BusinessMagazin

Tag: DIICOT

  • Cea mai scumpă anchetă din istoria DIICOT. Gruparea “ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI”, destructurată. DETALII despre modul de lucru al grupării infracţionale

    Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

    Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziţii în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii şi ceasuri scumpe şi au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar şi pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităţilor din Neamţ, a ajuns şi o maşină Rolls Royce de culoare mov.

    Potrivit surselor citate, vehiculele sechestrate urmează să fie aduse în Capitală.

    • Detalii despre modul de lucru al grupării infracţionale

    Sursele judiciare arată că gruparea acţiona în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis “Ţâţă”.

    Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.

    Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menţionat sursele citate.

    Toate activităţile grupării se desfăşurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conţineau aprate de forţă. Alimentaţia şi obiectele necesare întreţinerii persoanelor care aderau la această grupare infracţională erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

    Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

    Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi.

    Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua “prada” şi astupa groapa.

    Procurorii DIICOT au făcut, joi, 54 de percheziţii, la o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, persoanele vizate fiind suspectate că, în ultimii doi ani, au furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa.

    În urma acţiunii, vor fi duse la audieri 22 de persoane, suspectate de tâlhărie şi furt.

    Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

    Gruparea era organizată după reguli militare şi, mai mult decât atât, liderul acestei reţele a înfiinţat “Academia infractorilor români”, potrivit sursei citate.

    • Cine este liderul acestei grupări infracţionale

    Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

    Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

    Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

    Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

    Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis “Ţâţă”, a fost condamnat pentru tentativă de omor.

    În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

    Adrian Marin Botez, zis “Ţâţă”, şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru “Puiu” Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca “Bariera”.

    Ceilalţi şapte condamnaţi – Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun – erau toţi în arest la data condamnării definitive.

    Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanţei supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

    Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

    Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis “Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

  • Activitatea managerială a DIICOT, verificată de inspectorii judiciari

    Potrivit reprezentanţilor Inspecţiei Judiciare, activitatea Structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) urmează să fie analizată de şase inspectori.

    Controlul inspectorilor judiciari va începe pe luni şi se va încheia în 27 martie.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că activitatea Structurii centrale a DIICOT nu a mai fost verificată din anul 2006.

    În paralel, vor fi desfăşurate activităţi de control similare la DIICOT Suceava, unde vor fi trimişi doi angajaţi ai Inspecţiei Judiciare.

    Ministerul Justiţiei a demarat, în 2 martie, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al DIICOT, după ce funcţia a rămas vacantă în urma arestării Alinei Bica în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    CSM a dispus, în 16 decembrie 2014, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

  • Cazanciuc: Nu există favoriţi sau interferenţe politice pentru funcţia de şef al DIICOT

    Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor, prezenţi la bilanţ, că a fost demarat un proces transparent, o competiţie deschisă, pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi le-a cerut acestora să participe la selecţie în aşa fel încât viitoarea conducere să fie aleasă “exclusiv pe criterii de competenţă”.

    “Vă asigur că viitorul şef al DIICOT va fi ales doar din rândul celor care vor candida şi vă asigur că nu există nici favoriţi, nici interfenţe politice”, a spus ministrul Justiţiei.

    Cazanciuc a punctat, în cadrul discursului pe care l-a susţinut la bilanţ, că o prioritate a Ministerului Public o constituie combaterea crimei organizate.

    Ministrul Justiţiei a participat, marţi, la prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public. La eveniment au fost prezenţi, pe lângă procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu.

    Ministerul Justiţiei a demarat, în 2 martie, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al DIICOT, data limită de depunere a dosarelor fiind 16 martie. Candidaţii care vor fi selectaţi vor susţine interviuri cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, începând din 17 martie.

    Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al DIICOT trebuie să trimită CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Ministrul Justiţiei a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.

    (Serviciul foto al Agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)

  • Ministerul Justiţiei a început procedura de selecţie a şefului DIICOT. Candidaturile se pot depune până în 16 martie

    Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) trebuie să trimită, până pe 16 martie, CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    “Îi încurajez pe procurori să participe într-un număr cât mai mare la acest proces de selecţie şi îi asigur că toţi cei care prin rezultatele lor au dovedit capacitate de organizare, analiză şi sinteză, capacitate de comunicare şi anticipare, integritate şi imparţialitate în activitatea profesională, au disponibilitatea de a lucra în echipă, vor avea şanse egale în a conduce o structură de parchet cu performanţe apreciate deopotrivă în plan intern şi internaţional”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

    Ministrul justiţiei a solicitat Procurorului general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    CSM a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită, conform DNA.

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.

  • Adriean Videanu, audiat la DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro

    Adriean Videanu a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în jurul orei 10.40, fiind însoşit de avocatul său, Cristian Ene.

    Videanu a spus, la intrarea în sediul DIICOT, că a venit pentru a i se aduce la cunoştinţă extinderea urmăririi penale în dosarul Romgaz-Interagro.

    DIICOT a cerut din nou aviz preşedintelui, în 2 februarie, pentru urmărirea penală a lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, în dosarul Romgaz – Interagro, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    În 4 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis cererea de urmărire penală a lui Adriean Videanu, “pentru a se proceda conform legii”.

    În acelaşi dosar, procurorii au cerut şi aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, tot pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    Senatul a respins, în 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian.

    În acelaşi dosar, DIICOT a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.

    În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

    “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.

    Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

    În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

    “Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.

    Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

    Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat în 30 ianuarie la DIICOT, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    Adriean Videanu este cercetat sub control judiciar într-un alt dosar, instrumentat de DNA, în care este implicat şi fostul şef al DIICOT Alin Bica.

  • Procurorul-şef al DIICOT: Vom cere din nou avizul Senatului în cazul Vosganian, dacă vor apărea date noi

    “În măsura în care vor apărea din urmărirea penală date şi indicii noi în cazul domnului senator, procurorul de caz va cere din nou avizul Senatului”, a spus Hossu.

    Şeful interimar al DIICOT a precizat că dacă s-ar fi dispus urmărirea penală pe numele lui Varujan Vosganian, senatorul ar fi putut să ajute la stabilirea tuturor aspectelor ce sunt redate în ancheta procurorilor.

    “Nu comentez un vot politic. Am încercat să fim clari în cererea transmisă Senatului, arătând că au apărut împrejurări noi, însă se pare că acestea nu au reuşit să îi convingă pe senatori, dar poate vom reuşi data viitoare”.

    Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian, fiind înregistrate 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, 5 voturi fiind anulate.

    Votul a fost secret, cu bile.

    Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost adresată Senatului României în cadrul dosarului 146/D/P/2010.

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat, în 2 februarie, procurorului general al României să ceară Senatului avizarea cererii de urmărire penală pe numele lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, sub aspectul infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

  • Adriean Videanu, adus din arest la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul Romgaz-Interagro

    Adriean Videanu a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în jurul orei 10.20, fiind însoţit de poliţiştii care l-au adus din arestul Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerat după ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare, în dosarul de la DNA disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat de procurorii DIICOT în 30 ianuarie, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    DIICOT a cerut din nou aviz, luni, de la Senat şi, respectiv, preşedintele Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro.

    Senatorul Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, şi Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, sunt suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

    “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.

    Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

    În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

    “Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.

    Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

    În acelaşi dosar, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.

    În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.

    Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

  • DIICOT cere din nou aviz pentru urmărirea lui Videanu şi Vosganian, în dosarul Romgaz-Interagro

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat, luni, procurorului general al României să ceară Senatului avizarea cererii de urmărire penală pe numele lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, sub aspectul infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, solicitarea ar urma să ajungă la şeful statului, prin intermediul procurorului general al României, DIICOT cerând avizarea urmăririi penale pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

    “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.

    Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

    În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

    “Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.

    Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

    În acelaşi dosar, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.

    În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.

    Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

    În prezent, Varujan Vosganian este senator PNL, iar Adriean Videanu este arestat într-un alt dosar, în care este implicat şi fostul şef al DIICOT Alin Bica.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat vineri la DIICOT, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

  • Vosganian refuză să comenteze cererea DIICOT: Trebui să văd ce scrie în această solicitare

    Vosganian a fost întrebat cum vede solicitarea DIICOT de încuviinţare a urmăririi penale, adresată Senatului. ”Nu am văzut-o (…) Trebui să văd ce scrie în această solicitare”, a replicat senatorul PNL, refuzând să facă alte comentarii.

    DIICOT cere din nou aviz de la Senat şi, respectiv, preşedintele Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro.

  • Ioan Niculae, audiat la DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro

    Potrivit unor surse judiciare, Ioan Niculae a fost chemat la Direcţia de Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru a oferi lămuriri finale cu privire la expertiza din dosarul cunoscut ca “Romgaz-Interagro”.

    Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

    Numele lui Ioan Niculae apare şi în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica disjuns din cel în care este judecată pentru retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat.

    Alina Bica este cercetată în acest dosar, de către procurorii DNA, pentru că ar fi luat mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului deschis de DIICOT pe numele omului de afaceri, fostei şefe a DIICOT fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general.

    În acest dosar, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul omului de afaceri Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită. În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, ar fi ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.