Tag: Duster

  • Renault deschide showroom-uri pentru Dacia pe pietele occidentale. Tinta: 2% din piata Europei de Vest


    Zece platforme de ridicat masini vanau vinerea trecuta soferii
    care incercau sa parcheze pe langa parcul Moghioros, in zona de
    vest a Capitalei. Erau zeci de masini insirate pe trotuar, in
    dreptul unei benzinarii, al restaurantului McDonald’s si mai ales
    in spatiul marcat cu un indicator rotund cu un mare asterisc rosu
    pe un fond albastru, indicator care pentru soferi se traduce in
    “Oprirea si stationarea interzisa”.


    Cu toate acestea, niciuna dintre masini nu era ridicata, iar
    soferii platformelor pareau ca au venit, la fel ca zecile de soferi
    care parcasera neregulamentar, pentru a vedea cum trei oameni in
    costum taiau panglica la un showroom marca Dacia. De fapt, soferii platformelor se uitau
    la cateva masini de teren Duster insirate in parcare si comentau pe seama
    celui mai recent model din gama
    Dacia
    , cel care ar trebui sa schimbe fundamental imaginea
    marcii in Europa. Mai ales in vestul Europei.


    “Odata cu Duster, schimbam si strategia comerciala pentru
    Europa de Vest. Pana acum Dacia insemna un coltisor (“corner”) in
    showroom-urile Renault. De acum incolo,
    Dacia
    va avea showroom-uri proprii si personal de vanzari
    dedicat”, explica Jérôme Stoll, liderul regiunii Europa in cadrul
    Renault, cel care coordoneaza strategia comerciala a francezilor in
    Europa de Vest. Fara a oferi date concrete privind vanzarile din
    acest an din Europa – “vorbim in decembrie, cand o sa va spun exact
    cu cat incheiem anul” – Stoll ofera un indicator foarte important
    pentru marca romaneasca.

    “Stiti care este problema mea cea mai mare acum? Cand ma intreaba
    un potential client de Duster cand ii pot livra masina, eu trebuie sa
    ii spun ca nu se va intampla mai devreme de cateva luni. E foarte
    mult, dar sper ca, de anul viitor, cresterea capacitatii de
    productie sa ne ajute sa scurtam timpul de livrare.” Pentru Stoll,
    pariul reprezentat de primul vehicul de teren din gama Dacia este, poate, mai important decat aparitia
    Logan (masina in trei volume, cu portbagaj mare) sau Sandero
    (varianta hatchback, adica in doua volume, cel mai apreciat segment
    auto din Europa de Vest).

    “Am condus Duster inca dinainte de a fi lansat pe piata,
    cu ocazia testelor pe care le-a facut Renault. Am mers pe drumuri
    bune, dar mai ales in teren accidentat si modul cum s-a comportat
    masina a fost o surpriza foarte placuta pentru mine. Va fi, in mod
    sigur, si pentru clienti.” Nu degeaba francezii au decis, ca parte
    a strategiei comerciale, sa se foloseasca de modelul Duster pentru
    a lansa marca romaneasca si pe una dintre cele mai exigente, dar
    importante ca volum piete din Europa: Marea Britanie.

    “Lansarea Dacia in Marea Britanie, dar si pe restul pietelor din
    Europa de Vest care in prezent nu sunt acoperite, este al doilea
    pilon al strategiei noastre, alaturi de construirea unei structuri
    de vanzari dedicate. Iar daca adaugam si extinderea gamei actuale
    prin noi modele, va asigur ca o sa vedeti si in continuare Dacia in
    top.” Stoll face referire la faptul ca in ultimii doi ani Dacia a
    fost marca auto cu cea mai mare crestere la nivelul Europei de
    Vest, chiar daca initial, masinile ce urmau a fi produse la Pitesti
    erau dedicate mai degraba pietelor emergente din intreaga lume, nu
    celor dezvoltate. “Cand am decis sa facem o masina precum Logan,
    ne-am bazat pe studii aprofundate de piata care spuneau ca exista
    un segment important de clienti care aveau nevoie de un vehicul
    simplu, nu foarte scump, care sa le satisfaca nevoia primara de
    mobilitate, dar sa fie fiabil.”

  • Cum au ajuns inginerii romani sa proiecteze viitorul Logan, masina echipata “cu exact ce are nevoie clientul”

    Inainte de a preda complet operatiunile centrului de inginerie
    Renault Technologie Roumanie (RTR) catre Sorin Buse, Philippe
    Prevel, care acum ocupa functia de director al programului Logan la
    nivel global, vorbeste despre rezultatele celor patru ani in care
    s-a construit de la zero centrul RTR: inginerii romani lucreaza
    deja la viitorul Logan, ce va fi lansat pe piata peste doi sau trei
    ani. Iar daca prima generatie a fost conceputa integral de
    inginerii francezi, cea de-a doua reprezinta conceptul inginerilor
    romani.

    Proiectarea noului Logan va fi astfel etapa urmatoare a centrului
    de inginerie din Romania, care este insa responsabil si de
    desenarea a 50% din proiectul Duster, primul SUV romanesc.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Al patrulea Monsieur Dacia

    Jérôme Olive nu pare modelul tipic de manager trimis sa conduca o companie frantuzeasca in Romania. Francezul a incercat permanent sa glumeasca, chiar si la sedinta foto incurcata aproape permanent de oamenii care foloseau saptamana trecuta scara de incendiu a hotelului Hilton in locul liftului, iar pe parcursul discutiei care a urmat nu s-a ferit sa vorbeasca despre familia sa, a dat sfaturi si a folosit citate din filosofi antici.

    Venit in Romania in momentul in care Dacia trece prin cea mai fasta perioada din istorie, cu profituri de zeci de milioane de euro chiar pe timp de criza, Jerome Olive isi permite sa discute relaxat despre “nevoia unei cresteri de productivitate pentru a face fata competitiei tot mai acerbe din lumea auto”, “solidaritate cu sindicatele”, “mandria de a produce in Romania o masina care sa ii satisfaca pe nemti”, de planuri mari si de perspective luminoase sau de Romania drept cel mai important pol industrial pentru Renault in afara Frantei.

    Dacia este in prezent printre putinii castigatori ai crizei, afacerile depasind anul trecut 2,1 miliarde de euro, dupa ce vanzarile au crescut in special in urma programelor de sustinere a vanzarilor prin prime de casare derulate in Europa de Vest. Practic, Dacia este marca auto cu cea mai mare crestere din Europa, iar “romanii trebuie sa fie constienti de acest lucru si asta sa le permita sa ridice capul in lume”, dupa cum spune Jerome Olive, cel care conduce pe langa Dacia si toate celelalte operatiuni pe care Renault le mai deruleaza in Romania.

    Variante mai mult sau mai putin convingatoare ale acestui discurs mobilizator am auzit de la fiecare sef al Dacia de pana acum, fie ca a fost roman sau strain. Numai ca spre deosebire de Jerome Olive, cei care au condus Dacia in anii ’90 nu isi permiteau sa fie relaxati cand vorbeau cu ziaristii. Ei vorbeau de orizonturi luminoase in timp ce producatorul de masini pierdea anual zeci de milioane de euro, vanzarile se prabuseau, iar un angajat din doi trebuia concediat.

    De aceea, cred ca dincolo de afaceri, investitii, capacitati de productie, trecerea Dacia de la agonie la extaz in doar zece ani poate fi relatata cel mai bine prin intermediul povestilor celor care au condus aceasta afacere, devenita probabil cel mai important activ industrial din Romania.

    Povestea, asa cum am vazut-o eu in cei aproape zece ani de cand sunt in presa – iar Dacia a fost compania despre care am scris cel mai mult -, va avea patru personaje – un roman si trei francezi; sa le zicem Restructuratorul, Finantistul, Industriasul si Dezvoltatorul.

    DEZVOLTATORUL. “Sa fiu sincer, Dacia nu inseamna prea multe in tara mea de origine, Lituania. Nu multa lume cunoaste Dacia. Mai ales ca suna a Rusia. Dar sa stii ca este o masina buna, iar faptul ca a rezistat 16.000 de kilometri in 11 zile, pe cele mai neprietenoase drumuri din lume spune multe.” Declaratia lui Milius Vitoldas, redactorul-sef al uneia dintre cele mai importante reviste auto din Lituania, care a traversat continentul – din Portugalia pana in estul Rusiei – intr-un model Sandero Stepway, rezuma situatia actuala a Dacia, un producator de masini care a inteles si a profitat din plin de pe urma “noii frugalitati” mondiale, ca urmare a declansarii in urma cu mai bine de doi ani a celui mai mare cataclism financiar de dupa al Doilea Razboi Mondial.

    “In drumul meu de la Lisabona catre estul Rusiei, putini au fost cei care au recunoscut masina pe care o conduceam, cei mai multi intrebandu-ma «ce e cu masina asta?». Dar pretul extrem de competitiv, coroborat cu planurile guvernelor de a innoi parcurile auto, reusesc sa tina sus brandul vostru, chiar si in vremuri economice mai dificile”, crede lituanianul, a carui parere este sustinuta de date statistice.

    Peste 300.000 de masini au fost produse anul trecut la Dacia (incluzand aici si componentele destinate a fi asamblate in cadrul altor fabrici Renault din lume), compania fiind probabil singura din top 10 care si-a marit businessul in 2009. Iar rezultatele vor creste cel mai probabil si anul acesta, odata cu lansarea modelului de tip SUV Duster, pentru care vest-europenii au facut liste de asteptare de pana la cateva luni.

    “Este un succes nesperat”, crede analistul Marius Carp, fost sef al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile si unul dintre cei care cunoaste foarte bine fabricile de la Pitesti si Craiova, fiind implicat de-a lungul vremii si in diferite etape ale procesului de privatizare.

  • MEET THE CEO: Lectiile unui inginer francez pentru romani

    Francezul a avut insa destul timp pentru a evalua punctele forte
    si punctele slabe ale romanilor: “Romania este o tara in care nu te
    simti strain, ca francez, e o tara foarte primitoare si ma refer in
    primul rand la oameni. Dar traiti intr-o cultura foarte ierarhica,
    in care conteaza excesiv de mult directiile impuse de sus.”

    Olive a condus inainte de a veni in Romania fabrica de la Douai,
    apreciata ca fiind cea mai flexibila din cadrul intregului grup
    francez, dar a fost si unul dintre cei care a lucrat la crearea
    primului monovolum din istoria auto, modelul Renault Scénic.

    “Am fost in prima echipa de proiect, pentru ceea ce la vremea
    respectiva se numea proiectul R25”, spune Olive. Aceasta structura
    paralela era o premiera la acea vreme, deoarece fiecare dintre
    membrii echipei de proiect pentru dezvoltarea de vehicule isi
    pastra in acelasi timp si functia curenta. Acest model este folosit
    in prezent de aproape fiecare producator de masini.
    “Pentru mine, fiecare noua aparitie a unui model la care am lucrat
    s-a suprapus intr-o anumita masura cu nasterea unui copil”,
    glumeste francezul, tata a cinci copii.

    La fel ca si predecesorii sai la conducerea Dacia, francezul acuza
    starea proasta a infrastructurii: “Nu s-a facut prea mult la acest
    capitol. Noi avem in fiecare zi de satisfacut 1.400 de clienti.
    Transportam masini cu camioanele, cu trenul si cu vaporul, iar
    costul unei masini pana la Paris, de exemplu, ajunge la cateva sute
    de euro. Daca infrastructura ar fi mai buna, am rezolva o parte
    dintre problemele legate de stocuri. {i nu am profita doar noi, ci
    mai ales furnizorii nostri, care ar putea lucra cu stocuri mai mici
    si implicit ar imobiliza mai putini bani”, crede Olive.

    Chiar si asa, adauga francezul, romanii ar trebui sa fie mandri
    pentru ca au reusit sa produca o masina care sa ii satisfaca din
    punctul de vedere al calitatii pe nemti si pentru care
    vest-europenii stau la coada pana la cateva luni: “Mi se pare ca
    aveti un sentiment de inferioritate, dar ar trebui sa ridicati mai
    mult capul”.

    Dar poate cea mai importanta recomandare a francezului este cea
    care vizeaza construirea unei cariere profesionale: “Trebuie sa
    mergi pas cu pas. {tiu ca voi in Romania v-ati obisnuit ca
    lucrurile sa se miste foarte repede, dar trebuie sa aveti mai multa
    rabdare. Pasiune si rabdare”.

  • Revista presei economice din Romania

    “Cati bani trebuie sa dai ca sa fii ‘baiat destept’ cu energie
    verde: ABC-ul micului investitor in mori de vant“,
    titreaza Gandul: daca nu ai de gand sa devii un mare
    producator de energie verde, specialistii recomanda investitia
    intr-o miniturbina eoliana, de aproximativ 15.000 de euro. Marea
    Neagra inghite rapid statiunile de pe Litoral; in ultimii 30 de
    ani, Romania a pierdut peste 2.400 de hectare de plaje, inclusiv
    din cauza digurilor ridicate in anii ’70-’80 pentru protectia
    porturilor.

    Compania ceha CEZ a decis sa se retraga din proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda
    pentru a majora investitiile in propria tara, explica
    Adevarul, in timp ce in Romania, cea mai mare problema a
    companiei sunt datoriile de peste 100 de milioane de euro pe care
    le are de recuperat de la clientii rau-platnici. Vanzarile de
    bunuri alimentare si produse de curatenie marci proprii ale
    magazinelor (Aro, Cora, Winny, Carrefour) s-au dublat in ultimii
    doi ani, pe fondul crizei.

    Evenimentul Zilei face un drive-test cu Duster pana la Muntele Athos si
    inapoi, in total 3.000 km, conchizand ca masina trece “cu brio”
    proba de anduranta. In timp ce criza a rarit investitorii straini
    in Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, unul dintre cei mai bogati
    oameni de afaceri de la Chisinau, cu o avere estimata la 2,5
    miliarde dolari, se pregateste sa isi extinda afacerile in Romania,
    mai precis “in birouri si hoteluri”.

    Podul Prieteniei II intarzie de frica hotilor:
    partea romana vrea sa monteze linia de alimentare cu energie
    electrica a caii ferate de peste podul Calafat-Vidin abia o data cu
    furnizarea energiei de catre bulgari, caci altfel cablurile risca
    sa fie furate, scrie Romania Libera. “Am renuntat la o serie
    intreaga de investitii, nu lucrari in curs, pentru a pastra
    subventia la caldura in acest sezon”, declara primarul Capitalei,
    Sorin Oprescu.

    Maternitatile private pun presiune pe sistemul
    de stat: una din zece femei alege sa nasca la privat in Capitala”,
    conchide o analiza a Ziarului Financiar; la un cost mediu al
    nasterii de 1.700 de euro, rezulta ca privatii incaseaza din aceste
    servicii peste 5 mil. euro la nivel de tara. Cat de mare este
    riscul ipotecarelor in euro? Este un risc, dar nu e mare, sustine
    acelasi ziar, desi ultimele luni au adus o tendinta de crestere mai
    rapida a restantelor la imprumuturile in euro decat la cele in
    lei.

  • Adio interventiilor pe scuter. Politia Capitalei trece la Dacia Duster

    Din veniturile proprii (amenzi), Politia Locala a Municipiului
    Bucuresti a achizitionat recent 40 de masini Dacia Duster care vor
    fi folosite la interventii sau in trafic.

    In afara dotarilor SUV-ului romanesc, noile autoturisme au in fata
    lacasul pentru statiile dotate cu GPS si sistem de inregistrare a
    convorbirilor si un lacas pentru pistolul din dotare.

    Detalii si galerie foto pe www.gandul.info.

  • Dacia: Romania nu mai concureaza cu Europa de Vest pentru investitii, ci cu Maroc, India si China

    Daca in trecut principalele motive care au atras constructori
    precum Renault la Mioveni si Ford la Craiova erau legate de costuri
    si salarii, locul Romaniei in ceea ce priveste industria auto este
    acum amenintat de alte piete emergente, in conditiile in care la
    noi investitiile atat in extinderea infrastructurii rutiere si
    feroviare sunt la un nivel scazut.

    Pe fondul lansarii Duster, Dacia va produce la Mioveni in acest an
    aproape 330.000 de autovehicule, din care 300.000 vor fi exportate
    catre piete vest-europene. “Datorita Duster cifra de afaceri a
    Dacia va creste anul acesta la peste 2 miliarde de euro, in
    conditiile in care uzina a functionat la capacitate maxima”, spune
    Chauvet.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Concluzia salonului de la Paris: verde, noul negru

    “In timp ce altii introduc abia acum prima generatie de hibride,
    noi am vandut deja 2,8 milioane de masini cu aceasta tehnologie.
    Iar cresterea fata de anul trecut e de 65%.” Didier Leroy,
    presedintele Toyota Motor Europa, ilustreaza cat se poate de
    sugestiv batalia din 2010 de la Paris. Fie ca se numesc Peugeot,
    Renault, Citroën sau exclusivistele Infiniti, Bentley sau Ferrari,
    toate s-au prezentat mai verzi ca niciodata si repetand obsesiv
    sloganul “conducem cu placere si responsabili fata de mediu”. Ce-i
    drept, Toyota a fost cu un pas inaintea lor, dar a primit o
    lovitura grea in primavara, cand a fost nevoita sa cheme in service
    milioane de masini, printre care si Prius, prietena vedeta a
    mediului din Japonia.

    Dar de aceasta data nu mai e nicidecum fictiune. Primele vehicule
    electrice vor aparea in magazine in cateva saptamani. Peugeot si
    Citroën vor da startul in Franta, urmati in 2011 de Renault si
    Nissan. In transformarea masinilor, producatorii au renuntat la
    versiunile suprarealiste de la editiile trecute si incearca sa
    reinventeze actualele modele pentru a le adapta la noile “costume
    verzi” in care benzina va fi inlocuita de curent electric, iar
    rezervorul de baterie.

    “Pentru popularizarea vehiculelor inovative, companiile incearca
    sa mizeze pe cat mai multa simplitate”, spune Marc Giulioli,
    directorul de marketing al Peugeot Franta, incercand sa explice ca
    e greu sa convingi clientul sa plateasca chiar si 30.000 de euro
    pentru un model mai putin agil in trafic si cu autonomie limitata
    la cativa zeci de kilometri. E practic un incredibil efort de
    marketing pe care specialistii in domeniu incearca sa-l gestioneze
    cu multa abilitate. Sloganuri publicitare precum “de la 0 la 50
    km/h cu 0 litri”, ca acela de la Toyota, sau “esenta motorului cel
    mai curat pentru univers”, al celor de la Fiat, sunt reprezentative
    pentru strategia pe care mizeaza vanzatorii.


    Chiar si noul SA Aperta de la Ferrari, prezentat in
    premiera pe malul Senei
    , se mandreste cu o reducere de un
    sfert a emisiilor in traficul urban. Peugeot a lansat, in schimb,
    primul vehicul hibrid integral pe motorina. Modelul 3008 Hybrid4
    surprinde printr-un consum de 3,8 litri la suta de kilometri si
    emisii de numai 99 de grame de dioxid de carbon per kilometru.
    Aceeasi soarta o va avea si modelul 508, caruia i se promite din
    2012 o varianta hibrid pentru cei care “vor sa fie mai aproape de
    natura”.

    Renault a uimit cu modelul electric Fluence, in timp ce
    Mercedes-Benz a prezentat noul A-Klasse E-Cell. Modele simple care
    par sa fie o imbunatatire vizuala a precedentelor. In-tre-bat in ce
    masura mai conteaza designul masinilor in vremuri in care vanzarile
    au scazut drastic din cauza recesiunii, Laurens van den Acker,
    directorul de design al Renault, spune ca aspectul ramane foarte
    important pentru ca impactul vizual asupra clientului este decisiv.
    “Imaginea afecteaza pozitiv perceptia asupra calitatii, iar oamenii
    care isi iubesc masinile o fac si pentru felul in care arata.”

    Numit de mai putin de un an in fruntea desenatorilor de la
    Renault, van den Acker spune ca ceea ce vedem in zilele noastre si,
    deci, la salonul din acest an e o alta influenta a sustenabilitatii
    si ecologiei. “Practic, avem noi trenduri de surse de putere, iar
    oamenii vor sa faca lucrul corect. Daca li se ofera un vehicul cu
    emisii reduse, fie ca e hibrid sau electric, oamenii il vor cumpara
    datorita acestor calitati”. Si evident, in momentul in care toata
    lumea va avea modele electrice, designul va redeveni important ca
    sa faca diferenta. “Societatea e atat de condusa de informatii, iar
    totul e atat de disponibil. E importanta imaginea completa pe care
    o aduce masina si e o miza cu adevarat mare”, mai spune van den
    Acker.


    De fapt, e din nou vorba de schimbarea unor mentalitati. Fireste,
    exista voci care sustin ca ecologia nu-si gaseste locul in zilele
    noastre si ca putem sa ne descurcam foarte bine si cu vechii
    combustibili neregenerabili. Mai mult, contestatarii spun ca noile
    modele hibride si electrice nu rezolva problema ambuteiajelor din
    marile orase si nici cosmarul lipsei parcarilor.
    De fapt, e exact locul unde electricitatea trebuie sa intervina. In
    constiinta soferilor. Soferi de secolul XXI care vor avea un
    comportament civic si vor face mai putin rau planetei. Sau, cum
    bine spunea un jurnalist francez, sa invete sa aiba incredere in
    “zana electricitate”. Dar de la marketing si ecologie pana la
    scosul banilor din buzunar, drumul poate fi lung si plin de
    surprize.

    Salonul Internaţional de Automobile de la Paris este cel mai
    mare de acest fel din lume. La precedenta ediţie, din 2008, 1,5
    milioane de vizitatori i-au trecut pragul. Anul acesta, mai bine de
    300 de mărci de maşini au fost aduse în faţa pasionaţilor.
    LOC
    PORTE DE VERSAILLES, PARIS
    PROGRAM
    2-17 OCTOMBRIE 2010
    VIZITATORI ESTIMAŢI
    CCA. DOUĂ MILIOANE
    MODELE EXPUSE
    PESTE 300
    PREŢ INTRARE
    12 EURO (PESTE 18 ANI), 6 EURO (10-18 ANI), GRATUIT ÎN REST

  • Dacia Duster de 143 CP prezentata de nemtii de la Race Chip.

    Astfel, Duster devine cel mai puternic si cel mai rapid
    automobil creat vreodata de uzina de la Mioveni. Cu 143 CP sub
    capota Duster ar putea accelera de la 0 la 100 km/h in mai putin de
    8 secunde in conditiile in care greutatea sa este de sub 1,3
    tone.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro