BusinessMagazin

Tag: europa

  • Istoria se repetă: Europa se află faţă în faţă cu pericolul unui nou Brexit, de data asta venit din est. Ungaria, care a absorbit de la aderare sute de miliarde de euro, în frunte cu Viktor Orban, dă semne că vrea să părăsească familia europeană

    În staţiile de tramvai din Budapesta au început să apară pancarte şi reclame care arată o felie de pizza alături de sloganul „De ce să te mulţumeşti cu mai puţin?” Maghiarii sunt acum îndemnaţi să îşi aminească impactul aderării la Uniunea Europeană şi să aleagă „mai mult Europa”, scrie Bloomberg.

    Mesajul ar putea părea inutil într-o ţară fostă comunistă care a absorbit peste 100 de miliarde de euro de când a aderat la Uniunea Europeană în 2004, printre cele mai mari niveluri  pe cap de locuitor. Însă campania reflectă problema unei evoluţii alarmante a sentimentului proeuropean într-o naţiune care a devenit cel mai critic test al integrităţii UE.

    După ani de zile în care prim-ministrul Viktor Orban a dominat viaţa publică prin criticile sale la adresa UE, contraofensiva pentru a ajunge la cetăţenii obişnuiţi vine în contextul în care sondajele arată că maghiarii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre est. Riscul este că o scădere a sprijinului popular pentru UE ar putea slăbi cel mai important instrument de protecţie împotriva autointitulatei conduceri iliberale a lui Orban.

    Cel mai recent Eurobarometru indică o scădere de 12% a sprijinului pe care îl acordă Ungaria familiei europene, fiind totodată cea mai abruptă scădere înregistrată în rândul celor 27 de membri UE.

    Un sondaj privind relaţiile cu alte ţări pentru ziarul de centru-stânga Nepszava a constatat că majoritatea susţinătorilor lui Orban – de departe cea mai mare grupare politică – se consideră „mai apropiaţi” faţă de ruşi şi chinezi şi „mai puţin apropiaţi” faţă de americani şi ucraineni. În schimb, ruşii au fost cei mai puţin populari în rândul populaţiei în general, potrivit rezultatelor publicate la 17 aprilie. 

    „Acest lucru este extrem de semnificativ şi înfricoşător, având în vedere cât de repede se schimbă atitudinile. Este uimitor cât de eficient a fost Orban în distrugerea atitudinii proeuropene a Ungariei”, a declarat Daniel Hegedus, cercetător la German Marshall Fund din Berlin.

    Ieşirea Regatului Unit din UE în ianuarie 2020 a privat blocul comunitar de cea de-a doua mare economie a sa, după un referendum care a provocat dezbinare şi pe care guvernul britanic a crezut că îl poate câştiga.

    Cu toate acestea, un accident politic similar în Ungaria – deşi mai puţin costisitor – ar fi, fără îndoială, mult mai simbolic, având în vedere faptul că a ţara a fost cândva emblema succesului expansiunii UE de după Războiul Rece.

    Împreună cu Polonia, Orban a avut o dispută cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte controlul guvernului asupra instituţiilor democratice, cum ar fi sistemul judiciar şi mass-media. Oficialii UE s-au concentrat, de asemenea, asupra corupţiei din Ungaria, care ocupă în prezent un loc de top între statele membre în clasamentul realizat de Transparency International.

    UE blochează în continuare finanţarea de peste 28 de miliarde de euro pentru Ungaria din cauza preocupărilor sale, deşi Johannes Hahn, comisarul pentru buget, a declarat joi, într-un interviu, că aproximativ 13 miliarde de euro ar putea fi deblocate în următoarele săptămâni, în urma unui acord menit să depolitizeze instanţele.

    Orban a respins în repetate rânduri ideea că ar intenţiona să scoată Ungaria din UE. Plecarea nu ar avea sens, a spus el, având în vedere cât de strâns legată este ţara de blocul comercial. Aproape patru cincimi din exporturile sale ajung pe piaţa fără frontiere a UE, iar economia sa este susţinută de investiţiile unor companii germane precum Mercedes-Benz Group AG şi BMW AG.

    Cu toate acestea, întrebările legate de angajamentul european al premierului ungar – şi, în sens mai larg, de loialitatea sa occidentală – au semănat îndoieli cu privire la planurile lui Orban, mai ales având în vedere acţiunile şi retorica sa de când Rusia a invadat Ucraina.

    În prezent, zeci de posturi de radio şi televiziune, ziare şi site-uri web controlate de maşinăria politică a lui Orban încearcă să convingă societatea că sprijinul acordat UE dăunează de fapt Ungariei.

    Panourile publicitare sponsorizate de guvern afişează imaginea unei bombe pe care scrie „sancţiuni” sau mesaje de genul „UE ne ruinează”. 

    În cadrul unei apariţii pe un post local de radio, Viktor Orban a declarat la 31 martie că oamenii au tot dreptul să pună la îndoială „întreaga existenţă” a UE, pe fondul sprijinului acordat Ucrainei. Două săptămâni mai târziu, el a spus că retragerea ajutorului dat de Blocul European ar pune capăt războiului.

    „Ungaria nu a reuşit niciodată să internalizeze cu adevărat valorile UE, a fost vorba cu adevărat despre bani. Acum banii nu mai curg, problemă la care se adaugă şi propaganda, şi care creează un sentiment anti-european foarte puternic, pe care Orban îl poate exploata la maxim”, a declarat Agnes Urban, director al Mertek Media Monitor, un organism de supraveghere a presei din Budapesta

     

  • Ţara din Europa care pierde trenul banilor: Cu împrumuturi de peste 140% din PIB, o creştere economică din ce în ce mai slabă, şi agenţii de rating care se pregătesc să o retrogradeze la „junk”, viitorul nu arată bine pentru a treia economie a continentului

    Agenţia de rating Moody’s este de părere că Italia este singura ţară din Europa care riscă să îşi piardă ratingul de ţară şi să retrogradeze la categoria „junk”. Într-un raport care analizează modul în care naţiunile au făcut faţă retrogradărilor, a treia economie din zona euro a devenit singurul candidat pentru o astfel de ajustare, scrie Bloomberg.

    „Italia este în prezent singurul stat suveran cu rating Baa3 cu perspectivă negativă. Creşterea lentă şi costurile de finanţare mari pot slăbi şi mai mult poziţia fiscală a Italiei”, au declarat analiştii.

    Moody’s, a cărei următoare evaluare a creditului Italiei este programată pentru 19 mai, îi acordă ratingul Baa3, cu o treaptă peste junk. Perspectiva este negativă încă din luna august – o evaluare deosebit de pesimistă a ţării a cărei coaliţie condusă de premierul Giorgia Meloni a preluat puterea în urmă cu aproape exact şase luni.

    În schimb, S&P Global Ratings şi-a reafirmat săptămâna trecută propria opinie privind Italia la un nivel cu o treaptă mai ridicat – BBB cu perspectivă stabilă. Fitch Ratings are o opinie similară.

    Italia se confruntă cu „riscuri sporite” în jurul implementării unor reforme cruciale menite să revigoreze potenţialul său de creştere, au scris analiştii Moody’s, citând măsuri, inclusiv cele legate de atragerea banilor din Fondul de redresare al Uniunii Europene.

    Ultimul episod de creştere economică se datorează unei perioade mai liniştite în politică, obiectivului declarat al guvernului italian de prudenţă fiscală şi garanţiei antifragmentare a Băncii Centrale Europene.

    Orice eventuală retrogradare la categoria junk ar afecta economia naţională şi ar aduce ţara într-un teritoriu necunoscut, din cauza retrogradării care face ca obligaţiunile sale să fie mai puţin atractive pentru investitori.

    O astfel de mutare nu ar afecta participarea sa la programele de achiziţionare de obligaţiuni ale BCE. Datoria guvernamentală este eligibilă atât timp cât cel puţin una dintre cele patru mari agenţii de rating consideră că Italia este sigură pentru investitori.

    Împrumuturile Italiei depăşesc 140% din PIB, în timp ce creşterea economică rămâne în continuare slabă din punct de vedere istoric. De asemenea Italia riscă să nu finalizeze unele proiecte necesare pentru a debloca banii europeni până la termenul limită din 2026.

    Moody’s a precizat că 28 de ţări au fost retrogradate la „junk” din 1995 încoace. Dintre acestea, doar 12 au reuşit să recupereze ratingul de investiţii, iar timpul necesar variază între aproximativ trei şi 14 ani, procesul implicând “transformări majore”, inclusiv îmbunătăţiri instituţionale şi consolidarea finanţelor publice.

  • Care este compania care tocmai a depăşit valoarea de piaţă de 500 de miliarde de dolari, devenind cea mai valoaroasă companie europeană

    Valoarea de piaţă a LVMH a depăşit 500 de miliarde de dolari, devenind cea mai valoarasă companie europeană, datorită vânzărilor în creştere în China şi a unui curs euro puternic, scrie Bloomberg.

    Realizarea vine la mai puţin de două săptămâni după ce LVMH a intrat în rândul celor mai mari 10 companii din lume, alimentată de o creştere a vânzărilor în primul trimestru.

    Valoarea companiei a mărit averea celui mai bogat om din lume, Bernard Arnault, care a transformat LVMH într-o putere globală printr-o serie de achiziţii. Averea sa se ridică la aproape 212 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires.

    „Acţiunile de lux întruchipează ceea ce piaţa are de oferit în acest moment: expunerea la consumul chinez, care continuă să surprindă în creştere, şi marje robuste datorită puterii lor de stabilire a preţurilor”, a declarat Lilia Peytavin, European portfolio strategist la Goldman Sachs în Paris. „Acest lucru diferenţiază sectorul Luxury de Tech, ale cărui marje se contractează deja de câteva trimestre.”

     

  • Prima ţară din Europa care aprobă maşinile ce se conduc singure

    Marea Britanie a devenit prima ţară din Europa care a aprobat tehnologia maşinilor ce se conduc singure.

    Departamentul pentru Transporturi a acordat Ford permisiunea de a folosi tehnologia de asistenţă pentru şofer pe unele dintre maşinile sale Ford Mustang Mach-E de-a lungul celor 3.700 km de autostrăzi din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor.

    Automobilul cere în continuare atenţie la drum, dar şoferul îşi poate lua mâinile de pe volan şi îşi poate îndepărta picioarele de pe pedale.

    Cei care se află în maşini model Mach-E 2023 se pot abona la serviciul hands-free şi urmează să fie oferite probe gratuite de 90 de zile.

    Aceştia pot seta viteza şi distanţa pe care doresc să o menţină faţă de maşina din faţă, notează Sky News.

    Tehnologia monitorizează marcajele rutiere, indicatoarele de viteză şi condiţiile de trafic pentru a controla direcţia, acceleraţia, frânarea şi poziţia pe bandă.

    Aceasta se activează atunci când maşina detectează autostrada şi se dezactivează când a ieşit de pe autostradă.

    Aprobarea a fost acordată de către Departamentul pentru Transporturi pentru Ford după ce compania a împărtăşit datele vehiculului şi după ce au fost efectuate teste pe drumurile britanice şi, în total, pe 100.000 de mile de drumuri europene.

    Testele din Marea Britanie au inclus trasee cu pericole precum marcaje de bandă uzate, vreme rea şi lucrări rutiere.

  • După 18 ani, cel mai mare reactor nuclear din Europa va începe să producă energie electrică în mod regulat

    Reactorul nuclear finlandez Olkiluoto 3 (OL3), cel mai mare reactor nuclear din Europa, va începe producţia regulată de electricitate duminică, crescând securitatea energetică într-o regiune în care Rusia a tăiat livrările de gaze şi energie.

    Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar vestea demarării OL3 vine în contextul în care Germania îşi opreşte sâmbătă ultimele trei reactoare rămase, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte în domeniul nuclear.

    Operatorul OL3, Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză de utilităţi Fortum şi de un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că se aşteaptă ca unitatea să acopere aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând astfel nevoia de importuri din Suedia şi Norvegia, notează agenţia Reuters.

    Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda după mai bine de patru decenii şi prima din Europa după 16 ani, a început în 2005. Iniţial, centrala urma să fie inaugurată patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice.

    OL3 a furnizat pentru prima dată producţia de testare către reţeaua naţională de energie electrică a Finlandei în luna martie a anului trecut şi se aştepta la momentul respectiv să înceapă producţia regulată patru luni mai târziu, dar, în schimb, a suferit o serie de defecţiuni şi întreruperi care au necesitat luni de zile pentru a fi remediate.

    Exporturile de energie electrică ale Rusiei către Finlanda s-au încheiat în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a prăpastiei tot mai mari dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina.

    Monopolul rus de stat al exporturilor, Gazprom, a încetat la scurt timp după aceea livrările de gaze naturale către naţiunea nordică.

  • După 18 ani, cel mai mare reactor nuclear din Europa va începe să producă energie electrică în mod regulat

    Reactorul nuclear finlandez Olkiluoto 3 (OL3), cel mai mare reactor nuclear din Europa, va începe producţia regulată de electricitate duminică, crescând securitatea energetică într-o regiune în care Rusia a tăiat livrările de gaze şi energie.

    Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar vestea demarării OL3 vine în contextul în care Germania îşi opreşte sâmbătă ultimele trei reactoare rămase, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte în domeniul nuclear.

    Operatorul OL3, Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză de utilităţi Fortum şi de un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că se aşteaptă ca unitatea să acopere aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând astfel nevoia de importuri din Suedia şi Norvegia, notează agenţia Reuters.

    Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda după mai bine de patru decenii şi prima din Europa după 16 ani, a început în 2005. Iniţial, centrala urma să fie inaugurată patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice.

    OL3 a furnizat pentru prima dată producţia de testare către reţeaua naţională de energie electrică a Finlandei în luna martie a anului trecut şi se aştepta la momentul respectiv să înceapă producţia regulată patru luni mai târziu, dar, în schimb, a suferit o serie de defecţiuni şi întreruperi care au necesitat luni de zile pentru a fi remediate.

    Exporturile de energie electrică ale Rusiei către Finlanda s-au încheiat în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a prăpastiei tot mai mari dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina.

    Monopolul rus de stat al exporturilor, Gazprom, a încetat la scurt timp după aceea livrările de gaze naturale către naţiunea nordică.

  • Fenomenul care afectează Europa şi se extinde tot mai mult: pădurile „ruginesc” încă din timpul verii. Care este cauza

    Fenomenul care afectează Europa şi se extinde tot mai mult: pădurile „ruginesc” încă din timpul verii. Fenomenul a fost semnalat de un grup de cercetători elveţieni într-un studiu publicat în revista Biogeosciences, relatează Euronews.

    Seceta şi valurile de căldură fac ca pădurile din Europa să înceapă să se îngălbenească încă din lunile de vară, au constatat cercetătorii.

    Fenomenul care afectează Europa şi se extinde tot mai mult. Creşte predispoziţia pentru incendii de pădure
    Tendinţa de îngălbenire a pădurilor în timpul verii a fost analizată în ultimii 21 de ani de specialiştii de la Universitatea ETH Zurich şi de la Institutul federal elveţian de cercetare a pădurilor, zăpezii şi peisajului (WSL).

    Rezultatele studiului citat arată că 37% din pădurile mediteraneene şi central-europene au fost afectate, iar fenomenul se răspândeşte în toată Europa.

    Cititi mai multe pe www.medaiflux.ro

  • Petrecerea s-a terminat: O ţară din Europa s-a săturat de turişti, de haos şi droguri şi face tot ce se poate ca să-i ţină afară

    Majoritatea ţărilor îşi aşteaptă turiştii cu braţele deschise şi pun pe masă mai multe facilităţi pentru a îi atrage cât mai uşor, precum renunţarea la vize şi bilete de avion mai ieftine sau chiar gratuite. Cu toate acestea, există o ţară care merge în sens invers şi face eforturi serioase pentru a ţine departe străinii de ea, scrie CNBC.

    Olanda şi mai ales Amsterdam s-a săturat de turişti şi a lansat campania „Stay Away”, prin care caută să reducă numărul celor care intră în oraş pentru celebrele petreceri, consumul de stupefiante sau pentru Cartierul Roşu.

    Amsterdamul se adresează în principal bărbaţilor veniţi din Marea Britanie, cu vârste cuprinse  între 18 şi 35 de ani, pe care vrea să îi ţină la distanţă, în contexul în care numărul acesetora a crescut semnificativ, iar haosul lăsat în urmă de aceştia vorbeşte de la sine despre problema turismului.

    Campania „Stay Away” ţinteşte vizitatorii care folosesc termeni de căutare online precum „stag party Amsterdam”, „pub crawl Amsterdam” sau „cheap hotel Amsterdam”, arătându-le reclame de avertizare, au precizat autorităţile.

    Reclamele prezintă riscurile şi consecinţele „abuzului excesiv de droguri şi alcool”, au adăugat autorităţile.

    O reclamă video îi avertizează pe spectatori că „Venirea la Amsterdam pentru o noapte de haos+ distrugere = amendă de 140 de euro”, alături de imagini în care poliţia încătuşează un tânăr. Un alt videoclip prezintă un bărbat care este dus pe o targă, însoţit de textul „Venirea la Amsterdam pentru droguri+ pierderea controlului = călătorie la spital”.

    Autorităţile locale au declarat că vor extinde campania pentru a viza turiştii din Olanda şi din alte ţări ale UE pe tot parcursul anului.

    Hotelurile din Amsterdam au înregistrat aproximativ 1,75 milioane de sosiri internaţionale şi 1,1 milioane de sosiri interne în 2021, potrivit Statista.

    Campania este doar una dintre numeroasele măsuri pe care Amsterdamul le ia pentru a combate turismul excesiv şi pentru a atrage diferite tipuri de turişti.

    Campania „How to Amsterdam”, care va începe în această lună, va folosi reţelele de socializarea şi unităţile hoteliere pentru a informa vizitatorii despre ceea ce constituie un comportament inacceptabil în oraş, cum ar fi beţia şi tulburarea ordinii publice şi achiziţionarea de droguri de la traficanţii de pe stradă.

    De asemenea, oraşul a anunţat în februarie noi măsuri în Cartierul Roşu pentru a „reduce haosul şi infracţionalitatea”.

    Printre acestea se numără interzicerea fumatului de canabis pe stradă, reducerea vânzărilor de alcool şi închiderea mai devreme în weekend a barurilor şi a cluburilor.

    În 2021, primarul şi consilierii din Amsterdam au convenit asupra planurilor de închidere a Cartierului Roşu şi de înfiinţare a unui „centru erotic” departe de centrul oraşului, potrivit The Guardian.

    Cu toate acestea, Amsterdam trebuie să facă „şi mai mult” în următorii ani “pentru a oferi turismului o dezvoltare sustenabilă în oraşul nostru”, a declarat viceprimarul Sofyan Mbark.

     

  • Petrecerea s-a terminat: O ţară din Europa s-a săturat de turişti, de haos şi droguri şi face tot ce se poate ca să-i ţină afară

    Majoritatea ţărilor îşi aşteaptă turiştii cu braţele deschise şi pun pe masă mai multe facilităţi pentru a îi atrage cât mai uşor, precum renunţarea la vize şi bilete de avion mai ieftine sau chiar gratuite. Cu toate acestea, există o ţară care merge în sens invers şi face eforturi serioase pentru a ţine departe străinii de ea, scrie CNBC.

    Olanda şi mai ales Amsterdam s-a săturat de turişti şi a lansat campania „Stay Away”, prin care caută să reducă numărul celor care intră în oraş pentru celebrele petreceri, consumul de stupefiante sau pentru Cartierul Roşu.

    Amsterdamul se adresează în principal bărbaţilor veniţi din Marea Britanie, cu vârste cuprinse  între 18 şi 35 de ani, pe care vrea să îi ţină la distanţă, în contexul în care numărul acesetora a crescut semnificativ, iar haosul lăsat în urmă de aceştia vorbeşte de la sine despre problema turismului.

    Campania „Stay Away” ţinteşte vizitatorii care folosesc termeni de căutare online precum „stag party Amsterdam”, „pub crawl Amsterdam” sau „cheap hotel Amsterdam”, arătându-le reclame de avertizare, au precizat autorităţile.

    Reclamele prezintă riscurile şi consecinţele „abuzului excesiv de droguri şi alcool”, au adăugat autorităţile.

    O reclamă video îi avertizează pe spectatori că „Venirea la Amsterdam pentru o noapte de haos+ distrugere = amendă de 140 de euro”, alături de imagini în care poliţia încătuşează un tânăr. Un alt videoclip prezintă un bărbat care este dus pe o targă, însoţit de textul „Venirea la Amsterdam pentru droguri+ pierderea controlului = călătorie la spital”.

    Autorităţile locale au declarat că vor extinde campania pentru a viza turiştii din Olanda şi din alte ţări ale UE pe tot parcursul anului.

    Hotelurile din Amsterdam au înregistrat aproximativ 1,75 milioane de sosiri internaţionale şi 1,1 milioane de sosiri interne în 2021, potrivit Statista.

    Campania este doar una dintre numeroasele măsuri pe care Amsterdamul le ia pentru a combate turismul excesiv şi pentru a atrage diferite tipuri de turişti.

    Campania „How to Amsterdam”, care va începe în această lună, va folosi reţelele de socializarea şi unităţile hoteliere pentru a informa vizitatorii despre ceea ce constituie un comportament inacceptabil în oraş, cum ar fi beţia şi tulburarea ordinii publice şi achiziţionarea de droguri de la traficanţii de pe stradă.

    De asemenea, oraşul a anunţat în februarie noi măsuri în Cartierul Roşu pentru a „reduce haosul şi infracţionalitatea”.

    Printre acestea se numără interzicerea fumatului de canabis pe stradă, reducerea vânzărilor de alcool şi închiderea mai devreme în weekend a barurilor şi a cluburilor.

    În 2021, primarul şi consilierii din Amsterdam au convenit asupra planurilor de închidere a Cartierului Roşu şi de înfiinţare a unui „centru erotic” departe de centrul oraşului, potrivit The Guardian.

    Cu toate acestea, Amsterdam trebuie să facă „şi mai mult” în următorii ani “pentru a oferi turismului o dezvoltare sustenabilă în oraşul nostru”, a declarat viceprimarul Sofyan Mbark.

     

  • Piaţa imobiliară din Europa se transformă: Chiriile explodează şi cu peste 200% în anumite ţări. Ce se întâmplă în România

    În al patrulea trimestru din 2022, chiriile la nivelul UE au crescut cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce preţurile locuinţelor s-au majorat cu 3,6%, arată datele Eurostat.

    În perioada 2010-2022, Estonia a înregistrat o creştere a preţurilor pentru chirie de 216%, în timp ce Lituania s-a confruntat cu o creştere de 160%.

    sursa foto: Eurostat

    În comparaţie cu trimestrul al treilea din 2022, preţurile locuinţelor au înregistrat o scădere pentru prima dată de la începutul tendinţei ascendente din 2015 (-1,5% în trimestrul al patrulea din 2022 faţă de trimestrul al treilea din 2022). Chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă (+0,6% în comparaţie cu trimestrul al treilea din 2022).

    Preţurile locuinţelor şi chiriile din UE au urmat o traiectorie ascendentă similară între 2010 şi al doilea trimestru din 2011. Cu toate acestea, după acest trimestru, preţurile locuinţelor şi chiriile au evoluat diferit. În timp ce chiriile au crescut în mod constant pe parcursul acestei perioade până în trimestrul al patrulea din 2022, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

    După o scădere bruscă între al doilea trimestru din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile între 2013 şi 2014. După o creştere rapidă la începutul anului 2015, preţurile locuinţelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În trimestrul al treilea din 2022, preţurile locuinţelor au crescut în acelaşi ritm ca şi chiriile (ambele +0,7% faţă de trimestrul al doilea din 2022).

    În această perioadă, preţurile locuinţelor au crescut în 24 de ţări din UE şi au scăzut în trei. Preţurile au explodat în Estonia (+199%), Ungaria (+174%), Lituania (+142%), Luxemburg (+136%), Letonia (+133%), Austria (+126%) şi Cehia (+125%). Scăderi au fost observate în Grecia (-14%,), Italia (-9%) şi Cipru (-4%).

    În ceea ce priveşte România, piaţa imobiliară a fost ceva mai stabilă, cu o creştere de 2% preţului pentru locuinţe şi aproape 3% pentru chirie.