BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Datoria publică a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 48,% din PIB-ul din ultimele patru trimestre

    Datele sunt aferente lunii septembrie 2021 şi au fost publicate abia în decembrie de către Ministerul de Finanţe. Unde s-a dus datoria acumulată?

    „Din păcate, bugetele din ultimii ani s-au construit pe deficit. Dacă aceste deficite s-ar fi dus în infrastructură, în zona de învăţământ sau sănătate ar fi fost bine, dar observăm că cea mai mare parte a deficitului este dată de susţinerea cheltuielilor curente, salarii, pensii, ceea ce face ca acest deficit să se adâncească în viitor”, spune Adrian Benţa, analist financiar.

    Finanţele au publicat marţi seară şi un comunicat prin care anunţă că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din Uniunea Europeană, dar şi că, în lumina noilor date de la INS despre evoluţia PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creşterii PIB.

    „Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, anunţă reprezentanţii Finanţelor.

    Este adevărat, 60% este plafonul maxim admis pentru datoria publică ca pondere în PIB, însă economiştii consideră că un nivel de îndatorare între 45 şi 50% din PIB este deja o linie roşie pentru o economie a României şi datoria publică devine o frână a creşterii economice. Datoria a ajuns de la 35% din PIB în 2019 la, probabil, peste 50% din PIB până la finalul lui 2021.

    „Dacă ne raportăm la alte state, vedem că încă stăm bine la capitolul datorie publică ca pondere în PIB. Crescând datoria, vom cheltui mai mulţi bani cu dobânzile, care puteau merge în investiţii”, a mai spus Adrian Benţa, care a adăugat că în infrastructura de transport însă lucrurile pare că au început să se mişte în 2021 din punctul de vedere al investiţiilor: „Deplasându-mă destul de mult prin ţară am văzut că sunt şantiere şi merg proiectele în infrastructura rutieră.”

    Investiţiile de la bugetul de stat (cheltuielile de capital), cele care creează deficit bugetar şi datorie publică, au fost în septembrie de 17 mld. de lei de la începutul anului, în vreme ce plusul la datoria publică a fost de 57 de mld. de lei. Mai mult sau mai puţin pentru investiţii, cert este că datoria creşte puternic şi nu sunt momentan premise să înce­tinească această creştere, iar gradul de îndatorare a României merge spre linii roşii de 50-55% din PIB.

    Chiar şi cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ţine datoria publică la sub jumătate din PIB, care este un nivel de avertizare, este foarte grea pentru Finanţe. La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanţele trebuie se împrumute cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecinţă, chiar şi cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar, fără a se mai adăuga şi costul rostogolirii datoriei vechi, se mai adaugă cel puţin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.

  • Coronavirus: 1.490 de noi cazuri în ultimele 24 de ore, 111 decese raportate

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.490 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 31 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 

    Până sâmbătă, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.785.120 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.447 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    1.699.083 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    Până în prezent, 57.021 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 03.12.2021 (10:00) – 04.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 131 de decese (76 bărbaţi şi 55 femei), din care 20 anterioare intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 131 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 la categoria de vârstă 50-59 ani, 31 la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 41 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    123 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 6 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 2 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Au fost raportate 20 de decese anterioare intervalului de referinţă, survenite în judeţele Arad, Bacău, Galaţi, Hunedoara, Ilfov, Ialomiţa, Mureş, Neamţ şi Municipiul Bucureşti, în luna octombrie 2021 şi în luna noiembrie 2021. În intervalul de referinţă au fost raportate 111 decese.

    Din totalul de 131 de pacienţi decedaţi, 117 erau nevaccinaţi şi 14 vaccinaţi. Cei 14 pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 60-69 ani şi peste 80 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.804. Dintre acestea, 948 sunt internate la ATI. Dintre cei 948 de pacienţi internaţi la ATI, 80 au certificat care atestă vaccinarea.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 106 sunt minori, 100 fiind internaţi în secţii şi 6 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 10.765.563 de teste RT-PCR şi 5.381.534 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.514 teste RT-PCR (6.812 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 6.702 la cerere) şi 25.009 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 27.218 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.028 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 49.559 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 54 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.803 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 200 în Marea Britanie, 132 în Franţa, 3.125 în Germania, 97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia, 146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 8 în Croaţia, 6 în Portugalia, 6 în Polonia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Kuweit şi Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 197 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria şi unul în Turcia, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

     

  • Pieţele bursiere recuperează din pierderile înregistrate după panica Omicron

    Pieţele bursiere au crescut miercuri, recuperând o mare parte din pierderile din sesiunea precedentă, investitorii profitând de scăderea preţurilor pentru a paria că cea mai recentă COVID-19 nu va afecta redresarea economică, scrie Reuters.

    Indicele EUROSTOXX a crescut cu 1,1% la începutul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce indicele britanic FTSE 100 a urcat cu 1,3%, iar indicele german DAX cu 0,75%. Contractele futures de pe Wall Street indică o deschidere puternică .

    Indicele MSCI al acţiunilor din întreaga lume a crescut miercuri cu 0,42% până la ora 0900 GMT, după ce pierduse 1,5% în ziua precedentă, când investitorii s-au speriat de un avertisment al producătorului de medicamente Moderna, potrivit căruia vaccinurile existente sunt mai puţin eficiente împotriva variantei Omicron.

    În Asia, acţiunile au crescut cu 1,1%, traderii schimbând cursul după vânzările din ziua precedentă care au dus indicele de referinţă regional la minimul ultimelor 12 luni.

    “Ne aşteptăm ca atenţia pieţei să se îndepărteze treptat de Omicron şi să se îndrepte către o creştere pozitivă şi o traiectorie pozitivă a câştigurilor, permiţând acţiunilor să îşi reia cursul ascendent, iar unele dintre pieţele ciclice afectate în mod deosebit de negativ de evoluţiile recente, inclusiv Japonia, zona euro, energia şi sectorul financiar, să înregistreze performanţe superioare”, a declarat Mark Haefele, director de investiţii la UBS Global Wealth Management.

    De asemenea, petrolul şi-a revenit după scăderile abrupte din şedinţa precedentă, înaintea unei reuniuni a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

    Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,88%, la 68,75 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul Brent au câştigat 4,17%, la 72,12 dolari pe baril.

    Pieţele globale au fost, de asemenea, sub presiune de vânzare marţi, după ce preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că achiziţiile de active ar putea fi reduse mai rapid, pentru a combate creşterea inflaţiei.

    “În prezent, accentul pieţei a fost pus pe Omicron şi pe potenţialul pe care îl poate perturba lumea, dar adevăratul accent ar trebui să fie pus pe Fed şi pe politica de rate. Acesta este cel mai mare şoc care a apărut în ultima zi”, a declarat Kerry Craig, strateg de piaţă la nivel mondial la JPMorgan Asset Management.

    Creşterea randamentelor a făcut ca dolarul să se stabilizeze faţă de majoritatea valutelor şi să câştige teren în faţa monedei japoneze. Acest sentiment a ajutat, de asemenea, dolarul australian, care a crescut cu 0,6% faţă de minimul ultimelor 32 de luni înregistrat marţi.

    Aurul, în ciuda tuturor emoţiilor, nu a profitat de statutul de refugiu sigur, preţul spot fiind de 1.779 de dolari pe uncie, în creştere cu 0,3%.

  • Specialist, despre evoluţia Omicron: A fi foarte optimist acum este destul de iresponsabil

    Un specialist român stabilit în SUA avertizează asupra evoluţiei noii tulpini a virusului SARS CoV-2 şi spune că aceasta nu poate fi anticipată. A fi foarte optimist în momentul asta este destul de iresponsabil, este concluzia profesorului.

    Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecţioase şi Microbiologie şi membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului şi în Programul Postuniversitar în Microbiologie şi Imunologie de la Universitatea din Pittsburgh, SUA, susţine că evoluţia pandemiei nu poate fi anticipată.

    „În ultimele două zile am citit în mod repetat afirmaţia că, deoarece nouă varianta Omicron nu pare a avea o patogenicitate foarte crescută, faptul că are o transmisibilitate mare e un lucru bun. Pentru că toată lumea se va imuniza rapid şi în felul asta vom scăpa mai repede. Că ceea ce se întâmplă este ilustrarea a ceea ce este scris în cărţile de virologie, anume că pe măsură ce tulpinile îşi cresc transmibilibitatea, le scade patogenicitatea. Cu părere de rău, o să trebuiască să va dezamăgesc”, a anunţat Apetrei, pe Facebook.

    Expertul susţine că impactul modificărilor genetice asupra comportamentului virusului este foarte diferit de la un scenariu la altul. De asemenea, populaţia Africii de Sud este destul de diferită de populaţiile europene, astfel încât nu se ştie cum va evolua virusul în Europa.

    „Omicron pare a avea o transmisibilitate foarte mare. Şi încărcături virale foarte mari. A fi foarte optimist în momentul asta este destul de iresponsabil. Că de obicei, cea mai bună atitudine este prudenţă. Masca. O spun cu toată responsabilitatea profesională, şi îmi pun întreagă carieră jos: cine se mai opune în momentul asta purtării măştii în mod sistematic şi corect este ori criminal ori cretin iremediabil. Şi dacă nu-i convine, să mă dea în judecată”, a precizat Cristian Apetrei.

    În ultimele zile, varianta Omicron a fost descoperită în numeroase ţări din Europa.

  • Specialiştii anunţă când va începe valul 5 al pandemiei de COVID-19 in România şi spun că situaţia este mai gravă decât se crede deoarece nu se fac teste

    Medicul Octavian Jurma estimează că în România numărul persoanelor infectate cu virusul SARS CoV-2 va creşte uşor în decembrie, iar valul 5 al pandemiei va începe în februarie. În prezent, situaţia este mai gravă decât se crede deoarece nu se fac teste, mai spune specialistul.

    Specialiştii au mai multe scenarii privind evoluţia pandemiei în România.

    „Unul dintre scenariile posibile după care poate evolua rata de infectare în România în continuare este o creştere lentă cu oscilaţii mari după minimul valului 4, care va fi probabil în timpul vacanţei din decembrie când testarea va coborî la minimele anului. Un alt scenariu mult mai sinistru este că valul 4 este de fapt întârziat cu 2 luni în România (septembrie) faţă de valul 4 din Franţa sau Italia şi va fi urmat peste 2 luni, în ianuarie, de o recidivă mai agresivă chiar decât valul 4. Este un scenariu enunţat şi de col. dr. Gheorghiţă. În opinia mea, scenariul curent cel mai probabil pentru România rămâne între cele două, respectiv un platou relativ înalt cu profil ascendent, urmat de debutul unui nou val (valul 5) în februarie-martie, după modelul valului 3”, a explicat Octavian Jurma.

    Specialistul mai susţine că orice prognoză în România este mult îngreunată de „raportarea incompletă a datelor rezultate din secvenţiere şi de inhibarea testării”. De aceea, Jurma crede că în prezent situaţia epidemiologică este mult mai gravă decât o arată statisticile.

    „Relaxarea mioritică e mai eficientă decât carantină şi vaccinarea vestice. Cum e posibil aşa ceva? Secretul succesului nostru este evident testarea în masă, mai precis absenţa ei. România are acum o rată de testare zilnică de doar 2,500 teste per milion de locuitori în plin val 4-Delta. În vara testăm pe jumătate, sub 1,250 de teste pe zi per 1 milion locuitori…. Situaţia din România acum, chiar dacă suntem incontestabil într-o fază rapid descendentă a valului 4, este mai gravă decât în multe din ţările care iau la incidenţe de la 1 sau 3 la mie măsuri de neconceput pentru autorităţile de la noi la 20 la mie”, a precizat Jurma.

    Potrivit statisticii de marţi, în 24 de ore, în România au fost efectuate 54.729 de teste, din care 15.133 de teste RT-PCR şi 39.596 de teste rapide antigenice.

  • Un expert în evoluţia virusurilor anunţă că a identificat „pacientul zero” al pandemiei de COVID-19. Unde a apărut primul caz

    Primul caz cunoscut de COVID-19 a fost raportat la un vânzător din piaţa de animale a oraşului chinez Wuhan, arată un studiu publicat în revista Science de dr. Michael Worobey, expert în evoluţia virusurilor.
    Worobey spune că OMS a greşit cronologia.
    Potrivit The Times, legăturile vânzătorului cu piaţa umedă din Wuhan şi primii pacienţi spitalizaţi sugerează că acela a fost punctul „zero” al pandemiei
    Primul pacient cunoscut cu Covid-19 a fost un vânzător dintr-o piaţă umedă de animale din Wuhan, susţine Michael Worobey, un cunoscut om de ştiinţă american. Expertul în evoluţia virusurilor de la Universitatea din Arizona a analizat cu atenţie relatările publice ale primelor cazuri de coronavirus, interviurile cu primii pacienţii şi articolele din presă şi a constatat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a greşit cronologia.

    În loc să înceapă pe 8 decembrie cu un contabil de 41 de ani identificat ca domnul Chin, care locuia la mulţi kilometri de o piaţă mare de animale din Wuhan, aşa cum a sugerat echipa OMS, Worobey a spus că primul caz cunoscut a fost un vânzător de fructe de mare care s-a îmbolnăvit trei zile mai devreme.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Cu cât au crescut în realitate preţurile. Gazele, energia şi combustibilul au făcut salturi uriaşe. Iată ce arată datele INS

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) este 4,1%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2021 este 101,32%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) determinată pe baza IAPC este 3,3%.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de mărfurile nealimentare, cu 11,39% faţă de octombrie 2020, iar creşterea de preţ a mărfurilor alimentare a fost de 5,25%. Serviciile au crescut cu 3,84%.

    Preţul gazelor creşte cu 46%, urmate de energia electrică cu 24% şi combustibili, cu 23%. Majorări semnificative se găsesc şi la cartofi, cu 18%, ulei comestibil cu 26%, legume şi conserve de legume cu 8%, zahăr cu 5%, peşte şi conserve cu 6%.

  • Bitcoin şi ether au atins noi maxime istorice

    Aceste mişcări record vin pe fondul unei reveniri mai ample pe piaţa criptografică. Aşa-numiţii “ucigaşi ai ethereumului” Solana şi Cardano au crescut cu 23% şi, respectiv, 9% în ultimele şapte zile.

    Deşi este dificil să se lege mişcările de preţ pe termen scurt de un anumit eveniment, unii analişti consideră că atât bitcoin, cât şi ether vor continua să aibă o tendinţă de creştere în săptămânile următoare.

    Într-o notă trimisă luni, Mikkel Morch, director executiv la fondul de acoperire criptografic ARK36, a declarat că un preţ de 70.000 de dolari pentru bitcoin “pare acum iminent”.

    Alţii au proiecţii mai îndrăzneţe cu privire la direcţia spre care se îndreaptă bitcoin, JPMorgan dublându-şi recent predicţia potrivit căreia bitcoin va ajunge în cele din urmă la 146.000 de dolari, cu o ţintă de preţ de 73.000 de dolari pentru acest an.

    Săptămâna viitoare, bitcoin va avea parte de cea mai mare actualizare din ultimii patru ani.

    Actualizarea software-ului este cunoscută sub numele de Taproot şi va aduce o mai mare confidenţialitate şi eficienţă a tranzacţiilor – şi, mai ales, va debloca potenţialul contractelor inteligente, o caracteristică cheie a tehnologiei sale blockchain.

    Între timp, ether a fost în plină ascensiune de când a implementat Altair, o actualizare a reţelei care a intrat în funcţiune la sfârşitul lunii octombrie.

    Altair a fost considerat în mare parte un non-eveniment pentru aproape toată lumea, cu excepţia validatorilor – adică persoanele din reţeaua ethereum care verifică tranzacţiile. Dar actualizarea a fost un pas esenţial în implementarea ethereum 2.0 sau Eth2, care a fost în lucru de ani de zile şi care va revizui fundamental întreaga reţea.

    Ethereum 2.0 ar face ca reţeaua să treacă de la sistemul de minerit care necesită un consum mare de energie, în care minerii rezolvă ecuaţii matematice dificile pentru a crea noi monede, la “proof-of-stake”, care presupune doar ca utilizatorii să folosească stocul de ether ca mijloc de verificare a tranzacţiilor şi de creare de noi token.