Tag: dotare

  • Una dintre maşinile KGB-ului e de vânzare. Dotările “speciale” pentru serviciile secrete sunt incluse

    Faceţi cunoştinţă cu modelul 613, o maşină care a fost construită în Cehoslovacia în timpul erei comuniste, maşină destinată exclusiv pentru a fi folosită de personalul guvernamental. Acest lucru înseamnă că nu putea fi cumpărată de persoane care nu făceau parte dintr-o agenţie ”specială”.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ ŞI CÂT COSTĂ MAŞINA KGB-ULUI

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Cum arată telefonul ortodox care se vinde cu 25.000 de dolari. Norocoşii pot cumpăra un exemplar binecuvântat

    Compania moscovită Gressp a creat 988  de unităţi (numărul este o referinţă la anul în care creştinismul a ajuns în Rusia) cu valori cuprinse între 6.300 şi 25.000 de dolari. Preţul depinde, desigur, de cât de mult aur a intrat în carcasa telefonului.

    Când vine însă vorba de funcţionalitate, uitaţi de social media, scriu cei de la Russia Today. Telefonul ortodox vă va purta înapoi la zilele în care cea mai puternică aplicaţie era cea de mesagerie.

    “Am vrut să minimizăm riscul adicţiei faţă de telefon”, a spus Anatoly Sautin. “Vrem ca oamenii să se concentreze pe lumea reală, nu pe una virtuală.”

    Telefonul este dotat cu o cameră “performantă” de 3 megapixeli şi are o memorie de 32 GB. Producătorul oferă totuşi o garanţie de 12 luni.

    “Primul telefon va fi dăruit Patriarhului Chiril”, au mai spus reprezentanţii companiei. “În perioada următoare vrem să şi ducem câteva unităţi la Moscova, pentru a fi binecuvântate.”

  • Priveliştea, dotările, suprafaţa de teren pe care este amplasată o casă nu mai sunt suficiente pentru cei care caută proprietăţi. La ce se uită cumpărătorii

    Teama de atacuri teroriste, răpiri, hoţi şi alte ameninţări îi determină pe tot mai mulţi proprietari să-şi doteze casele cu măsuri de securitate demne de James Bond, transformându-le în adevărate fortăreţe chiar dacă din afară nu par şi astfel crescându‑le preţul în eventualitatea unei vânzări. Pereţi de beton, camere de înaltă rezoluţie care urmăresc orice mişcare în casă, acces în încăperi pe bază de token special şi camere secrete de refugiu în caz de nevoie camuflate în dressinguri sunt câteva din dotările care li se par necesare proprietarilor şi care atrag şi potenţiali cumpărători. 
     
    Există cerere mare pentru supravegherea video, afirmă companiile care se ocupă cu securitatea locuinţelor, care să le permită locatarilor să urmărească, de exemplu, ce fac meseriaşii angajaţi pentru vreo lucrare ori să-i alerteze dacă musafirii curioşi îşi bagă nasul prin încăperi unde gazdele nu consideră că au ce să caute. 
     
    O transformare a casei pentru a îmbunătăţi nivelul de protecţie a ocupanţilor ei poate costa milioane de dolari, mai ales că, în prezent, mulţi proprietari nu se mai mulţumesc cu o singură cameră de refugiu în caz de nevoie, neplăcându-le ideea de a renunţa la nişte spaţiu din locuinţa lor pentru o încăpere pe care speră să o folosească rar. Aceştia efectuează modificările necesare ce presupun, printre altele, instalarea unor uşi mai greu de spart, a unor sisteme sigure de comunicaţii şi surse de energie independente bine ascunse în decor ca să nu fie detectate sau să le sperie copiii.
     
  • Şcoala Americană, investiţii de peste şapte milioane de euro într-un ultimul an

    Pentru anul şcolar 2017/2018 sunt estimate investiţii în valoare de aproximativ două milioane de euro direcţionate către construcţia unui centru de tehnologie. 

    “Banii din taxele de şcolarizare se folosesc permanent pentru investiţii în creşterea calităţii actului educaţional. Dorim să oferim elevilor AISB cele mai bune condiţii de studiu. O altă prioritate a noastră este selectarea profesorilor, pentru a oferi elevilor AISB cele mai înalte standarde de studiu. În prezent suntem în plin proces de acordare a burselor AISB, care acoperă costurile totale de şcolarizare până la terminarea liceului, unor copii emitenţi din România. În fiecare an AISB are disponibile trei astfel de burse”, declară dr. Robert Brindley, director AISB.

    La finalul anului 2016, veniturile AISB s-au ridicat la 16,5 milioane de euro, pentru anul acesta fiind estimate venituri similare. O mare parte din venituri, aproape 65%, sunt alocate salariilor şi beneficiilor angajaţilor Şcolii. Corpul profesoral şi restul echipei numără 222 de persoane, de 16 naţionalităţi, cei mai mulţi fiind din Statele Unite ale Americii (42 de persoane), România (22 de persoane) şi Marea Britanie (17 persoane).

    „Cererea pentru înscrieri la AISB este anul acesta cu 20% mai mare însa regulile şcolii nu ne permit acceptarea a mai mult de 30% dintr-o naţionalitate, astfel încât nu putem primi decât 5% dintre candidaţii eligibili. Cele mai multe cereri provin de la familiile de români. Avem anual aproximativ 50 astfel de cereri”, declară Cătălina Gărdescu, director de admitere al AISB.

    În anul şcolar 2016/2017 sunt înscrişi 823  elevi (dintre care 169 de elevi înrolaţi în ultimele 12 luni), cu vârste cuprinse între doi si 18 ani, din 56 de ţări,  pentru care taxa de şcolarizare este cuprinsă între 6.868 euro si 20.080 euro. Cei mai mulţi elevi sunt de naţionalitate română (30%), urmaţi de cei americani (15%), turci (5%), israelieni (5%), respectiv germani (4%).

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

  • Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a se dota cu armament nuclear

    Conform acestui plan, arsenalul nuclear francez va fi reconfigurat pentru a proteja restul Europei. Programul nuclear ar urma să intre sub comandament european, cu o finanţare şi doctrină militară la nivel comunitar.

    Ideea creării unui arsenal nuclear european este analizată în contextul în care Uniunea Europeană nu vrea să mai fie dependentă de Statele Unite în materie de apărare.

    Chiar dacă nicio ţară nouă nu va obţine armament nuclear prin acest plan, aplicarea acestui model ar constitui o escaladare fără precedent a puterii colective a Europei şi o separare radicală de Statele Unite conduse de Administraţia Donald Trump.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: Telescopul de fotografiat – VIDEOREVIEW

    Aşadar, Nikon Coolpix P900 este un high-end bridge, cu un zoom de 83x, atât de mare încât vezi lucruri pe care, în mod obişnuit, le explorezi cu un telescop. Obiectivul de zoom 83x al aparatului foto are un echivalent de distanţă focală în formatul full frame de 24-2.000 mm. O realizare tehnologică a japonezilor de la Nikon. Ca să punem lucrurile în perspectivă, cu aparatul acesta poţi vedea în clar preţul unui ştrudel de la patiseria de vizavi (eu stau la opt) sau chiar şi craterele de pe Lună (din păcate eu nu am prins o Lună pentru a o fotografia). Performanţa este şi mai impresionantă când te gândeşti că rezultate asemănătoare obţii pe un DSLR sau mirrorless doar cu un obiectiv foarte scump.

    De asemenea, lentilele au o apertură destul de mare – de f/2,8 la 24 mm – şi un respectabil f/6,5 la zoom. Deschiderea aperturii la f/2,8 îl face bun şi pentru portrete sau fotografii macro (fundalul înceţoşat frumos), iar f/6,5 la zoom înseamnă că aparatul de fotografiat se va descurca bine şi în condiţii de luminozitate mai puţin ideale, dar trebuie menţionat că după ce urci sensibilitatea peste 800, imaginea devine cam „puricoasă”. Nikon a dotat P900 cu tehnologia de stabilizare optică, care este foarte eficientă şi îşi face treaba bine chiar şi la echivalentul de 2.000 mm.

    Faptul că porneşte de la 24 mm cu f/2,8 îl face un aparat bun şi pentru interioare, unde ai nevoie de un unghi de cuprindere cât mai mare şi o apertură cât mai deschisă.

    Aparatul are modurile clasice auto, program, shutter şi aperture priority, manual mode, setări pentru peisaje sau portrete, dar şi un mod soft, unde peste imagine este pus un filtru „moale”. În timpul zilei, cu soarele pe cer, P900 se descurcă foarte bine în modul auto. De fiecare dată când am folosit aparatul am rămas uimit de zoomul de care este capabil şi de faptul că nu ai nevoie de trepied nici la 2.000 m atunci când este lumină bună. Când se mai întunecă sau este înnorat, aparatul trebuie ajutat puţin din setări şi este binevenit un monopied sau un trepied. În plus, camera este dotată şi cu un zoom digital de 4x pentru un plus de informaţie, însă nu este recomandată utilizarea acestuia, deorece calitatea imaginii are de suferit. Această performanţă are un impact negativ asupra bateriei, care face eforturi de a se păstra utilă mai multe ore. Cu alte cuvinte, autonomia bateriei nu este una ideală, însă, pe de altă parte, se încarcă şi destul de repede.

    Astfel, camera foto este potrivită pentru cei interesaţi de natură, care vor să pozeze păsări sau animale sau doar pentru curioşi, pentru că P900 nu doar că îţi îngăduie să vezi ce face vecinul, dar şi ce mănâncă din farfurie.

    Camera de fotografiat poate şi filma Full HD la 60 fps, însă la mine nu a vrut sub nicio formă să funcţioneze. Funcţia de înregistrare video nu a mers în niciun mod şi nici cu carduri de memorie diferite. Cel mai probabil este o problemă de software, de aceea, dacă vă hotărâţi să cumpăraţi P900, să verificaţi funcţia video. Camera de la Nikon are o construcţie solidă, îmi plac robusteţea obiectivului şi faptul că au implementat un buton de zoom direct pe obiectiv. Totuşi calitatea lentilelor contrastează cu plasticul folosit în rest. Butoanele din plastic se simt ieftine, iar ecranul rabatabil LCD denotă fragilitate.

    O altă problemă pe care am identificat-o este faptul că imaginea este inversată atunci când ecranul e aşezat cu faţa spre utilizator; astfel, ce este în stânga apare în dreapta pe ecran. Lucru cu care nu m-am obişnuit deloc. Şi, în general, am sesizat o lipsă a atenţiei japonezilor la navigarea prin meniu, ceea ce îl face mai puţin user friendly.

    Dacă este mai greu de navigat, procesul de transferare a pozelor este extrem de simplu datorită faptului că Nikon P900 este dotat cu Wi-Fi şi NFC şi tot ce ai nevoie pentru a transfera pozele este un smartphone şi conexiune la internet. Din păcate pentru pasionaţii de fotografie, camera foto a japonezilor nu este capabilă să fotografieze RAW, ci doar JPG, ceea ce limitează abilităţile de editare a fotografilor.

    Aparatul Nikon Coolpix P900 este bun pentru amatori, este un aparat versatil ce poate fi folosit în mai multe situaţii, fără ca utilizatorul să fie nevoit să care mai multe obiective după el.


    CASETĂ TEHNICĂ:

    Rezoluţie 16 MP
    Senzor  CMOS 1/2,3 inci
    Zoom optic 83x
    Zoom digital 4x
    Sensibilitate ISO 100 – 1.600 (3.200, 6.400 in modurile
    P, S, A sau M; 12.800 in modul Efecte Speciale)
    Ecran 7,5 cm (3 inchi) TFT LCD, rabatabil
    |nregistrare video Full HD (1.920 x 1.080 – 60 fps)
    Slot memorie SD/SDHC/SDXC
    Conectori Wi-Fi, NFC, USB, micro HDMI tip D
    Baterie Acumulator reîncărcabil Li-ion EN-EL23
    Greutate 899 g

    Mai multe exemple de fotografii pe pagina 2

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari