) şi Iaşi (415), iar cele mai puţine în judeţele Covasna (60), Caraş-Severin (74) şi Sălaj (75).

    “În total, conform estimărilor noastre, aproximativ 17% din farmaciile din România rămân în mâinile celor mai mari cinci lanţuri de farmacii (fără a lua în considerare asociaţiile de farmacii independente – n.r.). Această cifră este mai mult sau mai puţin identică cu cea de acum un an. Potrivit respondenţilor noştri, lanţurile de farmacii vor continua să se extindă în România în viitor. În plus faţă de lanţurile de farmacii cu acoperire naţională, apar reţele mai mici cu poziţie regională puternică, precum Ecofarmacia, care este activă în regiunea centrală Transilvaniei, şi Farmacia Vlad, activă în zona Timişoarei”, arată raportul PMR.

    Primele cinci reţele de farmacii sunt Catena, deţinută de Anca Vlad, cu peste 500 de unităţi, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unităţi, Dona (275), reţea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, şi Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.

    Alte reţele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judeţe), Farmacia Richter (120), deţinută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Ţăruş, şi Reţeta (80), deţinută de familia Vonica din Sibiu.

    Potrivit PMR, lanţurile farmaceutice sunt în competiţie în principal între ele şi nu cu farmaciile independente, care se luptă pentru supravieţuire pe o piaţă cu marje reduse.

    “În prezent, situaţia de pe piaţa farmaceutică românească este oarecum dificilă. Marjele sunt reduse, iar unii operatori vor considera că este mai bine să-şi închidă afacerea decât să lupte pentru profitabilitate. Taxa claw-back nu afectează numai producătorii, dar şi alte părţi ale lanţului de distribuţie. Producătorii pun presiune pe distribuitori, iar aceştia la rândul lor pe farmacii. Discounturile sunt acum mult mai puţin substanţiale, iar marjele sunt mici”, menţionează PMR.

    Potrivit datelor PMR, valoarea retailului farmaceutic este estimată se crească cu 4,3% în acest an, cu 7,5% în 2016, cu 7,2% în 2017 şi cu 7,3% în 2018 şi în 2019.

    Compania de cercetare menţionează că actualizarea listei de medicamente compensate va duce la creşterea pieţei de medicamente inovatoare, care se va dezvolta într-un ritm mai rapid decât cel al pieţei generice în următorii ani.

    Totuşi, o situaţie neplăcută este că multe produse nu sunt disponibile pentru pacienţii români, în măsura în care acestea sunt prezente în alte ţări ale UE, fiind atât cazul medicamentelor inovatoare, cât şi al celor de generice, notează PMR.

    În Europa Centrală, care cuprinde şase ţări – Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia, erau în jur de 34.200 de farmacii (fără farmaciile din spitale – n.r.) la finele lunii octombrie 2014, cu 600 mai multe decât în octombrie anul anterior.

    Peste 40% din acestea, respectiv 14.600, sunt concentrate în Polonia, aceasta fiind urmată de România – 23,9%, Bulgaria – 12,2%, Ungaria – 8,7%, Cehia – 8,2% şi Slovacia – 5,6%.

  • Cum se fac 11 milioane de euro din medicamente şi vaccinuri pentru animale

    Romvac, o companie fondată în urmă cu 40 de ani, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 11 milioane de euro, faţă de 9,2 milioane de euro în 2008, iar pentru acest an anunţă continuarea trendului ascendent. Romvac a fost înfiinţată înainte de Revoluţie, a fost privatizată prin metoda MEBO (acţiunile au fost cumpărate de către salariaţi) şi a urmat traseul tipic al unei companii fondate înainte de 1990.
    Până la un punct.

    „În iunie 1995 a avut loc privatizarea, după un an şi jumătate de negocieri. Noi am depus documentele pentru privatizare din 1993, dar lucrurile nu au mers chiar atât de repede pe cât speram. Problema a fost că, din 1993 până în iunie 1995, când am semnat contractul, valoarea întreprinderii a crescut de aproape 15 ori, pentru că au venit reevaluările. Cred că suntem printre puţinii din ţară care am acceptat să plătim peste valoarea la care a fost evaluată întreprinderea, pentru că noi credeam în businessul nostru“, povesteşte Constantin Chiurciu, directorul general al companiei, care este şi cel mai important dintre acţionari, cu 20% din titluri.

    La momentul privatizării, în cadrul companiei erau peste 370 de acţionari, însă o parte şi-au vândut acţiunile către ceilalţi, iar acum au rămas peste 230. „Suntem printre puţinii din România care ne-am privatizat prin MEBO şi am respectat litera legii. Adică am dezvoltat întreprinderea, nu am cumpărat doar doi-trei câţi eram în consiliul de administraţie, pentru ca apoi să mai luăm unul-doi asociaţi ca să pară bine. Toată lumea care lucra în Romvac a cumpărat.“

    Pentru a-şi securiza businessul, acţionarii au decis să facă din Romvac o companie închisă, ceea ce înseamnă că acţiunile nu se pot vinde către exterior, ci doar între acţionarii existenţi. „Este o hotărâre a Adunării Generale pentru că avem în portofoliu, pe lângă dosare, şi terenuri valoroase şi suntem o întreprindere foarte tentantă.“

    De profesie inginer chimist, Constantin Chiurciu lucrează de 31 de ani în cadrul companiei. La fel ca el sunt mulţi angajaţi care au o vechime de 30 şi chiar 40 de ani la locul de muncă, dar sunt şi oameni pentru care munca în cadrul Romvac a devenit deja o tradiţie în familie, a doua generaţie ajungând să lucreze acum în companie.

    Iniţial înfiinţată ca un producător de vaccinuri pentru păsări şi animale mici, compania şi-a dezvoltat activitatea din zona veterinară, iar cel mai recent proiect este legat de producţia de suplimente alimentare umane.

    Strategia de diversificare a businessului a fost cea care a săltat compania de la un mic producător de vaccinuri la o companie cu mai multe ramuri de activitate, explică Chiurciu: „În 1990, pe lângă vaccinurile pentru păsarile şi animalele mici am început să producem vaccinuri şi pentru alte specii rumegătoare, bovine, ovine, caprine, dar şi pentru porci şi cai. Astfel am ajuns ca în anul 2014 aproape 80% din producţie să fie reprezentată de medicamente, iar vaccinurile să aibă doar 20%. La momentul respectiv a fost mişcarea cea mai inspirată, pentru că, dacă rămâneam doar cu vaccinuri, poate că acum aici creşteau blocuri şi nu aveam o întreprindere profitabilă“.

    În primii ani după Revoluţie, compania a testat modelul mai multor politici comerciale şi s-a decis asupra uneia pe care o implementează şi astăzi. Odată cu apariţia farmaciilor veterinare private, compania a început să le dea marfă în consignaţie, ceea ce înseamnă că le trimitea marfă pentru o perioadă de două-trei luni, iar produsele pe care nu le vindeau puteau fi trimise înapoi producătorului.

    După doi ani în care a funcţionat cu acest sistem, au trecut la vânzarea clasică, model în care plata se face la 30 de zile şi care este în picioare şi astăzi: „Avem câteva mii de beneficiari, farmacii veterinare şi cabinete veterinare care merg pe acest principiu: dau comenzile, primesc marfa şi au termen de plată 30 de zile. În timp, farmaciile au crescut. Dacă iniţial veneau şi luau medicamentele cu o sacoşă, încet-încet au venit cu o Dacie, iar acum beneficiarii noştri sunt oameni care s-au dezvoltat, au farmacii frumoase, cu spaţii prezentabile şi cu maşini bune. Au crescut odată cu noi“.

    Tot din 1990, compania a început să-şi creeze propriile depozite şi propriile spaţii de vânzare.

    „În momentul de faţă avem 37 de depozite, în toată ţara, în aproape toate judeţele, iar unde nu suntem prezenţi direct avem un distribuitor autorizat.“

  • Consiliul Concurenţei: Limitarea numărului de farmacii în oraşe nu va determina deschideri la sate. Care sunt soluţiile pentru aprovizionarea satelor

    În opinia Ministerului Sănătăţii, obiectivul restricţiei demografice stabilite în Legea farmaciei urmăreşte asigurarea unei aprovizionări sigure şi de calitate cu medicamente a populaţiei, prin împiedicarea migrării farmaciilor comunitare din mediul rural în mediul urban.

    “Consiliul Concurenţei a avut în vedere că, în lipsa oricărei reglementări, nu se poate exclude faptul că farmaciştii se vor concentra în localităţile considerate atractive. Consecinţa este aceea că alte localităţi, mai puţin atractive, ar suferi din cauza unui număr insuficient de farmacii, care să asigure un serviciu farmaceutic sigur şi de calitate. (…) Dacă prin criteriul demografic se urmăreşte stimularea sau menţinerea numărului de farmacii în mediul rural, pentru asigurarea cu medicamente a populaţiei din aceste zone, considerăm că limitarea numărului de farmacii în mediul urban nu va conduce în mod direct la deschiderea de noi farmacii în mediul rural, cu atât mai mult cu cât viabilitatea economică a farmaciilor din mediul rural este pusă sub semnul întrebării”, se arată în opinia Consiliului Concurenţei referitoare la o eventuală iniţiativă legislativă de prelungire a duratei de aplicare a criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban.

    Autoritatea precizează că, dacă într-adevăr există probleme privind accesul în anumite zone, soluţia este încurajarea accesului în respectivele zone, nu împiedicarea accesului la nivel urban.

    “De exemplu, în Marea Britanie, pentru zonele în care nu există farmacii care eliberează reţete au fost găsite două soluţii mult mai potrivite pentru zonele cu probleme decât reglementările care controlează accesul la nivel general, respectiv Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici şi eliberarea medicamentelor chiar de către medicii prescriptori”, menţionează Consiliul Concurenţiei.

    Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici furnizează asistenţă financiară farmaciilor care nu sunt viabile din punct de vedere economic datorită locaţiilor lor, dar sunt considerate vitale pentru furnizarea de servicii farmaceutice către comunitatea locală. În concluzie, această schemă are ca scop asigurarea furnizării de servicii farmaceutice în zone care, altfel, ar avea dificultăţi în ceea ce priveşte atragerea lor. Aceasta joacă un rol important în asigurarea accesului, şi datorită faptului că este folosită în mod direct pentru rezolvarea problemei de acces, determină obţinerea acestui scop la un cost substanţial mai mic pentru consumatori decât reglementarea controlului la nivel general, precizează Consiliul Concurenţei.

    Eliberarea medicamentelor direct de către medicii prescriptori în zonele rurale în care consumatorii întâmpină dificultăţi în procurarea de medicamente este o soluţie adoptată de mai multe state membre pentru a rezolva lipsa farmaciilor din mediul rural, precum Austria, Cehia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Slovenia, Marea Britanie şi Olanda.

    Reglementările din aceste ţări prevăd posibilitatea eliberării de către medici a medicamentelor ce se eliberează pe bază de prescripţie la preţul de farmacie, fără un adaos suplimentar, până în momentul în care în respectivele zone se deschid farmacii. Totuşi, medicii nu pot vinde medicamente fără prescripţie în aceste zone.

    “De asemenea, înfiinţarea de farmacii în mediul rural ar putea fi stimulată dacă legislaţia în domeniu ar facilita accesul în aceste zone prin stabilirea unor condiţii şi criterii de înfiinţare mai puţin restrictive, în raport cu cele cerute pentru înfiinţarea unor farmacii în mediul urban, de tipul: program redus de funcţionare, o gamă restrânsă de produse, eliminarea condiţiei privind laboratorul propriu, suprafaţă mai mică, posibilitatea de a fi deservită de un asistent de farmacie etc. O altă soluţie ar putea fi introducerea unui program pilot pentru înfiinţarea de farmacii mobile, care să deservească zonele rurale greu accesibile”, mai arată Consiliul Concurenţei.

    Creşterea numărului de farmacii dintr-o zonă corelată cu redistribuirea pacienţilor din zona respectivă conduce, în opinia Consiliului Concurenţei, la întărirea concurenţei, fapt care poate genera servicii farmaceutice de calitate superioară.

    În concluzie, punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că menţinerea criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban nu se poate realiza decât pe o perioadă limitată, de 6 – 9 luni, respectiv până la cel mult data de 30.09.2015, prelungire avută în vedere din perspectiva necesităţii respectării legislaţiei privind procedurile de elaborare, avizare şi prezentare a proiectelor de acte normative.

    De asemenea, o prelungire a termenului de menţinere a criteriului demografic ar trebui să fie justificată de existenţa unor circumstanţe excepţionale.

    “O astfel de măsură ar putea fi justificată doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, evidenţiate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: criteriul demografic să se aplice fără discriminare, să fie justificat de motive imperative de interes general, să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit şi să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. În ceea ce priveşte ultima condiţie, trebuie subliniat că au existat prelungiri succesive pe perioade de 2 ani ale duratei de aplicare a criteriului demografic, care ar fi permis identificarea şi implementarea unor soluţii compatibile cu principiile concurenţiale”, explică autoritatea.

    În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei are în vedere faptul că eliminarea criteriului demografic din Legea farmaciei necesită un termen acoperitor pentru respectarea legislaţiei în vigoare privind procedura de elaborare, avizare şi adoptare a proiectelor de acte normative.

    Conform prevederilor actuale din Legea farmaciei, criteriul demografic este în vigoare până la data de 31 decembrie 2014.

    La începutul săptămânii, Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutic din România (ADRFR) şi directorul general al grupului A&D Pharma, care deţine reţeaua Sensiblu, spunea că România nu este pregătită pentru liberalizarea pieţei farma, care ar însemna mai multe farmacii, explicând că România se află între primele ţări din Europa după numărul de farmacii la mia de locuitori.

    Astfel, România ar urma exemplul Ungariei, unde, după liberalizare, s-au deschis foarte multe farmacii, care supă un an şi jumătate au intrat în faliment, statul ungar reintroducând ulterior criteriul demografic în lege.

  • Farmaciile autorizate pot vinde online medicamente care se eliberează fără reţetă

    Proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, pus în dezbatere publică până în 3 septembrie, dă posibilitatea farmaciilor autorizate să vândă online medicamente dar numai din cele care pot fi eliberate fără prescripţie medicală.

    “Acest document crează cadrul legislativ pentru vânzarea online a medicamentelor fără prescripţie medicală. Nu orice farmacie va putea să vândă online. Farmaciile care sunt autorizate de Ministerului Sănătăţii vor putea să îşi facă site-uri pentru vânzare online şi numai în anumite condiţii care vor fi stabilite ulterior. Farmaciile vor avea cadru legal după ce se vor aproba şi normele de aplicare de a-şi deschide şi site online de vânzare în anumite condiţii însă“, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Departamentului Comunicare, Oana Grigore.

    O altă prevedere a proiectului de ordonanţă se referă la menţinerea criteriului demografic în înfiinţarea de farmacii. În prezent, o farmacie se poate înfiinţa în funcţie de populaţia zonei, numărul locuitorilor din oraş sau municipiu.

    Totodată, potrivit proiectului, medicamentele vândute în farmaciile din structura ministerelor cu reţea proprie (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale) vor fi decontate o parte de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sănătate şi o parte din bugetele ministerelor de resort, a mai spus Oana Grigore.

  • REŢETE FALSE la Spitalul Fundeni: Trei medici au emis 1.100 reţete false, un lanţ de farmacii le-a decontat fraudulos la CASMB

     Parchet: Trei medici au emis 1.100 reţete false, un lanţ de farmacii le-a decontat fraudulos la CASMB

    Trei medici au emis 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice, pe numele unor pacienţi, iar reprezentanţii unei firme ce deţine un lanţ de farmacii au decontat fraudulor pentru acestea, la CASMB, aproximativ 8,3 milioane de lei, potrivit Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    Procurorii au început, în luna mai, urmărirea penală în acest caz faţă de zece persoane suspectate de săvârşirea, după caz, a infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti transmis agenţiei MEDIAFAX.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare lanţ de farmacii din SUA va prelua compania britanică care deţine Farmexpert

     Compania americană deţine 45% din acţiunile Alliance Boots şi are opţiunea de a cumpăra restul acţiunilor în perioada februarie-august anul următor, potrivit cotidianului britanic The Telegraph.

    O eventuală tranzacţie de preluare a restului de 55% din acţiuni ar evalua compania britanică de distribuţie de produse farmaceutice şi de îngrijire personală la 10,5 miliarde de lire sterline.

    Walgreens vrea ca achiziţia să aibă loc mai devreme de luna februarie, când începe perioada în care ar putea depune oferta, scrie The Telegraph.

    Tranzacţia este atractivă pentru compania americană, întrucât i-ar permite să-şi mute sediul fiscal în Marea Britanie sau Elveţia şi să economisească astfel miliarde de dolari la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bistriţeanul de 25 de ani care a inventat în SUA cel mai bun lucru de la penicilină încoace. Câştigă un milion de dolari

    iMedicare, softul creat de Flaviu Sîmihăian, un tânăr de 25 de ani din Năsăud, este folosit de peste 1.000 de farmacii americane şi aduce venituri de un milion de dolari după doar un an de la lansare.

    “Fiecare minut petrecut pe altceva decât munca la start-up-ul vostru este asemenea unui minut în care vă uitaţi la ecranul gol al calculatorului”, este unul dintre sfaturile pe care năsăudeanul Flaviu Sîmihăian, cofondatorul companiei americane iMedicare, îl adresează pe blogul personal tinerilor antreprenori.

    Mesajul este în limba engleză şi este transmis mai ales cititorilor din Statele Unite ale Americii, unde tânărul în vârstă de 25 de ani este mai cunoscut decât în România. iMedicare, software-ul conceput de Sîmihăian împreună cu un partener american la fel de tânăr, „este cel mai bun lucru inventat de la penicilină încoace”, potrivit unui reprezentant al unei farmacii din Los Angeles.

    Concret, softul conceput de Sîmihăian îi ajută pe pacienţii farmaciilor americane să găsească planul cel mai bun de asigurare pentru medicamentele lor, iar pe farmacişti să ofere cel mai bun serviciu pacienţilor.  Creat în 2012, software-ul ajunge în peste 1.300 de farmacii partenere şi generează venituri de circa un milion de dolari.

    De ce a ales tânărul năsăudean să fondeze o astfel de companie în Statele Unite ale Americii? A fost purtat pe tărâmul făgăduinţei în urmă cu mai bine de un deceniu de o cu totul altă activitate: a aterizat în Carolina de Nord în 2001, chiar de ziua Americii, pentru a juca tenis de câmp.

    La 12 ani, se clasa între primii cinci jucători de tenis la nivel naţional pentru categoria sa de vârstă şi, după ce o familie de americani i-a vizitat familia prin intermediul fundaţiei Rotary International, a primit oportunitatea de a juca în Statele Unite. Bob şi Susan Smith din Concord, Carolina de Nord l-au primit pe Sîmihăian pentru a juca timp de câteva luni tenis cu copiii din SUA.

    Vizita de câteva luni s-a extins la un an, odată ce familia Smith s-a hotărât să îl găzduiască pentru ca Sîmihăian să studieze la Cannon School din Concord. „În primul an simţeam că am căzut de pe o altă planetă. Nici glumele care erau amuzante acasă nu erau amuzante aici„, îşi aminteşte antreprenorul despre experienţa timpurie în State.

    Treptat, s-a acomodat la viaţa americană, a continuat să meargă la şcoală, la tenis şi chiar şi la biserică împreună cu familia ce îl găzduia. După ce a încheiat perioada de studiu planificată iniţial, familia Smith i-a oferit posibilitatea de a continua şi liceul în micul oraş american. Traseul lui Sîmihăian în SUA nu a fost însă lipsit de obstacole. În vara anului 2002, când a venit acasă timp de trei luni pentru a-şi vedea familia şi a juca în turnee de tenis în ţară, viza de student i-a fost anulată şi a primit o interdicţie pentru zece ani de a reveni pe tărâmul american.

    Nenumărate intervenţii din partea familiei americane, inclusiv venirea lor la Ambasada SUA din Bucureşti, au adus într-un final ridicarea interdicţiei şi înapoierea vizei de student a tânărului Sîmihăian.

    Înapoi în SUA, a terminat liceul cu un an mai devreme şi a aplicat pentru studii în cadrul Davidson College, unde a obţinut o bursă tot datorită tenisului. A absolvit colegiul american şi s-a întors pentru o perioadă scurtă în ţară. „Am jucat un pic tenis profesionist în România, dar, nefiind îndeajuns de bun ca să fiu următorul Năstase, am ales să schimb domeniul.„
    S-a întors în SUA, unde a obţinut un post de business and technology applications analyst în cadrul University of North Carolina din oraşul Charlotte, unde a absolvit simultan şi masterul în Software Design and Engineering.

    Avea 23 de ani când s-a hotărât să pornească o afacere pe cont propriu. Ideea iMedicare i-a venit după ce l-a cunoscut pe Matthew Johnson, care termina şcoala de farmacie şi observase că multe dintre farmaciile americane foloseau un software înve-chit. Majoritatea pacienţilor îi întrebau pe farmacişti costul asigurărilor şi, ţinând cont că în SUA există circa 50 de variante de planuri de asigurare, ei pierdeau mult timp oferindu-le răspunsurile.

    Sîmihăian şi Johnson au creat aplicaţia pentru iPad numită iMedicare, care îi ajută pe vârstnici să identifice cel mai bun plan de asigurare de sănătate din multitudinea existentă pe piaţa farmaceutică americană. Vârstnicii găsesc astfel mai uşor un fond de asigurare care să le ofere medicamentele necesare şi să îi ajute să economisească bani. Suma economisită prin platformă poate ajunge, potrivit lui Sîmihăian, până la 800 de dolari. Planul este avantajos şi pentru farmacii, care pot vedea care dintre planurile de asigurare sunt cele mai profitabile; astfel, farmaciile mai mici pot deveni competitive.

  • Reţeaua DONA va investi 15 milioane euro pentru reamenajarea farmaciilor. Care sunt planurile până în 2016

     Prima farmacie redeschisă sub noul concept este DONA Liviu Rebreanu, cu program non-stop, investiţia ridicându-se la 50.000 de euro.

    “Până la sfârşitul anului vor fi gata peste 50 de farmacii strategice din Bucureşti şi din ţară. (…) Dincolo de obiectivele de imagine, eforturile de promovare urmăresc susţinerea planurilor ambiţioase de dezvoltare, respectiv atingerea unui număr de 300 de farmacii până la finalul anului 2016”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Potrivit sursei citate, farmaciile DONA se situează în top trei cele mai mari reţele de farmacii din România, alături de Catena şi Sensiblu.

    “După o perioadă în care ne-am concentrat preponderent pe tot ceea ce înseamnă servicii – pregătirea continuă a farmaciştilor, actualizarea preţurilor în vederea creşterii accesibilităţii, extinderea reţelei şi oferirea unui portofoliu cât mai complet de produse şi servicii de sănătate, a venit momentul să împrospătăm şi imaginea brandului”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al DONA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farmaceutici propun actualizarea bianuală a listei de compensate şi revizuirea clawback

    Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) au prezentat reprezentanţilor Fondului Monetar International (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România, care au fost deja propuse Guvernului României.

    “Încercăm să convingem atât autorităţle, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern”, a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ovidiu Buluc investeşte 16 milioane de euro într-un nou centru logistic la Baloteşti

    Pentru a susţine ritmul de creştere pe care compania l-a înregistrat în ultimii ani, dar şi pentru a spori nivelul serviciilor oferite către partenerii săi, producători de medicamente sau farmacii, Farmexim a iniţiat în anul 2012 un proces investiţional care a avut ca principal obiectiv pregătirea companiei pentru provocările anilor următori.

    Depozitul este echipat cu dotări tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, la standarde GDP, are o suprafaţă de peste 15.000 mp şi o capacitate de stocare de peste 6000 de paleţi, permiţând gestionarea unui număr de peste 11.000 de articole diferite.

    În cadrul grupului, Farmexim, unul dintre primii trei distribuitori de medicamente din România, a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 1.500 miliarde de lei (aproximativ 340 milioane euro), în creştere cu peste 17% faţă de 2012. Totodată, compania a înregistrat în anul 2013 un profit cu peste 50% mai mare faţă de anul 2012.

    Farmexim este prima companie de import şi distribuţie de medicamente din România, înfiinţată în Bucureşti în anul 1990. În cei 24 de ani de activitate, compania a ajuns să asigure distribuţia de medicamente la nivel naţional, prin intermediul unui număr de 13 filiale, în principalele oraşe ale ţării. Compania are parteneriate cu peste 250 de producători de medicamente, interni şi externi, şi oferă un portofoliu de peste 5.500 de produse unui număr de 3.500 de clienţi farmacii şi peste 400 de spitale.