Citeşte continuarea articolului pe Mediafax
Tag: elev
-
Trei profesori predau unui singur elev, într-un loc pitoresc din România. În 2014, aici s-a înregistrat o singură căsătorie, iar anul trecut niciuna
Trei dascăli predau unui elev de clasa a 8-a, acesta fiind singurul care a mai rămas în ciclul gimnazial la Şcoala din comuna Râmeţ, judeţul Alba, o instituţie de învăţământ la care mai învaţă alţi opt copii în ciclul primar. Elevul parcurge opt kilometri până la şcoală, iar profesoarele 15.
Şcoala Gimnazială Râmeţ, o clădire impozantă construită din piatră, cu internat la subsol, este frecventată în acest an şcolar de doar nouă elevi.
Alin, un elev care se pregăteşte pentru Evaluarea Naţională, nu ştie cum este să înveţi într-o clasă plină, dar nici emoţiile inerente că va fi scos la tablă şi prins cu lecţia neînvăţată, deoarece este singurul şcolar de gimnaziu din Râmeţ. O profesoară îl învaţă matematică, fizică şi chimie, învăţătoarea îi predă noţiuni de muzică şi desen, iar profesoara de română are catedră “mozaic”, pe lângă limba maternă desluşindu-i elevului şi din tainele disciplinelor de cultură generală.
Alin stă la opt kilometri de şcoală şi este adus, în fiecare zi, de tatăl lui, care îi ia din drum şi pe o parte din ceilalţi elevi.
Şi profesoarele fac eforturi pentru a-l medita, deoarece una este pensionară, iar celelalte două mai au ore la o şcoală din comuna învecinată, Ponor, şi sunt nevoite să parcurgă 15 kilometri până la Râmeţ.
Doina Sas, care înainte de pensionare a mai predat matematică la Şcoala Gimnazială ”Ovidiu Hulea” Aiud, spune că notele lui Alin sunt bune, deşi este o mare diferenţă între a lucra cu un singur elev sau cu o clasă plină de copii.
-
Un profesor s-a pus timp de două zile în pielea unui elev. Concluzia uluitoare la care a ajuns la final: „Am făcut o greşeală teribilă”
Ştiu cu adevărat profesorii ce fac elevii lor? Ca să afle acest lucru, profesorul american Grant Wiggins a petrecut două zile cu doi elevi, unul dintre ei fiind chiar fiica lui. A ajuns la concluzia că a făcut nişte greşeli enorme în cariera sa de profesor, pentru că nu s-a pus niciodată în pielea unui elev.
„Am făcut o greşeală teribilă”, îşi începe scrisoarea profesorul Grant Wiggins, din New Jersey, expert în educaţie: „Am aşteptat 14 ani să fac ceva ce trebuia să fac din primul an la catedră: să fiu umbra unui elev, pentru o zi”.
-
Povestea copilului din România care la 13 ani construieşte roboţi. Are 97 de medalii de la olimpiade şi concusuri
Vlad Coneschi are doar 13 ani, dar este deja considerat copilul minune al roboticii. Vlad are 97 de medalii: 70 de aur, 17 de argint şi 10 de bronz, toate obţinute la concursuri şi olimpiade de matematică, informatică şi robotică. Vlad Coneschi este elev în clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială Eugen Ionescu din Slatina şi a participat recent la olimpiada de robotică, unde a luat locul I la faza naţionala şi s-a calificat pentru faza internaţională care va avea loc în noiembrie, în India. Vlad şi alţi doi colegi au prezentat un robot care ştie să sorteze gonoiul în funcţie de mărime şi culoarea containerului.
La olimpiada de informatică, Vlad a fost de asemenea medaliat cu aur, însă la premiere a fost dezamăgit de un amănunt aparent banal. „Premiul în bani pentru medalia de aur a fost, din partea ministerului, de 51,6 lei. Mi-au dat o bancnotă de 50 de lei şi patru monede de 50 de bani. Am rămas, astfel, dator ministerului cu 40 de bani. Cam asta este grija pe care o poartă instituţiile statului celor care vor să facă performanţă“, le-a declarat Vlad Coneschi celor de la Adevărul.
Se poate lăuda cu invenţii de top, inclusiv maşinăria împotriva infractorilor şi teroriştilor. Iar performanţele lui nu se opresc aici. Are centura neagră la Tai Kwando şi a făcut şi dansuri, până acum trei ani. Îşi mai găseşte timp şi pentru cântat, o altă mare pasiune a lui, iar acum lucrează la un proiect de teatru interactiv pentru copii.
-
Învăţământul gratuit nu e gratuit – cât costă să fii elev la o şcoală de stat din România
Învăţământul gratuit nu e chiar gratuit. Cretă, săpun lichid, hârtie sau videoproiector, sunt câteva dintre lucrurile pentru care părinţii elevilor botoşăneni spun că trebuie să plătească.
Deşi se plâng, puţini părinţi sunt cei care fac sesizări la Ministerul Educaţiei, de teamă că elevii să nu aibă de suferit.
George Roman, director de programe la “Salvaţi Copiii”: „Învăţământul în România nu este gratuit, deşi legea, constituţia stabileşte ca orice formă de învăţământ public este gratuit.”Aproape trei milioane de elevi merg zilnic la şcoală. Majoritatea părinţilor susţin că plătesc pentru ei până la 200 de lei în fiecare lună.
Pe ce se duc banii? Hârtia igienică, nelipsitul săpun, fondul clasei sau micile atenţii. Cei mai afectaţi sunt însă părinţii elevilor din ciclul primar, care contribuie, spun ei, la dotarea sălilor de clasă cu tablă, parchet, jaluzele, imprimantă, proiector, cuier sau dulapuri. Mai mult, uneori li se cere să suporte şi costurile zugrăvirii sălilor de curs.
Un studiu recent al organizaţiei „Salvaţi copiii” arată că învăţământul gratuit costă aproximativ 1.400 de lei pe an. Asa se face că unul din cinci copii români renunţă la educaţie. Ca să îşi poată trimite copiii la şcoală, unii părinţi ajung să se împrumute la bancă, scrie Actualmm.
-
Darius Stănescu, elevul care foloseşte Facebook în limba latină: “Prin ştiinţa latinei, îţi poţi da seama cât de mare este incultura”
Premiu la limba latină, la Certamen Ovidianum Ponticum-Constanţa. Olimpiada Naţională de Limbi Clasice – limba latină, desfăşurată la Piteşti. Profesor îndrumător: Luminiţa Gheorghiu.
„Pentru mine, limba latină nu este o limba moartă”, a declarat elevul Darius Stănescu care foloseşte Facebook în limba latină (o funcţie introdusă recent) şi care ne-a explicat legătura dintre limba latină şi cultura generală, de la gramatică, trecând prin istorie, geografie şi ajungând la disciplină spirituală, logică şi chiar socializare.
“Eu iubesc cuvintele”
“Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), ”Amor vincit omnia” (Dragostea învinge totul; Dragostea triumfală), „versus” (împotriva), „post-scriptum” (PS), „ad litteram”, „idem”, „etc”, celebrul „Carpe diem”, dar…
Reporter: De ce latina?
Darius Stănescu: Fiindcă face parte din limbile clasice şi este ştiut faptul că bazele unei culturi solide se pun însuşindu-ţi aceste limbi datorită cărora ai acces la marea cultură. Filosofii europeni precum Immanuel Kant şi Arthur Schopenhaur, ca să numesc doar doi dintre ei, studiaseră latina şi greaca, necesare pentru un om de cultură.
În primul rând, îmi place sa învăţ limba latină fiindcă e sonoră, expresivă, eufonică, grea de sensuri, frumoasă. Doar ascultaţi puţin: “Nihil sine Deo”; “nulla dies sine linea”; “labor omnia vincit”, dar şi…”Amor vincit omnia”. Sau…”Cras do, non hodie, sic nego cotidie” – spune zgârcitul, ignorând „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Dacă par subiectiv, chem în sprijin pe poetul Nichita Stănescu, iubitorul cuvintelor şi al „necuvintelor”, care spunea: „Limba latină este cea mai frumoasă limbă din lume. Limba română este copilul ei. Scriu poezie, ca să-mi explodeze creionul de frumuseţe lingvistică”.
-
Darius Stănescu, elevul care foloseşte Facebook în limba latină: “Prin ştiinţa latinei, îţi poţi da seama cât de mare este incultura”
Premiu la limba latină, la Certamen Ovidianum Ponticum-Constanţa. Olimpiada Naţională de Limbi Clasice – limba latină, desfăşurată la Piteşti. Profesor îndrumător: Luminiţa Gheorghiu.
„Pentru mine, limba latină nu este o limba moartă”, a declarat elevul Darius Stănescu care foloseşte Facebook în limba latină (o funcţie introdusă recent) şi care ne-a explicat legătura dintre limba latină şi cultura generală, de la gramatică, trecând prin istorie, geografie şi ajungând la disciplină spirituală, logică şi chiar socializare.
“Eu iubesc cuvintele”
“Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu), ”Amor vincit omnia” (Dragostea învinge totul; Dragostea triumfală), „versus” (împotriva), „post-scriptum” (PS), „ad litteram”, „idem”, „etc”, celebrul „Carpe diem”, dar…
Reporter: De ce latina?
Darius Stănescu: Fiindcă face parte din limbile clasice şi este ştiut faptul că bazele unei culturi solide se pun însuşindu-ţi aceste limbi datorită cărora ai acces la marea cultură. Filosofii europeni precum Immanuel Kant şi Arthur Schopenhaur, ca să numesc doar doi dintre ei, studiaseră latina şi greaca, necesare pentru un om de cultură.
În primul rând, îmi place sa învăţ limba latină fiindcă e sonoră, expresivă, eufonică, grea de sensuri, frumoasă. Doar ascultaţi puţin: “Nihil sine Deo”; “nulla dies sine linea”; “labor omnia vincit”, dar şi…”Amor vincit omnia”. Sau…”Cras do, non hodie, sic nego cotidie” – spune zgârcitul, ignorând „vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Dacă par subiectiv, chem în sprijin pe poetul Nichita Stănescu, iubitorul cuvintelor şi al „necuvintelor”, care spunea: „Limba latină este cea mai frumoasă limbă din lume. Limba română este copilul ei. Scriu poezie, ca să-mi explodeze creionul de frumuseţe lingvistică”.
-
Elevul din România considerat noul Einstein. Cele mai importante universităţi din America s-au luptat pentru a-l avea elev
Un elev din Costanţa a uimit mediul academic din Statele Unite. Universităţi de prestigiu precum Harvard şi Columbia s-au luptat ca să-l aibă student şi i-au oferit burse de 70.000 de dolari pe an. Elevul român a ales în cele din urmă Universitatea Columbia unde va studia din toamnă ştiinţele pământului, informează observator.news
Costin Dobrin se poate lăuda cu o reuşită la care mulţi tineri de vârsta lui nici măcar nu visează. Cele mai prestigioase universităţi din lume s-au întrecut să-l aibă student din această toamnă.
„M-am simţit bine văzându-le interesul şi cuvintele frumoase pe care le-au folosit în răspunsurile lor. Am primit oferte foarte bune atât de la Columbia cât şi de la Harvard”, a spus elevul la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân.
La ambele universităţi, Costin a fost acceptat cu bursă: 70.000 de dolari pe an. În plus, la Universitatea Columbia, elevul din Constanţa a primit o distincţie excepţională, care îi aduce în plus 10.000 de dolari.
„Am aflat că am fost numit Science Research Fellow. Aceasta este o titulatură pe care o primesc în fiecare an numai 10 studenţi, cei mai buni pe ştiinţă, cel mai important fiind că universitatea îmi va finanţa cercetarea pe timp de vară”, a spus Costin Dobrin.
Costin a aplicat la cinci universităţi din străinătate, dar a ales Columbia.
„Am văzut acolo facilităţiile, laboratoarele şi tot ceea ce înseamnă cercetare şi viaţa în campusul de la Columbia. Pot să spun că este exact ceea ce mi-am dorit”, a adăugat elevul.
Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, a cucerit anul trecut medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie.
-
EVALUAREA NAŢIONALĂ 2016: Cele mai amuzante perle de la proba de Limba şi Literatura Română
Poezia “Salcâmii”, dar şi compunerea despre un obiectiv turistic le-a pus elevilor imaginaţia la încercare.
“Autorul versurilor se crede frate cu salcâmii, pentru că doar aşa îşi aminteşte el de copilăria lui, în care erau albine şi copaci”, a scris, sigur pe el, unul dintre candidaţi.
În opinia altuia, “semnificaţia versurilor arată că pe lângă salcâmi stăteau albinele, înseamnă că pe lângă salcâmi cineva a pus nişte stupi. Eu am stupi acasă şi tot lângă salcâmi îi punem”.
“Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce copilăria lui Ion Creangă e bântuită de <La cireşe>, alţii, din zone mai sărace, n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi”, a scris un altul.
Elevii au încercat să fie cât mai sinceri şi originali, atunci când a fost vorba despre compunerea privind obiectivul turistic.
“Mai demult eu am plecat de acasă, ca să mă plimb cu trenul. Mama nu a ştiut şi a fost anunţată Poliţia, care m-a găsit la Mausoleul din Focşani, pe care eu atunci l-am vizitat”, a scris unul dintre candidaţi.
“Eu mă duc vara la satul Bizigheşti, la bunicii care au murit amândoi, dar care i-au lăsat casa lui mama mea, nu la fratele ei, care e un beţiv”, a scris cu sinceritate un alt elev.