BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Euro a înregistrat cea mai mare creştere după luna mai, în lipsa unor noi informaţii din partea BCE

    “Este dificil de spus acum cât de mult îşi va mări BCE activele. Piaţa aştepta informaţii privind mărimea achiziţiilor de active. Nu le-a obţinut, astfel că investitorii îşi reduc plasamentele în euro”, a declarat Valentin Marinov, director la Citigroup în Londra, transmite Bloomberg.

    Euro s-a apreciat cu până la 0,6%, la 1,2692 dolari pe unitate, cea mai mare creştere înregistrată pe parcursul tranzacţiilor după data de 8 mai, fiind tranzacţionat ulterior, la New York, la 1,2637 dolari.

    Pe 30 septembrie, euro a atins 1,2571 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după septembrie 2012.

    “Nu aş dori să menţionez mărimea activelor. Este foarte important, dar este doar un instrument. Unicul nostru mandat este să readucem inflaţia la un nivel apropiat de 2%”, a spus Draghi la conferinţa de presă susţinută după şedinţa de politică monetară la care BCE nu a modificat dobânzile.

    Draghi declarase anterior că achiziţiile de active ar putea readuce deţinerile BCE la nivelul de la începutul anului 2012, semnalând astfel că ar putea fi cumpărate active în valoare de până la 1.000 de miliarde de euro.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de analişti.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar

    Dolarul, pe de altă parte, este pe cale să încheie cel mai bun trimestru după 2008, în condiţiile în care oficialii Rezervei Federale (Fed) se gândesc când să înceapă creşterea dobânzilor, relatează Bloomberg.

    Conducerea BCE urmează să se întrunească în această săptămână la şedinţa de politică monetară.

    “Divergenţa dintre politicile monetare ale celor două instituţii pune presiune mare pentru deprecierea euro faţă de dolar. Aprecierea dolarului are o bază largă. Recomandăm plasamentele lungi în dolari”, a declarat Charles St-Arnaud, analist la Nomura Securities International în Londra.

    Euro a scăzut cu 0,7%, la 1,2593 dolari pe unitate, la bursa din New York, atingând în timpul tranzacţiilor 1,2571 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din septembrie 2012. În acest trimestru, euro s-a depreciat cu 8%.

    Moneda unică a scăzut cu 10% faţă de maximul ultimilor doi ani şi jumătate atins în luna mai, când BCE a anunţat măsuri de stimulare fără precedent pentru a împiedica încetinirea inflaţiei care punea în pericol ieşirea zonei euro din criza datoriilor.

    Deprecierea euro face exporturile europene mai competitive, dar creşte preţurile de consum, prin scumpirea importurilor.

    Preţurile de consum din zona euro au crescut în septembrie cu numai 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după un avans de 0,4% în august, potrivit datelor Eurostat publicat marţi. Ţinta oficială de inflaţie a BCE este de aproape 2%.

    Dolarul în schimb este în creştere, în condiţiile în care Fed urmează să încheie în octombrie programul lunar de achiziţii de obligaţiuni destinat să menţină costurile de împrumut la un nivel scăzut şi să stimuleze creşterea economică.

  • Euro a coborât la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar după ce BCE a luat noi măsuri de stimulare

    Doar şase din 57 de analişti intervievaţi de Bloomberg au anticipat corect reducerea dobânzii cheie cu 0,1 puncte procentuale. Ceilalţi au estimat că dobânda va fi menţinută la nivelul de 0,15%, relatează Bloomberg.

    Dobânda la depozitele constituite de bănci a fost redusă de la -0,1% la -0,2%, pentru a încuraja băncile să plaseze banii în noi împrumuturi, în loc să îi ţină în conturile BCE.

    Dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost redusă la 0,3%, de la 0,4% în luna iunie, când a avut loc cea mai recentă şedinţă în care BCE a modificat nivelul ratelor dobânzilor.

    BCE va lansa totodată, în octombrie, două noi programe pentru cumpărarea de eurobonduri emise de statele din zona euro şi de obligaţiuni garantate cu active din sectorul privat, în încercarea de a impulsiona creşterea economică şi a încuraja creditarea, a anunţat joi preşedintele BCE, Mario Draghi, după şedinţa de politică monetară a instituţiei.

    Euro este în declin cu 1%, la 1,3019 dolari pe unitate, după ce a atins în timpul tranzacţiilor nivelul de 1,2996 dolari pe unitate, cel mai redus după 15 iulie 2013.

    Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a avansat cu 1%, la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Volumul tranzacţiilor cu acţiuni membre ale Stoxx 600 este cu 39% mai mare decât media ultimelor 30 de zile.

    Decizia BCE de reducere a dobânzilor a influenţat şi pieţele de capital din statele emergente, cu creşteri ale acţiunilor şi obligaţiunilor din Polonia până în Turcia.

    Lira turcească s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro, zlotul polonez cu 0,4%, iar forintul unguresc cu 0,6%.

    Banca Angliei a menţinut la rândul ei dobânda de politică monetară la 0,5%, nivel la care se află din martie 2009, decizia fiind în conformitate cu estimările analiştilor.

  • Isărescu vrea o lege privind aderarea la euro în 2019, pentru a contracara ciclurile electorale

    Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este “dacă va avea loc, ci când”.

    “Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între Guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro“, a spus Isărescu.

    Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.

    “Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze“, a spus guvernatorul BNR.

    Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, “cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.

    Isărescu a menţionat că existenţa unei date ţintă pentru intrarea în zona euro este binevenită, stabilirea ei la orizontul anului 2019 trebuind să fie însoţită de asigurarea unei pregătiri adecvate a economiei pentru momentul adoptării monedei unice.

    “Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.

    Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

    Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.

    Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.

    La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.

  • Ce fel de “lovitură preventivă” pregăteşte Banca Centrală Europeană

    El a declarat că BCE ar putea fi nevoită să lanseze “o lovitură preventivă” contra pericolului deflaţiei în zona euro, astfel încât să fie combătută “percepţia că preţurile vor scădea în continuare”. Inflaţia în zona euro a fost de 0,7%, u[or mai ridicată decât în martie (0,5%), dar încă departe de ţinta BCE de aproape 2%.

    Ultimele date ale CE arată însă că pentru prima oară din decembrie, percepţia în rândul consumatorilor şi al companiilor privind evoluţia economiei şi aşteptările privind creşterea preţurilor s-au îmbunătăţit sensibil în luna mai faţă de aprilie, ceea ce ar putea determina BCE să nu cedeze presiunilor de a urma exemplul Rezervei Federale.

    Economiştii citaţi de presa financiară anglo-saxonă susţin că Draghi are de abordat trei teme spinoase la reuniunea BCE din 5 iunie: prevenirea riscurilor de deflaţie, contracararea aprecierii monedei euro şi stimularea redresării economice a zonei euro prin încurajarea creditării. Italia şi Franţa au cerut în repetate rânduri BCE să combată aprecierea excesivă a euro, cu efect clar negativ asupra economiilor zonei, mai ales în contextul în care dolarul continuă să fie susţinut de prelungirea programului Rezervei Federale a SUA de susţinere a lichidităţii de pe pieţe cu bani de la tiparniţă.

    Mario Draghi a vrut însă până acum să evite capcana în care a căzut Rezerva Federală, respectiv şantajul marilor speculatori financiari, care au dus pieţele de acţiuni în jos de fiecare dată când raportările federale arătau că un indicator economic s-a îmbunătăţit şi când oficialii Fed dădeau de înţeles că, prin urmare, programul de stimulare monetară din partea băncii centrale nu-şi mai avea rostul. Mai exact, Draghi a sugerat mereu că BCE are încă destule arme în tolbă şi că măsurile luate de bancă sunt suficiente (reducerea lentă a dobânzilor şi prelungirea până la jumătatea lui 2015 a programului de credite ieftine pentru bănci) spre a combate riscul căderii Europei într-o perioadă de deflaţie “de tip japonez”, paralizantă pentru economie.

    În plus, BCE, ţinându-se cu încăpăţânare de obiectivul său vechi, încă de pe vremea când la cârma sa era Jean-Claude Trichet, de a evita o creştere a inflaţiei pe care a văzut-o întotdeauna drept principalul pericol la adresa creşterii economice, a insistat mereu ca toate programele sale de relaxare monetară prin achiziţia de active derulate de la începutul crizei să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să tipărească bani pur şi simplu, aşa cum a făcut Rezerva Federală a SUA.

    Motivul insistenţei BCE era simplu – faptul că banca americană îşi poate permite să acţioneze ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar fi avut însă această şansă, astfel încât efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro ar fi urmat să fie nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat vocile din mediul financiar american sau britanic ori care susţineau că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.

    Mai mult, Draghi a părut împăcat pentru o vreme cu perspectiva unei perioade lungi de inflaţie mică, departe de ţinta de 2%, chiar când însăşi şefa FMI, Christine Lagarde, a avertizat că BCE trebuie să acţioneze mult mai ferm, adică să urmeze exemplul Fed, fiindcă altfel zona euro e pândită de spectrul deflaţiei. În ultima vreme însă, BCE a început să studieze serios posibilitatea unui program de relaxare monetară după exemplul Fed.

    Printre puţinele voci care continuă să se opună în Europa unui astfel de program rămâne economistul polonez Leszek Balcerowicz, care a susţinut recent la Bucureşti că sperietoarea deflaţiei nu are bază reală. El a arătat că economiştii şi politicienii împing BCE să tipărească şi mai mulţi bani, întrucât le este mai uşor să amâne reformele structurale prin substitute monetare decât să “mobilizeze populaţia pentru liberalizara pieţei muncii şi reforma educaţiei”. “A tipări bani nu înlocuieşte reformele structurale. Şi Africa ar fi bogată. E un mit greşit şi periculos. Această politică monetară de relaxare cantitativă lungă încetineşte restructurarea”, a spus Balcerowicz la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată în aprilie de Coface şi agenţia de presă Mediafax.

  • Băsescu: Cred că anul viitor îndeplinim toate criteriile pentru zona euro, dar nu e suficient

    ”În ce priveşte zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile – cele cinci criterii de la Maastricht (…). În momentul de faţă, România îndeplineşte patru din cele cinci criterii, însă experienţa altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă”, a afirmat şeful statului.

    Traian Băsescu a adăugat că au fost state care au intrat în zona euro după care nu au rezistat în această zonă extrem de competitivă, ca urmare a lipsei de competitivitate a propriilor economii, el dând ca exemplu Grecia, Portugalia şi Spania.

    Şeful statului a subliniat că, pentru aderarea la euro, este obligatoriu un element extrem de important: competitivitatea economică.

    El a spus însă că sunt motive de optimism din acest punct de vedere.

    România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro “va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019.

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declarat, la începutul lunii mai, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.

    De asemenea, viceguvernatorul BNR Cristian Popa spunea că obiectivul de adoptare a monedei euro de la 1 ianuarie 2019 are o mare componentă politică, el considerând că este fezabil, dar şi abiţios în acelaşi timp şi reamintind că România trebuie să fie pregătită pentru a face faţă rigorilor unei pieţe unice.

  • Draghi: Aprecierea euro va atrage noi măsuri de politică monetară din partea BCE

    “Întărirea cursului de schimb necesită noi măsuri de stimulare prin intermediul politicii monetare. Este o parte importantă a stabilităţii preţurilor“, a declarat Draghi la Washington, unde se află pentru reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale.

    Aprecierea euro cu 6% în raport cu dolarul în ultimul an a determinat mai multe comentarii legate de curs din partea oficialilor BCE, inclusiv Draghi, însă acesta este cel mai clar de până acum, scrie Bloomberg.

    Întărirea euro pune în pericol obiectivul băncii centrale de a asigura o rată a inflaţiei apropiată de 2%, întrucât face importurile mai ieftine şi afectează exportatorii europeni.

    Deşi BCE nu are o ţintă în privinţa cursului de schimb, “acesta are impact asupra inflaţiei, iar în privinţa creşterii preţurilor avem mandat”, a declarat, vineri, Benoit Coeure, membru în Consiliul Director al BCE.

    “Cu cât euro este mai puternic, cu atât mai mult sunt necesare măsuri de acomodare monetară“, a spus el.

    Euro a închis şedinţa de vineri la cotaţia de 1,3885 dolari, în urcare cu 1,3% faţă de săptămâna anterioară.

    Moneda europeană are un impact “semnificativ” asupra stabilităţii preţurilor în regiune, a declarat Draghi.

    Şeful BCE analizează deja noi măsuri de stimulare, inclusiv de relaxare cantitativă, după ce rata de creştere a preţurilor a încetinit în martie la 0,5%, minimul a patru ani. Două treimi din participanţii la un sondaj realizat de Bloomberg se aşteaptă ca BCE să adopte în următoarele două luni măsuri de relaxare a politicii monetare.

    Jens Weidmann, şeful băncii centrale a Germaniei şi membru al consiliului guvernatatorilor BCE, a declarat, de asemenea, la Washington, că aprecierea euro este datorată parţial intrărilor de capital, mai ales în ţările de la periferia zonei euro.

    “Aprecierea arată o revenire a încrederii în zona euro. Cursul este unul dintre factorii luaţi în considerare la evaluarea inflaţiei şi, în consecinţă, analizăm efectele unui euro mai puternic”, a spus el.

    Directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat că BCE trebuie să menţină politicile monetare de sprijinjire a economiei şi a apreciat disponibilitatea băncii centrale de a recurge la noi instrumente de politică monetară dacă este nevoie.

  • Ce poate face o prognoză economică bună

    Pentru 2014, Banca Centrală Europeană a ameliorat recent estimările de creştere a PIB, la 1,2% (respectiv 1,5% pentru 2015 şi 1,8% în 2016), în condiţiile unor estimări de inflaţie de 1% pentru 2014, 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    Ca de obicei, pieţele financiare s-au uitat doar la cifra macro şi nu la detalii (unul fiind acela că şomajul nu este anticipat să coboare sub 11% nici până în 2016) şi au salutat-o cu cel mai puternic euro din ultimii doi ani şi jumătate, la 1,3915 dolari/euro la 7 martie – suficient pentru a alerta BCE, ai cărei oficiali şi-au exprimat deja dezaprobarea, arătând că aprecierea monedei unice afectează atât economia zonei euro, cât şi perspectiva de inflaţie a acesteia.

  • BCE este nemulţumită de cursul ridicat al euro

    “Este un factor foarte important în evoluţia economiei şi a inflaţiei. Atunci când euro se află pe o tendinţă ascendentă, creează presiuni negative asupra economiei şi inflaţiei, evoluţie nefondată în ambele cazuri. Deci nu suntem mulţumiţi în acest moment”, a afirmat Noyer, guvernatorul Băncii Franţei, într-un interviu acordat Bloomberg Television la Paris.

    Moneda euro s-a apreciat cu 6,7% faţă de dolarul american în ultimele 12 luni, ceea ce a condus la scăderea preţurilor bunurilor importate şi reducerea competitivităţii industriilor din zona euro pe piaţa globală.

    Deşi mandatul BCE nu cuprinde ţinte privind cursul de schimb valutar, preşedintele Mario Draghi a declarat săptămâna trecută că un euro mai puternic “ar putea afecta obiectivul băncii privind stabilitatea preţurilor”.

    Euro a scăzut uşor după apariţia comentariilor lui Noyer, la 1,3879 dolari, faţă de 1,3898 dolari anterior. Moneda unică a atins vineri, 7 martie, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate, de 1,3915 dolari.

    BCE a menţinut joi dobânda de politică monetară la minimul istoric de 0,25%.

    Noyer a mai afirmat, luni, că politica monetară actuală corespunde scenariului de bază al BCE, însă sunt posibile noi măsuri de relaxare dacă va fi necesar.

    Inflaţia din zona euro a fost de 0,8% în luna februarie, mai puţin de jumătate faţă de ţinta de 2% a BCE. Şomajul din zona euro este de 12%, aproape de un maxim istoric, iar creşterea economică se menţine la niveluri modeste.

    “Suntem pregătiţi să acţionăm. Eu, personal, sunt deschis faţă de tot felul de măsuri“, a continuat oficialul francez.

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.