BusinessMagazin

Tag: distribuire

  • Grupul Piaggio revine în România printr-un partener local

    Urmand strategia globala inovativa, strategie ce aseaza clientul in inima experientei de retail, in doar trei ani, grupul Piaggio a atins semnificativa realizare de a deschide 300 de magazine care opereaza la nivel mondial, pentru a imbunatati si in parte a inlocui reteaua de distributie traditionala.

    Inaugurarea magazinului Motoplex in Bucuresti, este precedata de deschiderea din ultimele luni, in marile capitale ale lumii: Hong Kong, Bangalore, Barcelona, Praga, Sofia, Buenos Aires, Montevideo, Mexico City, Kuala Lumpur, Singapore si in cel de-al doilea oras ca marime din Australia, Melbourne.

    Noul importator oficial, The Bike Hub, ofera intr-un singur spatiu toate marcile grupului Piaggio: Vespa, Aprilia, Moto Guzzi, Derbi, Gilera si Scarabeo. Cele peste 85 de variante de modele acopera nu doar tipologii diferite de clienti, dar si nevoile diverse ale acestora.

     Incepand cu scuterul de 50cmc care se poate conduce cu permis categoria B pana la motociclete cu capacitate de 1400 cmc si peste 200 de cai putere, inclusiv modelele Piaggio MP3 LT, o inovatie in domeniu, ce introduce pentru prima oara solutia de 3 roti, oferind un grad de siguranta in trafic si care in Europa se conduce cu permis categorie B.

    Conceptul Motoplex ofera posibilitatea clientilor de a achizitiona atat modelul care raspunde nevoilor cotidiene, cat si o gama extinsa de accesorii de imbacaminte, de siguranta si lifestyle.

  • ”Manualul infractorilor” vândut de un român în închisoare, în UK. ”Înveţi să faci o grămadă de bani”

    Tabloidul britanic Daily Star titrează faptul că 

     
    Potrivit Daily Star, ”The Manifesto” – aşa cum se intitulează ”oficial” manualul hoţilor, te învaţă cum să furi o maşină de 90.000 de lire sterline în numai 30 de secunde şi cum să ”spargi” computere pentru a fura datele personale ale utilizatorilor.
     
    De asemenea, manualul conţine informaţii preţioase pentru pedofoli: cum să ascundă imaginile cu pornografie infantilă în computere.
     
    Sursa Daily Star spune că un ”gangster român” a vrut să-i vândă manualul în închisoare cu 400 de lire sterline. ”Dacă l-aş fi folosit aş fi făcut o grămadă de bani”, le-a spus acesta jurnaliştilor britanici.
    Manualul de 20 de pagini este împărţit pe secţiuni, conţinând informaţii preţioase pentri cei care vor să specializeze în infracţiuni informatice.
     
    Un capitol este adresat hoţilor de maşini, care sunt învăţaţi să fure bolizi de lux ”în 30 de secunde, în timp ce proprietarii dorm”. Capitolul are chiar şi o listă de autovehicule ce pot fi furate mai uşor.
     
    Dezvăluirea ar fi fost făcută de către un infractor care a fost eliberat din închisoare anul acesta şi care s-ar fi decis să vorbească, fiind indignat de faptul că ”manualul” îi ajută pe pedofili. ”Cel mai şocant este că pedofilii primesc ajutor. Asta arată pur şi simplu că orice fel de moralitate dispare atunci când e vorba de bani”, ar fi declarat fostul puşcăriaş.
     
    El a mai spus că l-a întâlnit distribuitorul român la sala de sport de la Închisoarea Spring Hill, Bucks. Au devenit prieteni, iar românul, care face parte dintr-o bandă din închisoare, i-a oferit manualul pentru ”doar 400 de lire sterline”.
     
    Ulterior, fostul deţinut a aflat că ”The Manifesto” se vinde în mai multe închisori britanice.

  • Episcopul Sebastian, despre firma de pompe funebre: „Este un ban care intră în biserică şi e o treabă bisericească asta. De ce să o facă ţiganii? De ce să o facă afaceriştii, când o poate face biserica”

    În plus, feţelor bisericeşti li se promite şi o recompensă, la final de an, pentru fiecare client trimis. Totodată, Sebastian explică şi motivul principal pentru care Episcopia a intrat în afacerile cu morţi: „este o treabă bisericească. De vreme ce-i slujim, de ce să nu începem încă din ziua decesului să-i slujim şi să-i îngrijim şi să ne ocupăm de toată treaba aceasta”.

    Sebastian le-a explicat preoţilor cum să facă reclamă noului business al Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor. Sfatul episcopului a fost ca mesajul să ajungă direct la familiile muribunzilor, nu la persoane care ar ajunge la „Dreapta Judecată”, în trei, patru sau cinci ani.

    „Am vrut să vă rugăm să ne faceţi reclamă. Adică, veţi primi (pliante – n. red.) – gândiţi-vă câte aţi putea distribui. Unii sunteţi în Slatina, alţii doar locuiţi în Slatina. M-am gândit că cei care locuiţi Slatina sau aveţi parohii în împrejurimi veţi apela tot serviciile funerare ale unui slătinean. (…). Gândiţi-vă fiecare câte din astea ar trebui să aveţi nu ca să ne scăpaţi de ele, ci ca să le daţi, nu la biserică. Aş vrea să le daţi când vă cheamă să spovediţi pe care stă să moară, care se simte rău (…). Le spuneţi că Episcopia noastră are şi ea servicii funerare: «Aici aveţi numerele de telefon, aveţi preţurile, etcetera, v-aş ruga să apelaţi la ale noastre pentru că aşa cum ştiţi există mult mai multe firme de servicii funerare». Fie că vă sunt prieteni sau simpli credincioşi, care vedeţi că se duc, se apropie, asta este viaţa. Să nu le daţi la biserică pentru că dacă ştie că mama e sănătoasă şi mai trăieşte încă cinci ani, uită de el. Daţi-le celor care credeţi că au timpul cel mai apropiat de ceea ce-i aşteaptă. Vă gândiţi fiecare câte aţi vrea: 10-20, cred că mai mult de 30 să nu dăm. Şi să le ţineţi în maşină sau dacă aveţi o geantă specială, în aceea să le ţineţi”, a transmis episcopul.

    Preoţii care vor duce la bun sfârşit misiunea dată de Sebastian vor fi recompensaţi, însă acesta a ţinut să le bată obrazul pentru faptul că, deşi le-a mai cerut, nu au promovat cum trebuie magazinul de pompe funebre.

    „Noi v-am mai adresat cândva o circulară şi v-am spus că veţi fi şi răsplătiţi pentru această muncă de reclamă. Ştiţi că ăştia sunt plătiţi, care fac reclamă. O să ziceţi «bine, dar nouă nu ne iese nimic?». V-am mai promis asta în iunie 2017, dar nu cred că aţi luat-o în serios că nu prea s-a cunoscut nimic, printr-o circulară: vă facem cunoscut că, începând cu 1.07.2017, Episcopia noastră a deschis un magazin de pompe funebre, în municipiul Slatina, strada cutare. Acesta, adică magazinul, oferă spre comercializare sicrie accesorizate şi neaccesorizate, coroane de flori, monumente funerare din marmură şi granit, fotografii ceramică etcetera şi va pune la dispoziţie doritorilor, în cel mai scurt timp, şi o sală de mese destinate pomenirilor sau altor evenimente. În acest sens, vă rugăm să recomandaţi magazinul nostru credincioşilor şi cunoştinţelor preacucernicelor voastre, care ar putea avea nevoie de astfel de servicii, fapt pentru care din beneficiul obţinut, la fiecare sfârşit de an, Episcopia va oferi un sprijin financiar corespunzător parohiilor dumneavoastră. Magazinul este disponibil non-stop, persoană responsabilă fiind domnul George Dragnea. Nu aţi luat în serios. (…) Noi n-avem decât să vă adresăm rugămintea. Nu putem noi să băgăm formula aia cu cine nu ascultă şi nu face reclamă va fi trimis în consistoriu. Nu merge asta (râde!), aici nu mai ţine figura”, a arătat episcopul Slatinei şi Romanaţilor, scrie gazetanoua.ro

  • Tranzacţie surpriză: Grupul Alexandrion cumpără operaţiunile Halewood în România în prima tranzacţie de pe piaţa locală de vin

    Dan Muntean, executivul care a condus operatiunile Halewood timp de mai bine de doua decenii, afirmă că s-a semnat deja tranzacţia care s-ar putea finaliza în trei luni, după aprobarea Consiliului Concurenţei.

    Alexandrion Group, cel mai mare producător de băuturi spirtoase de pe plan local, a început anul trecut să îşi dezvolte portofoliul şi să producă whisky single malt, devenind astfel prima companie de pe plan local care produce un astfel de whisky. Primele produse vor ajunge pe piaţă peste aproximativ trei ani, după ce procesul de maturare va fi finalizat. Alexandrion Group este deja prezent pe piaţa de whisky cu brandurile importate Glenfiddich şi Grant’s.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Grupul DONA, investiţii de 5 milioane de euro în 2017 în dezvoltarea activităţii de distribuţie şi extinderea reţelei de farmacii

    Suma totală a investiţiilor realizate în 2017 s-a ridicat la valoarea de 5 milioane de euro, alocate pentru finalizarea construcţiei depozitului de medicamente, pentru achiziţia de licenţe şi reamenajări de farmacii.

    Depozitul DONA Logistică are o suprafaţă totală de peste 8.000 mp destinaţi atât spaţiului de depozitare, cât şi birourilor, o capacitate de stocare de 8.000 de paleţi, şi colaborează deja cu mai bine de 300 de clienţi. Distribuţia de medicamente este de asemenea un pilon important de creştere pentru grupul farmaceutic.

    Pentru 2018, reprezentanţii companiei îşi propun creşterea cu 21,5% a cifrei de afaceri, susţinută în special de dezvoltarea activităţii de distribuţie şi a reţelei de farmacii care operează sub brandul DONA. Bugetul de investiţii pentru anul acesta este de patru milioane euro.

    „În momentul de faţă avem contracte semnate cu producători care cumulează 70% din piaţa de medicamente. În 2018 ne vom consolida prezenţa în ţară prin deschiderea de unităţi noi în special în oraşele mici şi medii, acolo unde este încă neacoperită nevoia de servicii farmaceutice. Planurile noastre prevăd depăşirea nivelului de 330 de unităţi”, a declarat Mihaela Ungureanu, directorul general al SIEPCOFAR S.A.

  • Consolidarea unei pieţe fragmentate

    Liderul pieţei de distribuţie IT din România este Network One Distribution, firmă deţinută de Iulian Stanciu, care în 2016 a avut afaceri de aproape 1 miliard de lei (993 de milioane de lei) şi un profit net de 9,4 milioane de lei.

    Următorii jucători din piaţă sunt Elkotech România – cu venituri de peste 279 de milioane de lei, Enterprise Services – cu o cifră de afaceri de peste 247 milioane de lei, urmate de ABC Data – cu mai mult de 236 de milioane de lei şi de Asbis România – cu 209 milioane de lei. ”|n 2017, nu s-a modificat substanţial cifra de afaceri, însă am îmbunătăţit semnificativ profitabilitatea“, spune Oana Barbu, director general la Asbis România. |mpreună, primii cinci jucători din piaţă au avut afaceri de aproape de 2 miliarde de lei (aproximativ 421 milioane de euro).
    Gabriel Ciucu, director general la Ingram Micro Distribution, consideră că piaţa de distribuţie IT din România este competitivă, ceea ce obligă companiile să opereze cu marje de profit reduse. ”Am remarcat că pentru parteneri sunt foarte importante suportul financiar, activitatea de pre-sales tehnic şi disponibilitatea produselor în stoc“, afirmă Ciucu.

    Ingram Micro Inc. a cumpărat divizia din Europa Centrală şi de Est a RRC Group la începutul anului 2016, iar şase luni mai târziu tranzacţia a fost finalizată, astfel încât din decembrie 2017 RRC Tech Distribution România a devenit Ingram Micro Distribution. ”Activitatea companiei s-a dezvoltat într-un ritm alert, în principal ca urmare a infrastructurii oferite de Ingram Micro şi setării unor noi parteneriate cu furnizori de top din domeniul tehnologiei“, spune Gabriel Ciucu, director general al Ingram Micro Distribution. Compania a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2016, un plus de 45% faţă de 2015, dar a înregistrat pierderi de puţin peste 2,2 milioane de lei, faţă de un profit de aproape 500.000 de lei în 2015, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Numărul vânzătorilor din portofoliul companiei a crescut considerabil şi acum există pe platforma Ingram Micro 24 peste 300 de branduri pentru partenerii din România, potrivit lui Ciucu.

    Stocul este un alt aspect care a suferit modificări în ultima perioadă. Pe lângă depozitul din Bucureşti, ”acum putem livra în maximum trei zile din depozitul central Ingram Micro Pan Europe. Depozitul se află în Germania şi aprovizionează în prezent peste 80.000 de clienţi, din 30 de ţări din Europa“, spune el. De asemenea, portofoliul companiei s-a îmbogăţit cu trei noi arii: componenţa de volum, cea de mobility şi cea de cloud, adaugă Ciucu.

    Clienţii Ingram Micro sunt companii care furnizează soluţii IT de tip hardware, software, mobility (telefoane mobile, tablete) şi soluţii cloud. ”Lucrăm cu peste 600 de parteneri activi la nivel naţional şi vedem în ultimii ani o creştere semnificativă de business în segmentul SMB, adopţia soluţiilor de cloud şi un interes din ce în ce mai mare pentru soluţiile de securitate IT“, consideră Ciucu.

    Cele mai vândute produse din portofoliul companiei sunt soluţii de Data Center, precum networking, power computing şi soluţii de stocare. ”De asemenea, o cotă importantă a vânzărilor din portofoliul Ingram Micro Distribution o reprezintă soluţiile de tip Data Capture / Point Of Sales care se adresează clienţilor din retail, producţie, logistică“, adaugă reprezentantul Ingram Micro Distribution. Pentru 2018 se aşteaptă o creştere majoră în vânzarea de laptopuri şi PC-uri.

    Compania Ingram Micro are 46 de angajaţi în România, cu birouri în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Ciucu nu a precizat ce rulaje a avut compania în 2017, menţionând că pentru 2018 ”ne propunem să păstrăm ritmul de creştere a cifrei de afaceri, care pentru noi în ultimii doi ani a însemnat peste 25%“.

    Oana Barbu, directorul general al Asbis România, consideră că distribuţia IT din România îşi continuă procesul de transformare din business pur tranzacţional într-unul relaţional. ”Piaţa de distribuţie înseamnă acum inovaţie, creativitate, specialişti şi curaj să încerci lucruri noi, iar tendinţele din tehnologie impun dezvoltarea unor direcţii noi de business şi abordarea integrată a serviciilor oferite“, spune ea, menţionând că digitalul, big data, stocarea în cloud, securitatea, blockchainul sau inteligenţa artificală sunt tendinţe ce vor avea un impact major în businessul de distribuţie IT.

    De asemenea, Barbu estimează că piaţa de distribuţie IT în anul acesta poate ajunge la 750 de milioane de euro, ”luând în considerare doar produsele IT şi excluzând produsele non-IT, de exemplu telefonia mobilă“. Barbu menţionează la rândul ei fragmentarea puternică a pieţei şi a gradului crescut de competivitate şi estimează că vor avea schimbări în următorii ani, provenite din consolidări, cât şi din extinderea marilor jucători regionali. ”Din perspectiva partenerilor, este vizibilă concentrarea celor specializaţi în zona de retail sau lipsa de capitalizare a celor mai mulţi dintre ei. Aceasta se traduce în provocarea principală a distribuitorilor de a găsi metode de gestionare a businessului în condiţii de risc minim.“

    Asbis a avut peste 1.500 de parteneri anul trecut care se împart pe modelul de business: retail online (parteneri cu produse consumer), reselleri tradiţionali (parteneri cu un model de business mixt) şi parteneri care se concentrează exclusiv pe B2B. Compania are 50 de de angajaţi.

    Cum arată profilul consumatorului de IT din România în comparaţie cu cel din Europa de Vest? Oana Barbu observă două tipuri de clienţi, pe zona de retail şi pe zona de business. Consumatorul final din Europa de Este este mai conservator. ”|n ultima perioadă, observăm un interes tot mai mare pe calitatea produselor şi serviciilor, în detrimentul preţului. Desigur, acesta este, în continuare, un factor important în România pentru volum, însă deja se simte cererea de produse mai scumpe, dar calitative“, consideră Barbu. Pe partea de business, consumatorul are o atitudine mai rezervată în a decide achiziţionarea produselor de ultimă generaţie, ”dar urmăreşte tendinţele tehnologice şi conştientizează necesitatea serviciilor. Se simte nevoia de soluţii integrate, iar tendinţa este de îndreptare spre o maturitate decizională, desigur vorbind de businessul de infrastructură“.

    Componentele PC şi de servere rămân categoria principală de produse pentru Asbis, iar ponderea cea mai mare în cifra de afaceri de anul trecut au avut-o serverele şi produsele software. ”O creştere importantă au avut-o SSD-urile şi plăcile video, în contextul exploziei cererii datorate fenomenului blockchain şi investiţiilor majore care au avut loc în producerea de monedă virtuală“, spune directorul general al Asbis.

  • Capitalistul săptămânii: Amancio Ortega

    Este cel mai bogat om din Spania şi al doilea din lume, cu o avere estimată la circa 78 de miliarde de dolari. Amancio Ortega s-a născut într-un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña.
    Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct spre magazine şi clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.
    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.
    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume. Pe piaţa locală, compania a intrat în 2003.
    Astăzi, Amancio este pe jumătate retras din afacere, lărgindu-şi orizonturile înspre domeniile imobiliar, petrolier sau turistic.

  • Cât te costă să deschizi un magazin Inmedio

    Inmedio este cel mai cunoscut brand din portofoliul Lagardere Travel Retail din România şi oferă, pe lângă ziare si reviste, cărţi, snacks-uri, băuturi răcoritoare, cadouri, bilete pentru concerte, locuri, dar şi servicii precum încărcare electronică sau de loterie.

    Reţeaua funcţionează după un sistem antreprenorial, conform informaţiilor furnizate de companie. Legardere Travel Retail încheie un contract de prestări servicii cu firma antreprenorului, în baza căruia acesta preia un magazin complet utilat şi amenajat, urmând să asigure o bună gestionare şi administrare a acestuia.

    Investiţii în magazin, precum şi costurile ulterioare de utilităţi şi chirie sunt acoperite de Legardere Travel Retail. Antreprenorul beneficiază de un venit fix şi un comision în funcţie de vânzări.

    Taxa de franciză este de fapt o garanţie care se ridică la 5000 de euro.

    Redevenţă lunară şi contribuţie lunară la bugetul de marketing este de zero lei. Evoluţia reţelei din 2017 vs 2015 este în scădere.

  • Vânzarea A&D Pharma, confirmată: “Negocierile au fost foarte intense în ultimele 5 luni”

    Reprezentanţii Penta Investments nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei însă, potrivit unor surse ale Business Magazin, aceasta ar fi cuprinsă între 100 şi 200 de milioane de euro.

    Tranzacţia a fost semnată ieri seară (20 decembrie), iar negocierile au fost foarte intense pe parcursul ultimelor cinci luni, a descris tranzacţia pentru Business Magazin Martin Danko, external relations manager în cadrul Penta Investments.

    “Penta este un investitor pe termen lung. În sectorul farmaciilor, ne dezvoltăm prezenţa prin intermediul Dr. Max, un lanţ cu 1.300 de farmacii în Europa Centrală şi de Est. Strategia noastră constă în a ne poziţiona ca lider de piaţă pentru a dezvolta produse de calitate şi accesibile pentru pacienţii noştri. Achiziţia A&D Pharma este o realizare în atingerea acestui obiectiv”, spune Danko.

    Cehii au mai negociat anterior preluarea A&D Pharma acum mai bine de cinci ani, însă atunci deal-ul a picat, potrivit informaţiilor ZF primite în momentul în care tranzacţia a intrat în linie dreaptă. Tot atunci, ZF scria că valoarea tranzacţiei o plasează în topul celor mai mari din acest an şi că plata se va face în etape, mai exact se va achita o sumă iniţial pentru ca apoi, în funcţie de rezultatele din următorii ani, să fie plătite noi tranşe. Grupul A&D Pharma este controlat de Walid Abboud, Roger Akoury, Ludovic Robert şi Michel Eid, fiind liderul pieţei de distribuţie de medicamente prin compania Mediplus Exim şi cel de-al doilea jucător din piaţa de retail de profil cu reţelele Sensiblu şi Punkt. Împreună cele două au afaceri de 5,7 mld. lei (1,3 mld. euro) şi un profit brut cumulat de 152 mil. lei, scrie ZF.

    Fondul ceh de investiţii Penta Investments, prin intermediul grupului farma Dr. Max, a intrat pe piaţa locală în vara acestui an, când a preluat lanţul de 31 de farmacii deschise sub brandul Farmaciile Arta, precum şi o companie de distribuţie de medicamente. Fondul de investiţii Penta Investments este activ pe zece pieţe din Europa şi are sub administrare active de 8,5 mld. euro, iar pe piaţa locală acesta era prezent din 2015 pe piaţa pariurilor sportive şi a jocurilor de noroc, deţinând compania Fortuna Entertainment, potrivit ZF.

     

  • Subiectele anului 2017

    Nr. 604

    În condiţiile în care mulţi fermieri români care practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, utilizarea dronelor în acest domeniu pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda, sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoarele care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate. Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Trăim în era inovaţiilor şi  practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie.

     

     

    Nr. 606

    Aeroportul Henri Coandă a înregistrat anul trecut una dintre cele mai mari creşteri ale traficului aerian la nivel european, lucru care se traduce în cifre referitoare la veniturile companiei, dar  şi ale businessurilor susţinute de acest aeroport, de peste 1 miliard de euro. Care este matematica din spatele acestei valori şi care sunt principalele decizii luate de aeroporturile locale pentru acomodarea noilor milioane de călători cu avionul care se anunţă?

     

    Nr. 613

    Statisticile arată că millennialii nu au cunoştiinţele necesare de educaţie financiară pentru a-şi putea gestiona cu abilitate o viaţă independentă, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de viitor cu toate că dau mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie. Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie?

     

    Nr. 617

    Numărul angajaţilor din economiile lumii a scăzut vertiginos după criza financiară, iar volumul de muncă a crescut semnificativ, apăsând pe umerii angajaţilor existenţi. Termeni precum burnout sau sindromul de oboseală cronică au intrat în vocabularul uzual al angajaţilor din toată lumea şi, de câţiva ani, şi în cel al românilor, iar echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a rămas, în cele mai multe cazuri, la statutul de aspiraţie.

     

    Nr. 618

    Părinţii din ziua de azi sunt bombardaţi de o uriaşă varietate de activităţi extracurriculare – sporturi, cursuri de artă, limbi străine – astfel încât e de aşteptat să se găsească ceva pentru orice copil. În vreme ce mai mulţi părinţi îşi înscriu copiii la numeroase astfel de cursuri, cât de multe activităţi sunt potrivite pentru cei mici? Cât de mare este pericolul de a suprasolicita un copil? Chiar dacă implicarea în unele activităţi e benefică pentru dezvoltarea corectă a copilului, apare de multe ori tentaţia părinţilor de a concura cu alte familii pentru a oferi copilului un avantaj încă de la început. Dar participarea la un număr mare de activităţi extraşcolare poate fi stresantă şi chiar copleşitoare pentru copii.

     

    Nr. 627

    Tinerii generaţiei Z, care stârnesc dispute chiar şi în ceea ce priveşte anii în care s-au născut – unii dintre demografi îi plasează la mijlocul ’90, iar alţii, la mijlocul anilor 2000 – sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Unii dintre specialişti îi caracterizează drept creativi şi ambiţioşi, iar alţii, total imprevizibili. Unde îi plasează aceste diferenţe în raport cu statutul de angajat şi cum poate fi integrarea lor încă de pe acum în câmpul muncii un avantaj?