BusinessMagazin

Tag: dezvoltatori

  • Jocul românesc pentru mobil Tap Busters a atins un milion de descărcări, devenind unul dintre cele mai de succes titluri locale

    Tap Busters este un joc de tip clicker/tapper care îmbină elemente de acţiune RPG (Role Playing Game) cu un stil artistic unic realizat de Noper, un ilustrator recunoscut la nivel internaţional. 
     
    “Succesul Tap Busters, care a reprezentat prima noastră lansare importantă, evidenţiază filozofia Carbon: îi susţine pe dezvoltatorii independenţi să-şi atingă potenţialul maxim. Acest succes demonstrează, de asemenea, că modelul nostru unic de business oferă valoare dezvoltatorilor şi poate genera rezultate excelente pentru toate părţile implicate”, a declarat Cătălin Butnariu
     
    Studioul Metagame a fost înfiinţat de un grup de veterani din industria bucureşteană de gaming şi artistul recunoscut la nivel internaţional Noper (pe numele real Radu Pop). 

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • Mai mult decât un centru comercial

    Drumul Taberei e un cartier despre care, în mod normal, ştirile bat tobele în legătură cu problemele de infrastructură sau lipsa acesteia. Dezvoltatorul Immochan crede însă că poate schimba acest lucru, aşa că a decis să investească 10 milioane de euro pentru a transforma Auchan Drumul Taberei într-un loc care să aducă împreună atât clienţi, cât şi oameni care vor să se implice în viaţa de zi cu zi a unuia dintre cele mai vechi cartiere din Bucureşti.

    Prin urmare, Immochan a iniţializat în anul trecut procesul de transformare a centrului comercial Auchan Drumul Taberei; asta a condus la extinderea suprafeţei comerciale cu 2.800 mp, îmbunătăţirea mixului comercial şi creşterea numărului de magazine cu 30 de noi unităţi. Transformarea vizează remodelarea şi extinderea unor spaţii ale centrului comercial, noua suprafaţă totală ajungând la 12.700 mp GLA.

    Crearea a 30 de noi magazine va duce la diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei comerciale şi a modalităţii de petrecere a timpului liber pentru vizitatorii centrului; zona de food-court, food-to-food connect, va reprezenta ancora principală a parterului, ocupând 15% din suprafaţa comercială a spaţiului, şi va oferi clienţilor un mix de restaurante şi fast-food, într-o nouă arhitectură urbană. Mai mult, noul design păstrează amprenta istorică a cartierului Drumul Taberei, dar aduce şi o abordare nouă, urbană, gândită de echipa de arhitecţi Igloo şi dezvoltată de antrepriza Octagon Contracting and Engineering.  

    În ceea ce priveşte etapa de relocare a principalilor chiriaşi – Flanco, Decimas, Pepco, Hippoland şi dm, din parter la etajul 1, aceasta a fost încheiată în ianuarie 2018. În acest moment, pentru 80% din suprafaţa centrului comercial din Drumul Taberei sunt semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, iar Starbucks, 5 to go, KFC, Calif, Crouton, Sushi Master şi Nedelya sunt noii chiriaşi ai zonei food-court. Mixul comercial este completat de segmentul de servicii prin Norauto, UPC, Top Shop şi librăria Bookcity. Investiţia în valoare de 10 milioane de euro are rolul de a stimula dezvoltarea locală şi durabilă a comunităţii din cartierul Drumul Taberei.

    O componentă majoră în acest proces de transformare este crearea unui hub comunitar, adică un spaţiu care va funcţiona ca o interfaţă între centrul comercial şi locuitorii cartierului.

    Drumul Taberei este un proiect strategic pentru Immochan prin prisma poziţionării şi a potenţialului pe care îl are cartierul, explică Tatian Diaconu. ”În viziunea sa pentru 2030, Immochan îşi asumă rolul de animator de comunităţi, ce creează locuri pline de viaţă, care aduc oamenii împreună, iar Drumul Taberei are toate elementele necesare pentru a dezvolta un astfel de proiect. Avem aici în cartier toate resursele necesare unei vieţi frumoase şi împlinite. Oameni care deja fac lucruri deosebite, pe care dorim să îi scoatem la iveală, să îi punem în valoare şi să-i ajutăm să se dezvolte cât mai mult.“

    În momentul de faţă, un alt proiect pilot pentru companie nu va fi în Bucureşti, ci la Satu Mare, unde faza a doua a proiectului va aduce elemente noi personalizate pe nevoile comunităţii locale: spaţii vii, funcţionale, modulabile. ”Locuitorii oraşului îşi doresc un loc fizic unde se pot aduna, conecta şi implica în activităţi în care consideră că fac parte dintr-un grup căruia îi aparţin, iar noul concept oferă un mix atractiv de spaţii comercile noi, zone de food, de relaxare şi divertisment, împreună cu un spaţiu dedicat comunităţii. Acest centru comunitar îşi propune să îmbogăţească viaţa culturală şi socială la nivel local şi să devină un punct de întâlnire a comunităţii“, spune Diaconu.

    Întârzierile în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor de infrastructură nu ar trebui să afecteze proiectul, spun reprezentanţii Immochan, centrul comercial având o poziţie geografică privilegiată, în inima cartierului, într-o zonă cu densitate mare a populaţiei. ”Întârzierea proiectelor de infrastructură din zonă are mai degrabă un impact negativ asupra moralului colectiv al locuitorilor; metroul, spre exemplu, este o legătură aşteptată pentru a facilita traseele zilnice către locul de muncă sau, în weekend, pentru deplasări în afara cartierului. La capitolul retail, atât sectorul 6 cât şi cartierul Drumul Taberei se pot lăuda cu multe proiecte de succes care, împreună cu dezvoltarea infrastructurii, constituie asset-uri importante pentru calitatea vieţii locuitorilor de aici“, explică Tatian Diaconu.

    În contextul unei suplimentări a suprafeţei închiriabile cu 2.800 mp, modificarea chiriei medii nu reprezintă un indicator relevant, având în vedere că suprafeţele nou generate completează un mix comercial diferit de ceea ce există astăzi în piaţă. ”Veniturile centrului comercial sunt deja pe un trend ascendent având în vedere că cifra de afaceri a partenerilor noştri a crescut înainte de finalizarea procesului de remodelare“, remarcă Tatian Diaconu.

    Perspectiva financiară este foarte pozitivă, spun reprezentanţii Immochan, datorită mixului comercial regândit, ofertei care aduce retaileri noi, precum şi segmentelor de servicii noi, care conduc la creşterea atractivităţii comerciale şi implicit la creşterea veniturilor. În cifre, Diaconu se aşteaptă ca valoarea afacerilor să depăşească, după încheierea procesului de remodelare, peste 2,5 milioane de euro anual. ”Majoritatea partenerilor noştri care sunt în al patrulea an de funcţionare înregistrează creşteri ale numărului de clienţi, fapt ce se poate observa şi în cifra lor de afaceri. Toate acestea ne permit să estimăm că investiţia va putea fi amortizată în 10 ani, durata medie pentru acest tip de proiect“, subliniază directorul general al dezvoltatorului imobiliar.

    Dincolo de modificările structurale, centrul comercial a primit şi o nouă identitate, una ”inspirată din viaţa comunităţii Drumul Taberei“, spun reprezentanţii companiei; ideile au reieşit în urma interviurilor şi a dialogului iniţiat pe un eşantion reprezentativ al locuitorilor din cartierul Drumul Taberei în perioada iulie – septembrie 2017. Datele colectate arată, potrivit reprezentanţilor Immochan, că oamenii vor să schimbe tonurile de gri ale cartierului, îşi doresc locuri vii, colorate şi, mai mult, au nevoie de un loc unde să petreacă timp de calitate şi să socializeze. ”Ca urmare, Drumul Taberei îşi propune să dea culoare cartierului şi prin noile servicii şi spaţii oferite să îi facem pe oameni să reacţioneze şi să relaţioneze, toate manifestările viitoare ale acestui brand vor fi gândite să aducă împreună oamenii din carter, pentru binele comunităţii lor.“

    Transformarea a început cu conceptul arhitectural, unde spaţii noi au fost gândite special pentru socializare şi comunicare – food court, spaţii de bibliotecă, relaxare, sport, locuri de joacă şi un community hub unic in România, prin prisma faptului că există într-un centru comercial şi are scopul de a servi drept platformă de activare civică urbană a unei comunităţi în devenire. Logo-ul reinterpretează harta cartierului Drumul Taberei, exprimând diversitatea comunităţilor; fiecare dintre culorile prezente în logo (galben, verde, albastru, portocaliu, gri, roz) reprezintă un atribut asociat cartierului. Pentru a sublinia şi mai mult acest aspect, logo-ul este însoţit şi de o nouă denumire: Drumul Taberelor.

    În ceea ce priveşte susţinerea financiară sau logistică a eventualelor proiecte urbane dezvoltate în cadrul spaţiului comunitar, reprezentanţii companiei analizează varianta punerii la dispoziţie a unui fond comunitar, ”dedicat dezvoltării de proiecte în community hub, transformând spaţiul într-un loc în care oamenii fac lucruri şi se dezvoltă împreună. De asemenea, în momentul de faţă ne gândim şi la cum putem folosi acoperişul generos al centrului comercial, de 2 ha, în folosul comunităţii şi să creăm un ecosistem integrat şi cât mai diversificat care să răspundă aşteptărilor oamenilor“, conchide Tatian Diaconu.

  • Studiu de caz: Creşte consumul, închidem magazinele

    CONTEXT:

    Consumul se află pe un trend ascendent, atât la nivel internaţional, cât şi în România. Preţul chiriilor din unele centre comerciale a făcut ca unităţile aflate în cadrul acestora să nu fie rentabile, potrivit lui Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco.
    Comerţul online câştigă din ce în ce mai mult teren, în defavoarea retailerilor tradiţionali.

    DECIZIE:

    Reorganizarea reţelei de magazine Flanco prin închiderea celor mai puţin rentabile, respectiv a unităţilor aflate în centre comerciale în care preţul chiriei este ridicat raportat la vânzările înregistrate; compania a închis 16 astfel de unităţi. |n acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate.

    CONSECINŢE:

    Păstrarea unui ritm de creştere a vânzărilor de peste 5% într-un; cifra de afaceri a Flanco s-a apropiat anul trecut de pragul de 1 miliard de lei.


    ”În anul în care consumul în România a crescut cel mai mult, noi am ales să ne eficientizăm reţeaua“, descrie Dragoş Sîrbu, CEO-ul reţelei de electro-IT Flanco, strategia pe care au decis să se axeze începând de anul trecut. Reţeaua pe care o conduce, cu 125 de unităţi la finalul anului 2017, a înregistrat o cifră de afaceri de 983 de milioane de lei, un profit net de 5,5 milioane de lei (respectiv o marjă de profit de 0,7%), în timp ce numărul angajaţilor a ajuns la 1.500.

    Strategia pe care s-au concentrat anul trecut a implicat o analiză a unităţilor mai puţin rentabile din cadrul reţelei şi pentru care situaţia nu ar fi avut cum să înregistreze o altfel de evoluţie într-un orizont de timp de 2-3 ani, potrivit lui Sîrbu. ”Vorbesc despre magazine de malluri, în general, unde chiriile sunt mari, iar această situaţie este consecinţa înţelegerilor între bănci şi dezvoltatori şi a dorinţei lor de a face profit, nicidecum de a se uita la client, la comportamentul de consum sau la alţi indicatori“, explică CEO-ul Flanco.

    Astfel, în 2017, cel mai bun an de până acum pentru companie, au închis 10 magazine, iar strategia de eficientizare s-a continuat în primele două luni ale acestui an, când compania a mai închis încă şase unităţi. |n rândul magazinelor închise se află unităţi precum cele amplasate în centre comerciale ca AFI Cotroceni, Promenada sau Palas din Iaşi. ”Există alte unităţi din centre comerciale eficiente, cum ar fi cele din Sibiu, Baia Mare, Constanţa, Băneasa, Sun Plaza, Mega Mall; am închis altele fiindcă chiria era prea mare pentru noi, iar beneficiul pe care mallul ni-l oferea era traficul; dar un trafic care nu era relevant pentru noi.“

    În acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate, astfel încât în acest moment reţeaua a ajuns la 121 de magazine. ”Pare atipic, însă este pariul nostru, în contextul în care comerţul tradiţional, aşa cum a funcţionat el în toţi aceşti ani, va suferi modificări din ce în ce mai profunde, astfel că am ales să devenim flexibili“, descrie Sîrbu abordarea din ultimul an. El pune această decizie şi într-un context internaţional: ”În Statele Unite şi China, care împreună au aproape 38% din tot ceea ce se produce în lume, trendul este pur către online; în SUA se închid malluri, sunt reţele scoase la vânzare, mii de magazine închise; pe de altă parte, vedem cifre legate de performanţa Amazonului“.

    Europa se află, potrivit observaţiilor lui Dragoş Sîrbu, într-o zonă fastă, de creştere, însă există semne de întrebare, la fel ca anul trecut, referitoare la Brexit, la discuţiile despre naţionalism care pot influenţa acest trend. ”Despre România, numai de bine, avem creştere (7%) mai mare decât China, şomajul este la minime istorice; ne-a crescut inflaţia şi pentru că suntem ţară membră a UE şi trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar pe tratatul de la Maastricht am tăiat investiţiile. Dar per ansamblu economia creşte, consumul o duce bine.“ El observă că potenţialul de creştere există în continuare: dacă în ţări dezvoltate retailul modern acoperă 90% din comerţul ţărilor respective, pe piaţa locală este în continuare loc de creştere, procentul fiind de circa 60%.

    Investiţiile de anul trecut ale companiei s-au ridicat la aproximativ 8 milioane de lei şi au vizat mai ales deschiderile de magazine; o componentă importantă a fost direcţionată spre online. Dragoş Sîrbu spune că pentru anul în curs şi-au bugetat investiţii în linie cu cele făcute anul trecut, de 8 milioane de lei, direcţionate mai ales spre deschiderea a 15 magazine. Acestea vor fi tip box, aflate în parcuri comerciale. Investiţiile vor fi direcţionate şi spre magazinul online flanco.ro: ”La nivel de investiţii în companie păstrăm un ritm moderat, constant, de la an la an“.

    Iar dacă rotaţia de personal în cadrul Flanco este în linie cu media industriei (60%), ei şi-au propus să îmbunătăţească indicatorul printr-o mai bună pregătire a managerilor, în contextul în care, potrivit observaţiilor Flanco, unul dintre motivele pentru care oamenii părăsesc companiile sunt legate de şefi; au adresat această problemă prin crearea unor programe de management pentru directorii de magazine.

    În ceea ce priveşte vânzările în online, compania a înregistrat în 2017 creşteri de trei ori mai mari pe acest segment prin comparaţie cu anul anterior: ”A fost o creştere organică, nu am făcut lucrurile semnificativ diferit faţă de anul anterior. Vânzările din online ocupă o pondere de circa 20% din vânzările totale, iar pentru anul în curs, previziunile sunt la fel de optimiste, ţinând cont de evoluţia din ultimele săptămâni, potrivit lui Sîrbu. El detaliază şi structura traficului pe platforma Flanco.ro: 65% din numărul de vizualizări vine de pe dispozitivele mobile (3% tablete, restul smartphone-uri), restul de 35% de pe desktop. |n prezent, circa 49% din comenzile online sunt realizate de pe dispozitivele mobile.

    Logistica este unul dintre lucrurile la dezvoltarea cărora echipa companiei lucrează permanent. Din acest punct de vedere, cel mai important pas făcut anul trecut se referă la implementarea unei platforme care monitorizează serviciul de livrare la domiciliu. Platforma îi reuneşte pe toţi curierii într-o singură bază; CEO-ul Flanco spune că prin această măsură se pot defini calitatea serviciului de livrare în funcţie de tipul de produs şi de zona geografică. ”Anumiţi curieri sunt foarte buni în Timişoara, pe anumite categorii de produse, alţi curieri sunt foarte buni în Constanţa, pe alte categorii de produse. Atunci am dobândit flexibilitate pe serviciul de livrare la domiciliu; obiectivul este să ajungem la o pondere de 97% a livrărilor efectuate în 48 de ore“, explică el. Potrivit lui Sîrbu, această măsură se traduce nu doar printr-un serviciu mai bun pentru client, dar şi printr-o economie de costuri pentru Flanco.

    În ceea ce priveşte evoluţia brandului propriu, Vision, aceasta este, potrivit CEO-ului Flanco, mai degrabă tactică: ”Ne-am dat seama că sunt anumite zone care nu merg deloc, cum ar fi, de pildă, segmentul smartphone-urilor, la care am renunţat în luna august a anului trecut. |n prezent folosim marca proprie pentru acele categorii sau familii de produse unde e eficientă, cum ar fi zona televizoarelor şi a electrocasnicelor mici“. Din aceste categorii, aproximativ 15% sunt atribuite brandului propriu, iar la nivelul vânzărilor totale, felia alocată acestuia ocupă circa 5%.

    Când vine vorba despre provocări, Dragoş Sîrbu menţionează câteva dintre lucrurile care pot influenţa activitatea companiei anul acesta. ”Cred că sursele care au generat creşterea consumului se vor mai limita; nu ştiu dacă vom mai avea creşteri de salarii pe zona publică, TVA-ul a scăzut deja de două ori până acum.“ De asemenea, un alt tip de presiune vine din partea furnizorilor: ”Există presiuni constante pe creşteri de preţuri de la furnizori, toată lumea a venit cu creşteri de preţuri; poate nu au fost transmise de noi în piaţă pe finalul anului trecut, dar ele au existat, iar din debutul acesta de an cam toate industriile îşi propun creşteri de preţuri, am văzut creşteri de 6-8%.“

    Vorbind la modul general despre piaţă, Dragoş Sîrbu previzionează o creştere similară cu anii anteriori, de circa 9%. ”Estimarea noastră este că piaţa se plasează la o valoare de 2,8 miliarde de euro. 2017 a fost cel mai bun an al industriei noastre din istorie.“ Potrivit observaţiilor lui, creşterea s-a bazat, în mare măsură, pe industria telecom: ”Piaţa la telecom în 2013, la bază, era de 472 milioane de euro, cam la acelaşi nivel cu celelalte categorii, pe când acum este aproape dublă faţă de celelalte. Există şi o creştere semnificativă a electrocasnicelor mici, de bucătărie, personal care, confort; există în continuare o evoluţie pozitivă la televizoare, la 1,5 milioane de bucăţi.“

    Potrivit previziunilor Flanco, piaţa de electro-IT va marca anul acesta un plus de 9%: ”Sunt suficiente motive pentru ca acest lucru să se întâmple“, iar ei îşi fixează un obiectiv de creştere de peste 5%. ”Modelul nostru de business este unul moderat. Vom fi foarte fericiţi dacă vom creşte vânzările anul acesta cu procente cuprinse între 5 şi 8%“, descrie Dragoş Sîrbu perspectivele de creştere pentru anul în curs.

    Deţinut în întregime, din 2012, de Iulian Stanciu, retailerul face parte dintr-un grup cu vânzări cumulate ce au ajuns anul trecut la 6 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi 6.000 de angajaţi (în portofoliul de investiţii al antreprenorului se numără şi şi Berăria H, Sameday Courier, Fashion Days, Zitec, NOD, eMAG, Depanero, Conversion).
     

  • Oraşul din România care intră puternic în radarele dezvoltatorilor. Un grup de construcţii investeşte 11 mil. euro în sute de apartamente

     
    Proiectul este denumit House Residence 2 şi va fi primul proiect imobiliar de amploare din zona Dârste-Nouă. Complexul va cuprinde 240 de apartamente şi se va întinde pe o suprafaţă de 6.800 mp. Construcţia se va desfăşura în perioada iunie 2018 – noiembrie 2020 în trei etape de predare, dintre care prima va fi finalizată în noiembrie 2019.
     
    „Este o oportunitate să fim primii care construiesc aici. Cu House Residence 2 mizăm pe timp câştigat şi un stil de viaţă sănătos”, transmite Ruxandra Moraru, General Manager House Residence 1 si 2.
     
    Compania Eren Cons este deţinută de antreprenorul Paul-Iulian Enache, 37 ani, iar Primo-Pin este deţinută de mama acestuia, Lenuţa Enache, 57 ani, însă administratorul este tot Paul-Iulian Enache. Potrivit Ministerului de Finanţe, Primo-Pin avea în 2016 patru angajaţi şi a înregistrat un profit de 1,8 milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de 6 milioane de lei.
     
    Constructorul Eren Cons însuma, la data de 31 decembrie 2016, 72 de angajaţi, profit de 1,79 milioane lei la o cifră de afaceri netă de 46,3 milioane de lei.
     

  • Evoluţia tehnologiei sprijină dezvoltarea companiilor, dar are nevoie de schimbări în management

    Informaţia apare în raportul anual Technology Vision 2018 realizat de Accenture, ce previzionează tendinţele în domeniul tehnologiei cu impact major asupra mediului de afaceri în următorii trei ani. Conform raportului, progresele în domeniul Inteligenţei Artificiale (AI) şi a altor tehnologii accelerează devoltarea de companii inteligente şi le permite acestora să se integreze în vieţile oamenilor. Pentru a realiza raportul compania a intervievat peste 6.300 de manageri IT şi directori de companii din întreaga lume. Mai mult de 4 din 5 respondenţi (84%) sunt de acord că, în prezent, prin intemediul tehnologiei, companiile reuşesc să se integreze perfect în vieţile oamenilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centrele universitare, noi poli de afaceri

    Peste 300.000 de persoane lucrează în clădiri moderne de clasa A şi B, în Bucureşti, la acest număr adăugându-se şi angajaţii din spaţiile de birouri neconvenţionale sau de clasa C, potrivit datelor companiei, care mai arată că peste 40.000 de studenţi se înscriu anual la cele mai mari 16 universităţi din Bucureşti, de unde marile companii îşi recrutează viitorii angajati.

    Romania a devenit o piaţă atractivă pentru investiţii în ultimii ani, tot mai multe companii străine fiind interesate de extinderea activităţii şi la nivel local, în special datorită disponibilităţii forţei de muncă, a evoluţiei economice dar şi a costurilor cu forţă de muncă mai mici faţă de alte pieţe regionale, explică reprezentanţii CBRE:

     „Avem potenţialul de a deveni un pol regional de afaceri, iar acest lucru se datorează unor capacităţi intelectuale şi lingvistice superioare pe care angajaţii din ţară noastră le deţin. Mai mult de 90% din numărul total de studenţi vorbesc la un nivel avansat limba engleză, un factor decisiv şi un motiv pentru care tot mai multe companii anunţă noi investiţii în marile oraşe din România. Universităţile locale au înţeles acest lucru şi au adaptat curricula în concordanţă cu cerinţele reale din câmpul muncii”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services investor leasing  office, CBRE.

    Cu excepţia zonei de Nord a Capitalei, în care este concentrat aproximativ 28% din stocul disponibil de proiecte moderne de birouri, marea majoritate a sub-zonelor se află în vecinătatea uneia sau mai multor universităţi cunoscute.

     „Foarte multe multinaţionale organizează, în cadrul universităţilor, diferite cursuri pentru a pregăti mult mai bine studenţii şi potenţialii viitori angajaţi. În acest fel, numărul programelor de internship a crescut de la un an la altul, iar relaţiile dintre companii şi universităţi s-au consolidat. Bucureştiul este unul dintre cele mai importante destinaţii de outsourcing din regiune, în Capitală figurând peste 40.000 de angajaţi în acest sector.  Ne aşteptăm la o creştere minimă de 10-15% în acest segment, evoluţie ce se datora cererilor venite din partea companiilor care îşi doresc să între pe piaţă din România”, a mai adăugat Mihai Paduroiu.

    Datele CBRE mai arată că în Bucureşti, companiile specializate în ITO (Information Technology Outsourcing) şi BPO (Business Process Outsourcing) reprezintă cel mare mare procent, 65% din totalul de companii analizate. În total, cele două segmente au, în câmpul muncii, aproximativ 40.000 de angajaţi.
    Numarul mediu de angajaţi variază între 270 de persoane pentru o companie ITO până la 500 pentru o companie BPO. Un procent de 28% din companiile analizate provin din SUA, urmat de România, cu 23% din total. Tot 23% din totalul analizat în Bucureşti este reprezentat de companii de tipul SSC, restul de 12% fiind companii cu specializare în Research&Development.

    In centrul Capitalei, Vastint România, parte a Interogo Holding dezvoltă ansamblul de birouri Timpuri Noi Square, proiect care la finalizare va fi alcătuit de şase clădiri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 100.000 mp. Proiectul se află în vecinătatea universităţilor “Titu Maiorescu”, “Dimitrie Cantemir” sau “Nicolae Titulescu” din Capitală, instituţii de învăţământ care lansează anual peste 4.000 de locuri în cadrul facultăţilor cu diferite specializari.

    Campus 6 este un alt proiect de clădiri de birouri, dezvoltat de Skanska România în imediată apropiere a Universităţii Politehnică din Bucureşti, unde anual se înscriu aproximativ 6.000 de studenţi. Alte 1.500 de locuri în facultăţi sunt disponibile şi în alte instituţii private de învăţământ superior din zona. Un nou pol de afaceri se conturează în zona Piaţă Presei – Expoziţiei, acolo unde noi dezvoltări sunt anunţate şi unde investitorii imobiliari simt potenţialul unui hub de business. Portland Trust a anunţat dezvoltarea unui nou proiect de birouri în zona Expoziţiei, acolo unde 50% din ansamblul Blue Rose Office Park a fost deja preinchiriat de ING Bank, companie care va ocupă 20.000 mp. Atât Portland Trust, cât şi alţi investitori imobiliari care vizează noi proiecte de birouri în zona, dezvoltă proiecte pe terenuri aflate în vecinătatea Universităţii Româno-Americane, cu circa 2.000 de locuri disponibile anual, precum şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu peste 2.500 locuri.


    Centru-Vest a devenit în ultimul timp o nouă zona de afaceri în jurul căreia se concentrează noi proiecte de birouri, unde Skanska, Vastint, CA Immo, AFI Europe sau Forţe Partners se află pe lista investitorilor cu proiecte în dezvoltare. Tot în zona Orhideea – Politehnică, Vastint România dezvoltă Business Garden Bucharest, în imediată apropiere a complexului studenţesc Grozăveşti-Regie. La finalizare, proiectul va dispune de o suprafaţă închiriabilă totală de 43.000 mp. În aceeaşi zona, dezvoltatorul CĂ Immo construieşte proiectul Orhideea Towers, care va dispune de o suprafaţă 37.000 mp şi se va finaliza la începutul lui 2018.
    Analizele CBRE mai arată că, anual, sunt create aproximativ 10.000 de noi locuri de muncă doar în Capitală. Stocul modern de spaţii de birouri va creşte de la 2,76 milioane mp la finalul acestui an, la peste 3,5 milioane mp în 2020, mai mult de 800.000 mp fiind planificaţi sau în curs de dezvoltare în următorii trei ani.

  • Cum să-ţi transformi pasiunea pentru jocuri video într-o carieră

    Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în Bucureşti, iar restul în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, conform Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaţionalele Ubisoft, Electronic Arts şi Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista şi susţinere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forţei de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nişă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susţinere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulţi tineri care vor să înveţe, dar foarte puţine surse de învăţare la nivel local, dar şi la nivel de inspiraţie“, motivează Istrate înfiinţarea unui astfel de centru.

    Apariţia şcolii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionaţii de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveţi nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică şi se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design şi Unity (n.r. – motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcţie de complexitate şi domeniu, între 450 şi 1.300 de lei, în acest moment.

    Un alt program susţinut de GameDev Academy este Game Lab Bucureşti, un program educaţional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locaţii de pe glob, inclusiv în România, în Timişoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la Bucureşti şi se adresează celor care sunt interesaţi ca în trei luni să-şi transforme ideea de joc video într-un produs real.

    GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecţie presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în faţa unor specialişti. După perioada de selecţie, cei admişi vor fi asistaţi pe parcursul a două luni şi jumătate de profesionişti din producţia de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfaţă, modelare 3D şi programare. La momentul discuţiei se înscriseseră 10 persoane în program şi ”nu ştim dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim şi cu 24 de locuri“.

    În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câştigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanţare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.

    GameLab se adresează celor care vor să-şi vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar şi celor pasionaţi. ”Studenţi şi elevi pasionaţi de gaming, aflaţi la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoştinţe fie în programare, fie în desen, dar primim şi oameni care nu au neapărat un background de programare şi art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.

    Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităţilor; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu ştie ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“  RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociaţiei au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se aşteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit şi un sprijin financiar. Antreprenorul povesteşte că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră şi o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alţi oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în ţară“, este de părere Andrei Istrate.

    Până acum, modul românesc de a face şcoală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaţionale, căpătarea de experienţă urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înfiinţarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educaţional din România.

    Un lucru pe care şcoala şi programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare şi desen, ci ”înseamnă şi marketing, business, social media, vânzare, design, creaţie“.

  • Sînziana Pardhan este noul Country Head P3 în România

    Această numire vine la doar 3 luni după ce Pardhan s-a alăturat echipei P3 în funcţia de Director de Achiziţii pentru România. Cu o experienţă în investiţii, achiziţii şi vânzări, Sînziana Pardhan a lucrat timp de 9 ani pentru compania de real estate Colliers. Înainte să se alăture echipei Colliers, Sînziana a colaborat cu SOPOLEC şi cu Romanian Green Building Council în România, şi a realizat proiecte de consultanţă pe lângă Departamentul de Comerţ al SUA (Centrul de Informare al Afacerilor din Europa Centrală şi de Est), Consiliul Competitiv al Republicii Dominicane şi Parteneriatul Global pentru Cunoaştere (Kuala Lumpur, Malaezia).

    În noul ei rol, Pardhan va coordona extinderea companiei în România. “Sunt încântată să am această oportunitate de a conduce echipa de profesionişti a P3 pentru a creşte împreună prezenţa P3 în piaţa de spaţii logistice din România, printr-o dezvoltare ambiţioasă şi sustenabilă a portofoliului nostru”, spune Sînziana Pardhan, Country Head P3 în România.

    Sînziana Pardhan are o diplomă în Finanţe şi Bănci la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi un master în Business Internaţional la Fletcher School of Law and Diplomacy, de la Universitatea Tufts. De asemenea, a urmat cursuri la Harvard Business School şi Harvard Kennedy School, şi a fost co-fondator şi co-leader la Euro-Atlantic Club.

    În noua sa poziţie, Horsley va coordona programul ambiţios de dezvoltare a companiei, care include finalizarea de noi clădiri în cadrul parcurilor P3 existente, precum şi construcţia unei serii de noi parcuri logistice, pe măsură ce P3 se extinde în cele nouă ţări în care este deja reprezentată şi intră în noi teritorii.

    P3 are, în acest moment, un total de 318.000 m² în 12 depozite din România şi încă 51.000 m² în construcţie în parcul P3 Bucharest. P3 a finalizat recent trei noi clădiri în parcul P3 Bucharest şi, de asemenea, plănuieşte să se extindă atât în Bucureşti, cât şi în centrul şi vestul ţării.

  • Sînziana Pardhan este noul Country Head P3 în România

    Această numire vine la doar 3 luni după ce Pardhan s-a alăturat echipei P3 în funcţia de Director de Achiziţii pentru România. Cu o experienţă în investiţii, achiziţii şi vânzări, Sînziana Pardhan a lucrat timp de 9 ani pentru compania de real estate Colliers. Înainte să se alăture echipei Colliers, Sînziana a colaborat cu SOPOLEC şi cu Romanian Green Building Council în România, şi a realizat proiecte de consultanţă pe lângă Departamentul de Comerţ al SUA (Centrul de Informare al Afacerilor din Europa Centrală şi de Est), Consiliul Competitiv al Republicii Dominicane şi Parteneriatul Global pentru Cunoaştere (Kuala Lumpur, Malaezia).

    În noul ei rol, Pardhan va coordona extinderea companiei în România. “Sunt încântată să am această oportunitate de a conduce echipa de profesionişti a P3 pentru a creşte împreună prezenţa P3 în piaţa de spaţii logistice din România, printr-o dezvoltare ambiţioasă şi sustenabilă a portofoliului nostru”, spune Sînziana Pardhan, Country Head P3 în România.

    Sînziana Pardhan are o diplomă în Finanţe şi Bănci la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi un master în Business Internaţional la Fletcher School of Law and Diplomacy, de la Universitatea Tufts. De asemenea, a urmat cursuri la Harvard Business School şi Harvard Kennedy School, şi a fost co-fondator şi co-leader la Euro-Atlantic Club.

    În noua sa poziţie, Horsley va coordona programul ambiţios de dezvoltare a companiei, care include finalizarea de noi clădiri în cadrul parcurilor P3 existente, precum şi construcţia unei serii de noi parcuri logistice, pe măsură ce P3 se extinde în cele nouă ţări în care este deja reprezentată şi intră în noi teritorii.

    P3 are, în acest moment, un total de 318.000 m² în 12 depozite din România şi încă 51.000 m² în construcţie în parcul P3 Bucharest. P3 a finalizat recent trei noi clădiri în parcul P3 Bucharest şi, de asemenea, plănuieşte să se extindă atât în Bucureşti, cât şi în centrul şi vestul ţării.