BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • De unde vin produsele de la Zara şi H&M

    Peste 500 de fabrici de îmbrăcăminte din Bangladesh, care aprovizionează mai multe branduri globale, şi-au reluat activitatea începând ieri, 27 aprilie, după o lună întreagă de restricţii menite să încetinească ritmul de noi infecţii cu coronavirus. Între timp, India plănuieşte să ridice restricţiile şi să reducă şocurile economice generate de pandemie, potrivit Reuters.

    Unele dintre cele mai mari branduri de îmbrăcăminte din lume, precum ZARA, H&M şi Gap Inc se aprovizionează din fabricile din Bangladesh, care le-au permis producătorilor să îşi reia activitatea din capitala Dhaka şi din oraşul port Chittagong.

    „Ne asigurăm că muncitorii poartă măşti, îşi spală mâinile la intrare, li se monitorizează temperatura şi păstrează distanţa”, a declarat Mohammad Hatem, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Produse Textile din Bangladesh.

    În Bangladesh există în prezent circa 4.000 de fabrici de îmbrăcăminte, în care lucrează 4,1 milioane de oameni. Estimările indică faptul că ţara poate pierde până la 6 miliarde de dolari din cauza măsurilor de carantină, lansate pe 26 martie.

    Competitorii, mai precis Vietnam, China şi Cambodgia, şi-au reluat deja activităţile, a spus Hatem.

    În India, o ţară cu o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori, starea de carantină va fi ridicată pe 3 mai, premierul Narendra Modi urmând să poarte discuţii cu miniştrii celor 28 de state ale ţării pentru a decide ce restricţii vor fi menţinute.

    Modi a declarat că riscurile generate de virus sunt departe de a lua sfârşit, chiar dacă India a reuşit să salveze mii de vieţi datorită perioadei extinse de carantină.

    India a raportat 28.379 de cazuri cu coronavirus, înregistrând, după China, al doilea cel mai mare număr de infecţii din Asia. Până acum, au murit 886 de oameni, extrem de departe de cifrele raportate în Statele Unite, Italia şi Spania.

    Experţii din domeniul sănătăţii spun că India a efectuat mult prea puţine teste, iar virusul rămâne în parte marte ascuns. Totuşi, spitalele nu sunt suprasolicitate, întărind argumentul pentru ridicarea unor restricţii.

    Economia Indiei, care înregistra înainte de pandemie cea mai înceată creştere din ultimii ani, s-ar putea contracta în anul fiscal care a început în aprilie, fapt ce pune un număr mare de tineri în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, spun economiştii.

     

  • A trebuit un şoc pentru ca guvernul să înceapă să înveţe să guverneze. Acum îşi dă seama că nu ştie nimic din ce se întâmplă în spitale, în şcoli, în economie, pe aeroporturi sau în agricultură

    A trebuit un şoc pentru ca guvernul să înceapă să înveţe să guverneze. Acum îşi dă seama că nu ştie nimic din ce se întâmplă în spitale, în şcoli, în economie, pe aeroporturi sau în agricultură. Parcă se trezeşte dintr-un somn greu şi când se uită în jur constată nu doar că nu are pârghii, ci că nu ştie de fapt ce se petrece în această ţară cu adevărat.

    Nu ştie câte echipamente antivirus sunt necesare în spitale, în linia întâi, nu ştie unde sunt medicamentele, nu ştie cine poate produce combinezoane şi măşti, nu ştie ce zboruri sunt şi de pe ce aeroporturi, nu ştie în câte şcoli s-au continuat cu chiu şi vai lecţiile online şi la ce materii, nu ştie ce exporturi de cereale se fac şi de către cine, nu ştie cum ar putea fi suplimentată capacitatea de producţie alimentară a României.

    Nu ştie. Şi atunci cum să facă ceva? Ideologic, de 30 de ani i s-a spus că fabricile de tractoare, de combinezoane, de apă oxigenată, de medicamente, de automobile – nu sunt treaba lui.  Că nu e treaba lui să dea oamenilor de muncă, că nu e treaba lui să se asigure ca cerealele şi animalele vii produse local – materie primă – să fie procesate local.

    Este corect, nu e treaba lui. Dar asta nu înseamnă că nu este RESPONSABIL. Nu înseamnă că nu trebuie să ŞTIE   în orice minut cine, unde şi ce produce şi dacă mâine e nevoie de tunuri atunci se vor face în loc de tractoare aşa cum astăzi fabricile de mobilă precum Taparo Satu Mare face milioane de măşti pe zi în loc de canapele pentru Ikea.

    În aceste momente grele, la guvern se întorc toţi. De la guvern se aşteaptă salvarea. Un guvern care a rămas de fapt o carapace goală, o butaforie, fără informaţie, fără oameni şi fără pârghii de acţiune.

    Nu înseamnă că dacă Ministerul Sănătăţii a predat autorităţilor locale spitalele, acestea trebuie să devină conducte de alimentat conturile politicienilor locali şi ale camarilei lor precum se dovedesc cazul Malaxa sau cazul Satu Mare.

    Spitalele – inclusive spitalele judeţene mari, cu sute de paturi şi bugete de 2-300 milioane de euro, de care depind sute de mii de oameni – au fost lăsate pe mâna consiliilor locale şi judeţene, pe mâna primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

    Care ce-au făcut când s-au trezit cu aşa bugete şi câteva mii de posturi de umplut în scheme? S-au instalat în vârful grămezii. S-au conectat la conducta de bani şi de posturi pentru camarilă. Şi aşa au ajuns maternităţile de la Bucureşti să fie pline de mame de la Buzău, Giurgiu şi Călăraşi. Localităţi unde condiţiile din spitale sunt deplorabile, deşi bugetele s-au dublat în ultimii cinci ani.

    Spitalul din Arad a avut un buget de 414 milioane de lei în 2019, faţă de 174 milioane de lei în 2015. Spitalul din Piteşti a avut 301 milioane de lei, faţă de 120 milioane de lei în anul 2015.

    Noroc că la un moment dat cineva s-a trezit în Ministerul Sănătăţii şi a luat departamentele de urgenţă înapoi la centru, plătind medicii corespunzător şi livrând un necesar minim de echipare.

    Şcolile, la fel. Într-un amestec nebun de bani de la centru pentru salariile profesorilor dar cu bani de la primării pentru clădiri şi echipamente, au rămas de izbelişte, ruşinea Uniunii Europene.

    Ca într-o lume întoarsă pe dos, guvernul face sute de cămine culturale cu zeci de milioane de euro, face stadioane, prin Compania Naţională de Investiţii din subordonarea Ministerului Dezvoltării, dar nu face campusuri şcolare, nu face şcoli.

    De ce nu face Ministerul Educaţiei şcoli? De ce nu face Ministerul Sănătăţii spitale?

    Se mai fac paşi, oamenii văd că anomaliile sunt prea mari.

    Dar, tot în sănătate, centralizarea achiziţiilor s-a făcut degeaba fără o echipă de profesionişti care să meargă direct să cumpere echipamente antivirus sau ce este nevoie direct la producători în China sau Coreea de Sud, nu să aştepte oferte de la firme de băuturi şi cafele care la rândul lor să le cumpere de fapt de aiurea.

    Nicăieri în ţările dezvoltate din Occident nu există o asemenea ruptură între guvern, între administraţie şi mediul de business. Iată operaţiunea prin care Germania şi-a asigurat muncitori din România la strâns sparanghel: un exemplu de cooperare între mediul de business şi guvern, de organizare meticuloasă.

    Inclusiv în relaţia cu Comisia Europeană. Lozinci şi butaforii, foarte puţine proiecte într-adevăr care să conteze.

    România învaţă în această situaţie de criză că poate cere folosirea fondurilor europene într-un mod mai simplu şi mai eficace.

    Am scris în Ziarul Financiar de multe ori: de ce nu se pot folosi cei 4 miliarde de euro de la UE din cadrul programului de resurse umane (POSDRU înainte, acum POCU) pentru majorarea salariilor profesorilor, unde sunt mari probleme pentru a aduce la catedră cei mai buni absolvenţi? Nu, trebuie proiecte, mi se răspundea. Nesfârşitele proiecte de antreprenoriat pentru femei în Valea Jiului, sute de pagini de maculatură în programe inventate de recalificări din care în realitate numai consultanţii aveau de câştigat.

    Şi uite că se poate. Personalul medical din prima linie a luptei anti-virus, peste 70.000 de medici şi asistente, poate primi direct de la UE un supliment salarial în echivalent de 500 de euro.

    Vineri, guvernul a trimis Comisiei Europene propuneri de realocări de bani între programe, a cerut flexibilitate. În sfârşit. Să evaluăm ce nevoi avem şi acolo să meargă banii.

    Spitalele au fost luate la Ministerul Sănătăţii. Ministrul Transporturilor a dispus avizarea zborurilor de pe orice aeroport. Parcă se trezesc.

    Dar vor constata imediat că decadele în care au devenit nişte butaforii, nişte administraţii cu ştampile dar fără putere şi competenţă, şi-au lăsat urme. Au oameni, au specialişti? O mai fi vreun inginer de poduri sau de drumuri angajat în Ministerul Transporturilor?!

  • Ford anunţă până când opreşte producţia la Craiova: Suspendarea temporară a producţiei fabricilor Ford la nivel european se prelungeşte

    Ford a confirmat astăzi prelungirea deciziei de suspendare temporară a producţiei de vehicule şi motoare în majoritatea fabricilor sale europene până cel puţin pe data de 4 mai.

    Anunţul vine după ce anterior, compania Ford anunţase că producţia va fi suspendată temporar, începând cu data de 19 martie, pentru o perioadă de câteva săptămâni, în principalele sale unităţi de producţie din Europa (Saarlouis şi Koln, Germania; Valencia, Spania şi Craiova, România), iar producţia de motoare de la fabricile din Bridgend şi Dagenham (Marea Britanie) va fi oprită începând cu data de 23 martie. În ceea ce priveşte fabrica Ford din Valencia (Spania) aceasta va avea activitatea suspendată temporar până cel puţin pe 27 aprilie.

    „Este important să oferim angajaţilor noştri cât mai multă claritate cu privire la modul în care este de aşteptat ca această perioadă să continue”, a declarat Stuart Rowley, preşedintele Ford Europa. „Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi în luna următoare. Totuşi, planurile noastre de repornire a operaţiunilor vor continua să depindă de condiţiile şi directivele impuse de guvernele naţionale”.

    Planurile de repornire a producţiei Ford depind în mare măsură de situaţia din săptămânile următoare legată de COVID19, de restricţiile naţionale în vigoare la acel moment, de constrângerile furnizorilor şi de capacitatea reţelei noastre de distribuitori de a opera. Planul de „revenire la muncă” al companiei va cuprinde, de asemenea, măsuri adecvate privind distanţarea socială şi alte protocoale de sănătate şi de securitate, necesare pentru a proteja forţa de muncă.

    Vor continua acţiunile implementate pentru angajaţii care sprijină producţia, precum şi pentru cei care îndeplinesc în continuare roluri importante în afara ariei de producţie, care lucrează de acasă.

    În acelaşi timp, Ford şi angajaţii săi sunt angrenaţi în numeroase acţiuni în toată Europa, pentru a contribui la reducerea răspândirii coronavirusului (COVID19), prin sprijinirea iniţiativelor naţionale şi a activităţilor orientate spre comunitate. Acestea variază de la fabricarea de echipamente medicale, precum măşti şi ventilatoare, până la furnizarea de paturi de campare pentru personalul medical şi donarea de vehicule pentru o serie de utilizări, inclusiv asigurarea serviciilor medicale critice, livrări de alimente şi transportul de urgenţă.

    De asemenea, compania derulează parteneriate cu diverse ONG-uri, pentru a oferi sprijin comunităţilor locale din toată Europa. Ford Fund a anunţat săptămâna aceasta eschiderea

    unui site de donaţii din partea angajaţilor Ford, de care să beneficieze organizaţiile caritabile din şase pieţe europene.

    În plus faţă de suspendarea producţiei din fabricile sale, multe alte operaţiuni Ford în Europa au fost întrerupte în acest moment, cu excepţia unui număr mic de activităţi critice pentru afacere.

    Informaţii suplimentare despre planurile de repornire a producţiei vor fi comunicate pe măsură ce planurile sunt confirmate.

     

  • Urgenţa este apărarea liniei întâi: sistemul medical. Achiziţiile şi furnizarea către spitale de măşti, combinezoane şi teste trebuie centralizate de Ministerul Sănătăţii

    ♦ Evoluţia din ultimele zile arată că lipsa de centralizare a nevoilor din spitale de măşti, teste şi combinezoane şi lăsarea spitalelor să se descurce singure vor aduce haos în sistemul medical ♦ Primele iniţiative în această direcţie s-au făcut, şi anume decizia secretarului de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat de a muta medicii din sistemul public de la un spital la altul ♦ Este necesară evaluarea la zi a stocurilor de măşti, combinezoane şi teste din toate spitalele şi furnizarea acolo unde sunt necesare ♦ Acest lucru se poate face doar prin centralizare şi trecerea tuturor spitalelor mari în coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii l În Ungaria, în fruntea spitalelor au fost puşi comandanţi militari pentru a gestiona situaţia din spitale.

     

    Există o lipsă de coordonare şi de furnizare a echipamentelor necesare pentru a opri răspân­di­rea coronavirusului de la nivel central. Astfel, pro­fesorul Adrian Streinu-Cercel, şeful Spitalu­lui Matei Balş din Capitală, una dintre cele mai mari unităţi de testare şi tratament pentru pa­cien­ţii cu coronavirus, spunea duminică la Antena 3 că se bazează pe 500 de costume pri­mite de la organizaţii de voluntariat. Este evident că nu există o coordonare.

    Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, trebuie să evalueze necesarul de măşti, combinezoane şi teste, iar ministrul Economiei, Virgil Popescu, trebuie să îi dea soluţia cu fabricile care să producă aceste măşti şi combinezoane. Obişnuiţi de 20 de ani să dicteze în propriile spitale, directorii de spitale din România, cum este şi Adrian Streinu-Cercel, gândesc doar pen­tru spitalul lor, nu pentru ansamblul siste­mu­lui me­dical. Astfel, nu şi-au pus problema cum ar putea fi confecţionate în regim de urgenţă aceste com­binezoane în România. Adrian Streinu-Cercel a răspuns duminică tex­tual că „nu ştie“ din ce sunt făcute aceste com­bi­nezoane ca să poa­tă fi confecţionate de orice fabrică de textile.

    Preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei, Mihai Păsculescu, spune că toate fabricile de confecţii ar putea să producă echipamente de protecţie, însă problema este lipsa materiei prime.

    „Acum două săptămâni am fost la Ministerul Economiei şi am spus că avem nevoie de ţesături pentru că putem produce echipamentele medicale de protecţie doar cu importuri. (…) Nu mi-au răspuns autorităţile la această solicitare“, a spus Mihai Păsculescu.

    În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, din datele furnizate de autorităţi. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar focarele de infecţie sunt Suceava, unde sunt 181 de cadre medicale infectate, şi Bucureşti, cu 45 de cadre medicale infectate. În total, în 13 judeţe, incluzând municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus, iar dacă nu sunt luate măsuri rapide, şi alte judeţe vor fi adăugate pe hartă.

    În afară de echipamentele de protecţie pentru medici, şi aparatura de testare sau kiturile lipsesc din spitale. Sunt spitale judeţene care nu au aparatură pentru a testa probele de la pacienţi, pe care le trimit la sute de kilometri pentru a fi testate, iar rezultatele vin chiar şi în­tr-o săptămână.

    Institutul pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului din Bucureşti de exemplu nu are un aparat de testare pentru depistarea coronavirusului, iar achiziţia unui astfel de echipament costă între 31.000 euro şi 46.000 de euro cu TVA, bani care sunt strânşi din donaţii.

    În acest timp, personalul medical este cel mai expus infectării cu noul virus, în spitale intrând pacienţi cu diverse patologii, pentru care nu există organizare şi resurse pentru a fi testaţi.

    Ministerul Sănătăţii nu a transmis până la închiderea ediţiei un răspuns la solicitarea ZF privind numărul de spitale unde sunt echipamente de testare.

    În România sunt 368 de spitale de stat în total, unităţi judeţene şi municipale, în oraşe, potrivit datelor publice de la INS, aferente anului 2018.

    Din totalul de pacienţi confirmaţi, peste 14% sunt cadre medicale, medici sau asistente, ceea ce impune măsuri rapide pentru a limita răspândirea virusului la persoanele care se află în prima linie de tratament. Ziarul Financiar a scris încă de săptămâna trecută de nevoia de testare a pacienţilor care intră în spitale şi care pot fi purtători de virus fără să ştie.

    Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că medici primari, specialişti sau rezidenţi, angajaţi ai unităţilor sanitare pot fi detaşaţi la alte unităţi medicale, potrivit Ordonanţei Militare nr. 4. „Aceştia nu pot refuza detaşarea. Dacă detaşarea se face în altă localitate decât cea de domiciliu, autorităţile locale au obligaţia de a le asigura cazarea şi masa“, a spus Raed Arafat.

    Ministrul economiei, Virgil Popescu, anunţă că a început producţia primelor măşti în România. Dacă acum se produc 150.000 de măşti pe zi, din 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăţi pe zi, susţine ministrul Economiei. Firma producătoare este Techtex, membră a grupului Taparo, a anunţat ministrul. „A început producţia primelor măşti în România! Cu toate «motoarele» turate mergem înainte. S-au început instalarea utilajelor şi testul de producţie“, potrivit lui Virgil Popescu.

  • Elon Musk spune că fabricile Tesla vor produce sisteme de ventilaţie pentru bolnavii de coronavirus

    Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi Space X, s-a angajat să producă sisteme de ventilaţie pentru bolnavii de coronavirus din spitalele americane în cazul în care acestea vor duce lipsă de aparate. Sistemele respective ajută bolnavii cu probleme grave la plămâni.

    CEO-ul Tesla a răspuns pe Twitter unui mesaj lăsat de unul din urmăritorii săi, care îi cerea să se folosească de capacitatea tehnică a companiilor sale pentru a fabrica ventilatoare necesare pacienţilor infectaţi cu coronavirus.

    Musk a răspuns că reprogramarea fabricilor nu ar fi o mare provocare pentru companiile sale, dar a recunoscut că ventilatoarele nu pot fi produse instantaneu.

    Şi alte companii precum General Motors sau Ford sunt în discuţii cu Casa Albă pentru a începe producţia de ventilatoare.

  • BMW îşi închide temporar toate fabricile din Europa

    Producătorul auto BMW închide temporar toate facilităţile de producţie din Europa, întrucât preocupările legate de siguranţa angajaţilor şi de securitatea lanţului de furnizori au crescut, potrivit FT.

    Până acum, atât nemţii de la Volkswagen, cât şi Daimler, compania-mamă a Mercedes-Benz, au anunţat decizii similare.

    BMW va închide facilităţile din Germania, Austria, Olanda şi Marea Britanie pentru cel puţin o lună, precum şi linia de producţie din Rosslyn, Africa de Sud.

    „Incertitudinea care înconjoară evoluţia la nivel global a impactului coronavirusului face imposibile predicţii financiare exacte pentru 2020 la acest oment”, a transmis Nicolas Peter, CFO al BMW.

    Profitul net al BMW a scăzut cu aproape 30% în 2019, în ciuda unor venituri record obţinute pe segmentul SUV-urilor de lux în ultimele trei luni din an, întrucât compania germană a investit miliarde de euro în dezvoltarea de maşini electrice.

     

     

  • Un gigant auto închide temporar fabricile din Germania, Ungaria şi Franţa

    Producătorul auto Daimler anunţă că închide majoritatea facilităţilor de producţie din Europa pentru cel puţin două săptămâni din cauza perturbărilor care au afectat lanţul de furnizori pe fondul epidemiei de coronavirus – la scurt timp după ce Volkswagen şi alţi producători auto au anunţat mutări similare.

    Producătorul Mercedes-Benz a anunţat că închiderile vor începe săptămâna aceasta, şi vor include fabricile care produc maşini, dube, precum şi departamentele administrative, conform FT.

    Daimler are cinci fabrici în Europa, adică în Germania, Ungaria şi Franţa.

    „Acolo unde trebuie să continuăm operaţiunile, compania va lua măsurile de precauţie necesare pentru a preveni infectarea angajaţilor”, a anunţat Daimler.  

    Compania a transmis că nu poate furniza încă o analiză asupra impactului epidemiei asupra situaţiei financiare a businessului.

     

  • Ernst-Wilhelm Arnoldi

    Ernst-Wilhelm Arnoldi s-a născut pe data de 21 mai 1778 în oraşul Gotha din Germania, fiind primul fiu din familia cu nouă copii a lui lui Ernst Friederich Arnoldi, un comerciant german, şi a lui Sabine Elisabet, fiica unui producător de ace. Arnoldi însuşi a lucrat în comerţ înainte de a fonda compania de asigurare Gothaer Feuerversicherungsbank din Gotha, prima instituţie de acest fel din Germania.
    Între 1794 şi 1799, Arnoldi a urmat un stagiu de ucenicie la o cunoscută firmă de comerţ din Hamburg. Ce a învăţat acolo a reprezentat bazele pentru un parcurs profesional de succes: în 1799 s-a alăturat ca asistent afacerii tatălui său – Ernst Wilhelm Arnoldi & Sohn – şi a devenit partener în 1803, păstrând acest rol până în 1812. În 1804 a pus bazele unei fabrici de vopsea şi a unei mori în Remstädt, iar în 1808, a unei fabrici de porţelan.
    Arnoldi şi-a asigurat cele trei companii prin firma de asigurare Phoenix din Londra. Experienţa neplăcută a unui incendiu la o fabrică de tutun a tatălui său, la finalul anilor 1810, l-a pus faţă în faţă cu dezamăgirea faţă de compensaţia adusă de firma de asigurare, care avea o poziţie dominantă pe piaţa germană. Din acest motiv, primele erau foarte scumpe pentru asiguraţii formaţi mai ales din comercianţi şi producători.
    Furia lui legată de acest aspect l-a motivat să scrie un articol în ianuarie 1817, axat pe ideea înfiinţării unei companii germane de asigurări împotriva incendiilor, care a fost foarte bine primit de colegii săi.
    Au urmat o serie de discuţii care au condus la propunerea lui Arnoldi de a face o firmă care să asigure depozite comerciale, magazine şi mobilă. 16 comercianţi din Gotha au susţinut demersul. După o perioadă scurtă de timp, 118 comercianţi s-au înscris pe listă. În iulie 1820, planul înfiinţării firmei a fost aprobat de primul consiliu director al acestuia. Arnoldi a fost numit director al acestuia şi director onorific între 1820 şi 1822. Acest demers a îndepărat monopulul firmei londoneze Phoenix. Din 1823 până la moartea sa pe data de 27 mai 1841, Arnoldi a fost membru al comitetului Gothaer al firmei de asigurări împotriva incendiilor. În 1824, comitetele Eisenach şi Langensalza au părăsit adunarea generală. După moartea lui Ernst-Wilhelm Arnoldi, Gothaer a trecut prin multe schimbări, atât la nivelul organizaţional, cât şi ca brand, iar în anul 1946 sediul central al companiei s-a mutat în oraşul Köln.
    În prezent, potrivit celor mai recente date publice disponibile, compania are aproximativ 6.000 de angajaţi la nivel internaţional şi venituri din prime de peste 4 miliarde de euro. Pe piaţa locală businessul a intrat în 2013, iar în prezent ocupă locul 10 în topul asigurătorilor din România.

  • Încă un faliment de răsunet în ţara noastră. Una dintre cele mai vechi fabrici din România se închide şi zeci de angajaţi rămân fără locuri de muncă

    Una din cele mai vechi fabrici de confecţii din municipiul Sibiu, Sib Dress SA, se va închide din 13 martie.  Compania care făcea haine pentru magazinele Steilmann, avea 138 de angajaţi, dintre care o parte deja şi-au găsit alte locuri de muncă.

    Mai exact 16 lucrători deja şi-au găsit alte locuri de muncă. Restul, de 122 de angajaţi care urmează să îşi piardă joburile, vor fi consiliaţi de cei de la AJOFM şi ajutaţi să îşi găsească locuri de muncă sau să urmeze cursuri, scrie Agerpres.

    Sib Dress SA este fosta fabrică Steaua Roşie de dinainte de 1990, din municipiul Sibiu, o fabrică cu vechime în fabricarea hainelor.

    Potrivit directorului Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) din Sibiu, Eugen Iordănescu, susţine că închiderea acestei fabrici nu este un fenomen izolat, fiind o problemă mai mare a producătorilor de haine din România, care s-au bazat doar pe costuri mici de producţie, scrie b1.ro

     

  • Activitatea fabricilor chineze a atins un minim istoric în februarie. Economia a frânat puternic

    Sectorul manufacturier din China a atins un minim istoric în luna februarie, iar economia per ansamblu a frânat puternic şi este aşteptată să se contracte în trimestrul întâi din acest an pentru prima dată în ultimele patru decenii, scrie publicaţia asiatică South China Morning Post.

    Un sondaj oficial realizat în rândul managerilor din sectorul manufacturier (PMI) a relevat că activitatea fabricilor chineze a scăzut în februarie sub minimul precedent atins în pragul crizei financiare din 2008-2009.

    Biroul chinez de statistică a anunţat sâmbătă că indicatorul naţional ce măsoară activitatea fabricilor a înregistrat o valoare de 35,7 puncte în februarie, sub citirea din noiembrie 2008, de 38,8, care reprezenta minimul istoric anterior. O valoare de peste 50 de puncte reprezintă o expansiune a activităţii, în timp ce o valoare sub 50 indică contracţie.

    Citirea din februarie vine după un PMI de 50,0 în luna ianuarie, când efectele epidemiei de coronavirus nu erau încă evidente.

    Factorii de decizie de la Beijing au luat măsuri fără precedent pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Zeci de oraşe au fost sigilate, zeci de milioane de oameni au intrat în carantină şi izolare, căile de transport au fost închise laolaltă cu mii fabrici şi şcoli. Repornirea economiei se dovedeşte însă o sarcină mult mai dificilă din moment ce aceasta a devenit una bazată mai mult pe servicii.

    Indicatorul Purchasing Manager’s Index (PMI) care exclude sectorul manufacturier – un indicator ce măsoară sentimentul din sectorul serviciilor şi construcţiilor – a scăzut şi el la o valoare de 29,6 puncte în februarie, după 54,1 puncte în ianuarie. Şi această citire a fost cea mai redusă de când se fac sondaje, bătând recordul negativ anterior de 49,7 puncte din noiembrie 2011, potrivit datelor Federaţiei Chineze de Logistică şi Achiziţii, care calculează indicele împreună cu Biroul Naţional de Statistică din China.

    Datele publicate sâmbătă au confirmat cele mai negre aşteptări ale economiştilor. Larry Hu, economist şef pe China la firma Macquarie Capital din Hong Kong, spune, într-o notă adresată clienţilor, că economia Chinei ar putea înregistra în acest trimestru „prima contracţie economică de la Revoluţia Culturală încoace”.

    Sub-indicii PMI au arătat că slăbiciunea economică nu s-a simţit doar în zona de producţie, care a înregistrat o citire uluitor de mică, de 27,8 puncte, dar şi pe sectorul de exporturi. Comenzile pentru export au înregistrat o valoare de 28,7 puncte, iar indicatorul comenzilor noi, care reprezintă comenzile domestice, s-a cifrat la 29,3 puncte.

    Covid-19 nu doar a stopat aproape complet producţia, dar a şi rupt lanţurile de aprovizionare din industria locală şi globală, ceea ce explică PMI-urile foarte mici atât pe comenzile la export, cât şi pe comenzile noi din China.

    Într-un comunicat de presă, guvernul de la Beijing a informat că reluarea activităţii în fabricile mari a atins un procent de 85,6% la data de 25 februarie. Însă analiştii atrag atenţia că şi dacă producţia fabricilor chineze se relansează în martie, tot există riscul ca noile comenzi la export să fie scăzute din moment ce alte lanţuri de aprovizionare din Coreea de Sud, Japonia, Europa sau Statele Unite vor rămâne dislocate din cauza răspândirii coronavirusului.

    Exporturile sunt astfel aşteptate să continue să fie sub potenţial în martie şi ulterior şi în trimestrul al doilea. Relansarea producţiei depinde şi de relaxarea restricţiilor de transport aplicate pentru stoparea răspândirii virusului.

    Analiştii Barclays şi cei de la Nomura sunt ceva mai optimişti şi estimează că ritmul de creştere pentru economia chineză va scădea la 2% în acest trimestru, în timp ce firma Capital Economics spune că economia chineză se va contracta.

    „Scăderea abruptă a PMI-urilor pentru sectorul manufacturier din China pe luna februarie consolidează perspectiva noastră că normalizarea activităţii economice va suferi întârzieri”, spune şi Xing Zhaopeng, economist la Australia & New Zealand Banking Group. „Sunt şanse mici pentru o revenire rapidă în formă de V”, adaugă el.