BusinessMagazin

Tag: falsificare

  • Situaţie dramatică în România: 2 din 5 copii nu înţeleg ce citesc

    Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27).   Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia  falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.

    „În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex. 

  • Teoria RADICALĂ a unui reputat fizician de la Harvard despre apariţia oamenilor pe Pământ: ”A jucat un rolul crucial în a permite existenţa noastră”

    De exemplu, un astrofizician ar putea spune că componentele chimice ale corpului nostru au fost falsificate pentru prima dată în focurile nucleare ale stelelor. Pe de altă parte, un biolog evoluţionist s-ar putea uita la asemănările dintre ADN-ul nostru şi cel al altor primate şi să zică că am evoluat din maimuţe.
     
    Lisa Randall, un fizician de la Universitatea Harvard, are un răspuns diferit despre originea omenirii.
     

  • Cea mai importantă schimbare din ultimii ani privind motorul de căutare al Google

    Gigantul american îşi va schimba modul în care afişază căutările astfel încât “să ajute paginile cu conţinut de calitate să urce în clasamentul rezultatelor şi cele care propagă ştiri false să apară mai jos”, a anunţat un reprezentant al companiei pe blogul Google.

    Această schimbare vizează prevenirea unor probleme cum ar fi rezultatele legate de negarea/inexistenţa Holocaustului, care în decembrie 2016 apăreau foarte sus după căutare. Articolul cu pricina care nega existenţa Holocaustului apărea pe un site al unui neo-nazist. 

    Google a fost criticată în ultimele luni fiindca în rezultatele căutarii au figurat foarte sus articole ce promovau teorii ale conspiraţiei şi conţineau o multime de informaţii false. Motorul de căutare se bazează pe algoritmi care au fost îmbunătăţiţi  în ultimii ani, dar are probleme in a diferenţia ştirile de pe site-uri cu renume bun, faţă de cele de pe site-uri îndoielnice.

    Astfel Google a spus că a angajat o echipă de “evaluatori” să evalueze calitatea rezultatelor căutărilor şi a spus că şi-a adaptat algoritmul pentru a promova paginile cu reputaţie bună, cum ar fi surse de ştiri sau site-uri guvernamentale. De asemenea, noua funcţie va permite oamenilor să semnaleze conţinutul inexact, înşelător sau violent.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.

  • Jimmy Wales, cofondatorul Wikipedia, anunţă crearea serviciului de ştiri Wikitribune

    Serviciul va fi lipsit de reclame şi va fi gratuit, fiind susţinut financiar prin donaţiile suporterilor, experţii afirmând că noul site de ştiri are potenţialul de a fi unul de încredere, însă influenţa sa va fi una limitată.

    Wikitribune deţine mare parte a caracteristicilor enciclopediei online, inclusiv obligaţia ca realizatorii de articole să menţioneze sursa fiecărei fapte, iar ca publicul să editeze articolele pentru a fi lipsite de greşeli şi a avea precizie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În luptă cu ştirile false

    Înainte de alegerile prezidenţiale americane un număr important de ştiri false au circulat pe internet şi au devenit virale. Astfel, începând din august 2016 şi până în ziua alegerilor, ştirile false au acaparat tot mai mult spaţiul virtual câştigând un număr de interacţiuni (reacţii, distribuiri şi comentarii) pe Facebook mai mare decât al ştirilor reale. Drept urmare, atât Facebook, cât şi Google au anunţat că şi-au întârit eforturile de a stopa distribuirea şi blocarea ştirilor false menite să manipuleze.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.

  • Lumina Sfântă de la Ierusalim, marele MIRACOL de Înviere, este un mare fals? Cum se aprinde flacăra care nu te arde

    Cu ocazia Paştelui ortodox, milioane de credincioşi români se strâng la biserici pentru a lua ceea ce ei numesc minunea Sfintei Lumini, numită şi Focul Haric.
     
    Istoria Luminii Sfinte de la Ierusalim este extrem de veche, datând probabil chiar de la momentul învierii lui Iisus. An de an, Patriarhul grec ordodox de la Ierusalim intră în Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim unde începe să se roage. Apoi, un foc se aprinde „în mod miraculos” cu ajutorul Sfântului Duh.
     
     

  • Germania va aplica amenzi de 50 milioane de euro pentru postările cu ŞTIRI FALSE. Decizia are legătură cu alegerile federale

    Decizia este luată în contextul în care în Germania, în viitorul apropiat, vor avea loc alegeri federale, iar efectul ştirilor false asupra rezultatelor ar putea fi devastator, potrivit publicaţiei citate.

    Reţelele de socializare care nu vor şterge ştirile false defăimatoare, discursurile pline de limbaj ofensator sau alte conţinuturi ilegale, vor fi amendate cu 50 milioane de euro (43 milioane lire sterline), potrivit noilor planuri acceptate de guvernul german.

    Cabinetul Angelei Merkel a votat aceste măsuri pe fondul preocupărilor în ceea ce priveşte discursul liber, în timp ce companiile, firmele de tehnologie şi chiar jurnaliştii ridică temeri asupra reglementărilor înăsprite care ar putea restricţiona exprimarea liberă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Centrală Europeană a lansat o nouă bancnotă euro: cum arată şi ce valoare are

    Noua bancnotă europeană conţine un nou portret al zeiţei Europa şi cifra „50” într-o nuanţă de verde-smarald, greu de falsificat. Potrivit unui sondaj, banii lichizi rămân metoda preferată de plată în magazine.

    Noua bancnotă de 50 de euro, cea de-a patra ediţie din seria Europa, a fost introdusă în circulaţie marţi, într-o încercare a BCE de a crea bancnote euro mai rezistente la falsificare. Elementele de securitate ale acesteia includ o fereastră cu portret plasată în partea de sus a hologramei, ce devine transparentă dacă este privită în lumină. Fereastra conţine un portret al zeiţei Europa, din mitologia greacă, vizibilă pe ambele feţe ale bancnotei. Acelaşi portret este vizibil şi în filigran, alături de numărul „50” în nuanţa verde-smarald. De asemenea, noua bancnotă mai conţine şi zone imprimate în relief pentru cei cu deficienţe de vedere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Centrală Europeană a lansat o nouă bancnotă euro: cum arată şi ce valoare are

    Noua bancnotă europeană conţine un nou portret al zeiţei Europa şi cifra „50” într-o nuanţă de verde-smarald, greu de falsificat. Potrivit unui sondaj, banii lichizi rămân metoda preferată de plată în magazine.

    Noua bancnotă de 50 de euro, cea de-a patra ediţie din seria Europa, a fost introdusă în circulaţie marţi, într-o încercare a BCE de a crea bancnote euro mai rezistente la falsificare. Elementele de securitate ale acesteia includ o fereastră cu portret plasată în partea de sus a hologramei, ce devine transparentă dacă este privită în lumină. Fereastra conţine un portret al zeiţei Europa, din mitologia greacă, vizibilă pe ambele feţe ale bancnotei. Acelaşi portret este vizibil şi în filigran, alături de numărul „50” în nuanţa verde-smarald. De asemenea, noua bancnotă mai conţine şi zone imprimate în relief pentru cei cu deficienţe de vedere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump susţine că Germania datorează NATO sute de miliarde de euro; Berlinul consideră situaţia “revoltătoare”

    Donald Trump s-a întâlnit în urmă cu o săptămână, la Washington, cu Angela Merkel. După întrevederea în cursul căreia preşedintele Statelor Unite a refuzat să dea mâna cu Angela Merkel, liderul de la Casa Albă a argumentat că, în pofida relatărilor presei care ar răspândi “ştiri false”, a avut o întrevedere “minunată” cu şeful Guvernului german. “În pofida a ceea ce aţi auzit de la presa de ştiri false, am avut o întrevedere minunată cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Cu toate acestea, Germania datorează sume mari de bani Alianţei Nord-Atlantice şi Statelor Unite; trebuie plătit mai mult pentru apărarea puternică şi foarte scumpă de care beneficiază Germania”, a transmis Donald Trump sâmbăta trecută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro