BusinessMagazin

Tag: dezvoltator

  • Alesonor extinde Amber Gardens, primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi, inteligente

    Până în prezent, în cadrul proiectului Amber Gardens au fost vândute 32 de locuinţe verzi de lux cu dimensiuni de peste 250 m2 şi grădini de peste 550 m2, iar 14 familii locuiesc deja în complex.   

    „Am primit foarte multe solicitări din partea potenţialilor clienţi Amber Gardens pentru locuinţe în cadrul complexului, adaptate nevoilor familiilor lor, de la locuinţe de 150 m2 la peste 550 m2 construiţi. Ne bucurăm să întâlnim din ce în ce mai multe familii interesate de Amber Gardens, un proiect ambiţios, inovator şi unic în România. Sunt familii care apreciază calitatea şi durabilitatea pe termen lung a construcţiilor noastre, designul modern, profesionalismul echipei noastre şi, în acelaşi timp, înţeleg beneficiile pe care le oferă o locuinţă verde, printre care eficienţă energetică, confort, intimitate, stil de viaţă mai sănătos, aproape de natură etc.

    În acest context, am acceptat provocarea de a construi un ansamblu în care, respectând standardele de casă pasivă şi design bioclimatic, precum şi pe cele de design modern ale complexului, să oferim locuinţe potrivite ca dimensiuni pentru familiile care ne-au solicitat adaptarea proiectului, familii care împărtaşesc aceleaşi valori şi împreună alcătuiesc o comunitate frumoasă.”, a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.

    Investiţia într-o locuinţă verde de lux, inteligentă, cu suprafaţă construită de 155 m2 şi grădină cu suprafaţă începând cu 350 m2 porneşte de la 182.000 euro + TVA. 

     

    Ce înseamnă o locuinţă verde de lux, inteligentă

    Amber Gardens este primul ansamblu rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei case pasive, cel mai performant standard energetic din lume.

    Concepute pentru a avea un nivel ridicat de performanţă, locuinţele Amber Gardens consumă cu 90% mai puţină energie faţă de o casă convenţională.

    Amber Gardens demonstrează că astăzi pot fi atinse cele mai ambiţioase obiective ale directivei de Eficienţă energetică a Uniunii Europene pentru 2020: consum energetic egal cu zero, respectând în acelaşi timp principii suplimentare, esenţiale pentru clădirile verzi, precum siguranţă, confort, sănătate, calitate, durabilitate etc.

    Pe lângă aplicaţiile Smart Home, prin care proprietarul casei are posibilitatea de a controla temperatura, umiditatea, calitatea aerului, luminile şi camerele de supraveghere oriunde s-ar afla, în vilele Amber Gardens sunt instalate cele mai inovatoare tehnologii şi sisteme, printre care: panouri solare pentru apă caldă, panouri fotovoltaice, sistemul unic al plafonului radiant, folosit atât pentru răcire, cât şi pentru încălzire, pompă de căldură şi o unitate de ventilaţie naturală cu recuperare a căldurii aerului, sistem inovator cu iluminat cu LED, sistem de protecţie anti-îngheţ, sistem centralizat de aspiraţie etc.

     

    Investiţie pe termen lung

    Eficiente din punct de vedere energetic şi construite la un standard înalt de calitate, locuinţele verzi de lux Amber Gardens sunt considerate investiţii sigure de către instituţiile bancare, calificându-se în acelaşi timp pentru ipoteca verde.

    În acelaşi timp, fiecare locuinţă poate aduce locuitorilor săi economii de aproximativ 50.000 euro de-a lungul a 20 de ani datorită utilizării eficiente.

    În complexul rezidenţial de lux Amber Gardens locuiesc în prezent 14 familii, din cele 32 care au ales deja o vilă. Membrii comunităţii Amber Gardens sunt familii care îşi doresc un stil de viaţă mai sănătos, echilibrat, sunt din ce în ce mai preocupaţi de calitatea vieţii lor, de confortul pe care îl oferă locuinţa personală şi de eficienţa energetică, precum şi de intimitatea spaţiului în care locuiesc. Printre clienţii Amber Gardens sunt antreprenori, expaţi, părinţi ai căror copii studiază la şcolile din nordul capitalei şi au ales să locuiască într-o comunitate care împărtăşeşte aceleaşi preocupări pentru stil de viaţă.

     

  • Motivul aberant pentru care o biserică cere unui dezvoltator despăgubiri de 19 milioane de euro

    Reprezentanţii unei biserici istorice din Boston cer unui dezvoltator o despăgubire de 19 milioane de dolari pentru umbra ce urmează să o facă un turn aflat în vecinătatea clădirii, potrivit presei internaţionale.

    Turnul face parte din proiectul Back Bay Station, care constă în trei turnuri de birouri şi de apartamente. Umbra create pe biserică prin această construcţie îi va  produce bisericii stricăciuni cauzate de umezeală precum şi vitralii mai întunecate, susţin reprezentanţii acesteia.

    Ei afirmă şi că reparaţiile clădirii cu o istorie de 142 de ani vor costa patru milioane de dolari; restul despăgubirii va fi alocat unui fond pentru achiziţia de case ieftine.

    Boston Properties, dezvoltatorul proiectului, spune că cererea nu este rezonabilă. Dezvoltatorul spune că este puţin probabil ca umbrele proiectate să cauzeze daune semnificative bisericii.

  • CTP investeşte peste 17 milioane de euro în achiziţia unui parc logistic în Chitila

    Cel mai nou parc logistic al CTP este situat pe Şoseaua de Centură, în partea de Nord-Vest a oraşului, la 7 km de autostrada A1 (E81), 12 km distanţă de DN1 (E60), 16 km de Aeroportul Internaţional Henry Coandă şi la circa 13 km de CTPark Bucharest, respectiv 18,5 km de CTPark Bucharest West, cele două proprietăţi pe care CTP le mai deţine lângă Bucureşti. În prezent, parcul are o suprafaţă totală de 93.000 m², din care 45.000 m² suprafaţă închiriabilă şi 48.000 m² teren destinat dezvoltărilor ulterioare. Spaţiile pot fi închiriate începând de la minimum 1.750 m², până la 45.000 m² şi pot fi folosite atât pentru activităţi de depozitare, distribuţie, cât şi producţie pentru industria uşoară. 

    Chitila Logistic Park este complet închiriat, iar printre companiile care deţin spaţii aici se numără: compania internaţională de logistică Havi Logistics, distribuitorul de produse farmaceutice Europharma şi tipografia Ringier Print, parte a trustului de presă Ringier. 

    Planurile CTP pentru proprietatea nou achiziţionată includ extinderea acesteia şi prima etapă de dezvoltare se preconizează că va fi demarată la sfârşitul acestui an şi va presupune construirea a aproximativ 13.000 m² de noi depozite.

    “Decizia de a cumpăra parcul logistic de la Chitila se înscrie în linia investiţiilor susţinute pe care le-am demarat în ultima perioadă şi prin care vrem să creştem stocul de spaţii deţinute în zona Bucureştiului, dar şi la nivel naţional, pentru a face faţă atât cererilor noi care vin din piaţă, cât şi nevoii de extindere a clienţilor noştri actuali. Alte considerente au fost existenţa unor contracte pe termen lung, structura de chiriaşi existentă în parc, care cuprinde nume cunoscute şi importante pe piaţă, precum şi zona strategică în care este situată proprietatea”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România. 

    Despre CTP

    CTP este un dezvoltator şi administrator full-service de proprietăţi comerciale, specializat în livrarea şi managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaţionale şi locale de prim rang, care fac investiţii strategice noi sau îşi extind operaţiunile în Europa Centrală şi de Est. CTP deţine CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătraţi de spaţii de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

    În România, CTP este cel mai mare dezvoltator şi administrator de spaţii logistice şi industriale de clasa A, cu peste 700.000 m² suprafaţă închiriabilă situaţi în zece oraşe: Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Piteşti, Salonta, Sibiu, Timişoara şi Turda.

     

  • Sfaturile tânărului care s-a pensionat la 34 de ani despre cum să faci bani: ”Aruncă-ţi televizorul!”

    În luna august, Brandon – un fost dezvoltator software care nu îşi foloseşte numele în mediul online din motive legate de intimitate – şi-a dobândit independenţa financiară şi s-a pensionat la 34 de ani. În prezent, scrie despre banii săi şi despre propria călătorie financiară pe blogul Mad Fientist.

    Business Insider a publicat şase din cele mai bune sfaturi ale sale:

    1. Încearcă să realizezi ce te face fericit

    Primul şi cel mai important lucru pe care trebuie să îl conştientizezi este să afli ce este important pentru tine şi ce te face fericit.

    Acest lucru este mai dificil de făcut decât sună. Mulţi dintre oameni îşi cheltuiesc banii pe lucruri care nu le aduc fericire şi majoritatea nu realizează că fac acest lucru fiindcă urmează scenariul vieţii altcuiva. În momentul în care am realizat că banii pot cumpăra libertatea – libertatea orelor de la 9 la 5, libertatea faţă de alarmele de ceas, cea legată de timpul pe care mi-l petreceam pe cererile ridicole ale şefului meu – mi-am direcţionat toţi banii spre acel scop.

    Nu mi-au lipsit lucrurile la care renunţam pentru a economisi pentru libertatea mea financiară fiindcă libertatea mea era mai importantă decât tot ceea ce puteam cumpăra.

    2. Concentrează-te pe ceea ce poţi controla

    În loc să te stresezi legat de ce se întâmplă cu economia sau să încerci să prezici evoluţia pieţei bursiere, concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla cu adevărat şi optimizează acele lucruri.

    Taxele de investiţii te pot costa mii de dolari pe parcursul vieţii, aşa că minimizează acele taxe investind în produse de investiţii low-cost.

    3. Automatizează totul

    După ce ai creat un portofoliu simplu cu fonduri de index low-cost, diversificate, setează automat investiţii lunare şi apoi ignoră complet portofoliul tău.

    Oamenii sunt nişte investitori groaznici, aşa că dacă poţi să-ţi scoţi creierul şi emoţiile din ecuaţia, nu vei fi doara mai puţin stresat în cazul eventualelor căderi ale pieţei, dar vei avea la final şi mult mai mulţi bani.

    4. Opreşte consumul şi începe să creezi

    Consumul oferă fericire temporară, dar să creezi ceva îţi oferă fericire de durată. Este uşor să te întorci de la muncă şi să te uiţi timp de ore întregi la televizor, dar este mult mai dificil să faci ceva creativ cum ar fi să scrii o postare pe blog, să faci bijuterii sau să exersezi la un instrument muzical. Să creezi este mult mai plăcut decât să consumi şi poate avea drept consecinţă chiar şi venituri suplimentare.

    5. Aruncă-ţi televizorul pe fereastră

    Că tot veni vorba de televizor… aruncă-l pe fereastră. Sau, şi mai bine, vinde-l.

    În momentele în care oamenii de publicitate de bombardează cu lucruri pe care „trebuie să le ai”, devii mai puţin fericit cu ceea ce ai şi începi să cheltuieşti bani (în mod ironic pe lucruri care nu te vor face fericit). Odată ce reporterii TV îţi prezintă evenimente neplăcute pe un televizor 4k, foarte realist, devii mai temător şi mai puţin dornic să ieşi şi să explorezi lumea.

    Nu te topi într-o  baltă de frică şi nefericire pe canapeaua ta şi du-te să îţi trăieşti viaţa.

    6. Experimentează

    Aşa cum am spus mai sus, este greu să afli ce te face cu adevărat fericit. Lucrurile care se adaugă fericirii tale astăzi ar putea să nu îţi provoace aceeaşi bucurie în ziua următoare, aşa că experimentează şi evită să te blochezi în angajamente mari. Încearcă orice înainte să cumperi. Închiriază înainte să devii proprietar. Împrumută atunci când este posibil şi cumpără obiecte folosite atunci când nu poţi împrumuta. Drumul spre fericire (şi spre independenţa financiară) nu va fi în linie dreaptă şi vei face şi greşeli pe parcurs, dar când te concentrezi pe fericire durabilă şi îţi aliniezi cheltuielile cu obiectivul final, vei fi mai încrezător că eşti pe traiectoria corectă.

  • Cum şi-a început cariera Mark Hilton, executivul care conduce afacerile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell pe piaţa locală

    Acesta a fost şi principalul obiectiv al mandatului său început în urmă cu şase ani în România, când a acceptat să treacă din postura de reprezentant al francizorului în cea de dezvoltator al francizatului pentru expansiunea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut.

    Mark Hilton, CEO-ul Sphera Franchise Group, îşi începe discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO glumind pe tema faptului că nu are nicio legătură cu familia Hilton, care stă în spatele unuia dintre cele mai puternice branduri globale din HoReCa. Îşi clarifică apoi originile: „Sunt britanic, de fapt – galez; pentru galezi, este o diferenţă destul de mare”. Hilton a crescut într-un oraş de coastă din Regatul Unit, în apropierea mării şi cu munţii în spate, loc pe care îl descrie drept fantastic pentru un copil, dar pentru un adolescent, „îngrozitor, fiindcă tot ce aveam în zonă erau oile şi nimic altceva”.

    A studiat management hotelier şi de catering la Oxford Brookes (1983-1987) şi şi-a început pregătirea profesională încă din perioada vacanţelor de vară din studenţie. A lucrat în hoteluri, baruri şi restaurante, astfel că a descoperit de la o vârstă fragedă că acesta este domeniul care îi place. A fost repartizat în anul final al studiilor, de practică, la hotelul Sheraton din aeroportul Heathrow, o altă experienţă despre care îşi aminteşte amuzat: „Îi cazam pe oameni după 11 noaptea, după toate întârzierile de avion”.

    Teza sa de absolvire a vizat Teoria şi Practica Achiziţiilor, astfel că parcursul lui profesional a luat o turnură în această direcţie, chiar dacă îşi imagina că după absolvire va începe să lucreze direct în sectorul ospitalităţii. I s-a oferit un post în cadrul Ford, într-un program de graduate training în departamentul de achiziţii. „Oamenii care mă cunosc ştiu că nu mă prea pricep la motoare de maşini şi tehnologie, dar m-am trezit într-un post în care cumpăram diverse piese pentru vehicule, în contextul în care Ford avea un program de training pentru absolvenţi foarte cunoscut în Regatul Unit.” A lucrat acolo timp de câţiva ani şi apoi, după ce a văzut o reclamă într-unul din ziarele locale, a aplicat pentru un loc de muncă în compania care deţinea hotelurile Hilton. Astfel, parcursul său profesional a fost totuşi influenţat de grupul hotelier care poartă acelaşi nume cu el: s-a angajat în cadrul Ladbroke Group, compania care deţine hotelurile Hilton. „Aşadar, m-am găsit lucrând cu Hilton, cumpărând ce numim noi FF&E – Fixtures, Fittings & Equipments –, televizoarele, mobilier – totul, în afară de mâncare.”

    Îşi aminteşte că la vremea aceea avea în jur de 20 de ani şi în momentul în care se recomanda la recepţia hotelurilor, solicitând o întâlnire cu directorul general, era imediat primit când reprezentanţii hotelului îi auzeau numele. „Le spuneam că sunt dl Hilton şi aveau tendinţa să creadă că sunt mult mai important decât eram de fapt”. În 1994, Mark Hilton a fost recrutat de PepsiCo pentru o funcţie în divizia de achiziţii a companiei. Datorită experienţei sale anterioare, a devenit responsabil de achiziţia echipamentelor pentru Pizza Hut şi KFC în regiunea Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Mi-am petrecut o bună parte din timp călătorind în Europa şi Orientul Mijlociu, vorbind cu reprezentanţii afacerilor respective despre cât de multe cuptoare sau cartofi pentru prăjit vor să cumpere.”

    A urmat apoi o perioadă de şase luni de muncă pentru un proiect în Asia axat pe punerea bazelor unui lanţ de aprovizionare pe continentul asiatic. După ce proiectul s-a încheiat, i s-au oferit două posturi: primul, să conducă lanţul de aprovizionare pentru brandurile Yum! în Asia, iar al doilea, aceeaşi poziţie în Polonia. După ce s-a consultat cu soţia sa, a ales Polonia, şi a deţinut acest rol în 1997 şi 1998. După ce businessul respectiv a fost vândut francizatului din Polonia, s-a mutat în Regatul Unit, unde a avut mai multe roluri regionale în cadrul Yum!, conducând diferite zone. Următorul pas a fost tot în regiune: în 1999, a devenit franchise executive director pentru Yum! Restaurants International, cu responsabilităţi la nivelul Europei Centrale şi de Est; de altfel, în această perioadă a făcut şi primele sale vizite în România. Cel mai recent rol în cadrul Yum!, holdingul care deţine brandurile KFC şi Pizza Hut, a fost de chief operating officer, din 2006, timp de patru ani înainte să plece spre România. „Conduceam un business de aproximativ 2 miliarde de dolari, în peste 27 de ţări, cu branduri precum KFC, Pizza Hut, Taco Bell, dar şi altele – Long John Silver, restaurant de fish & chips, de pildă.” În această poziţie lucra cu francizaţii şi avea rolul de a-i ajuta să crească afacerile.

    „Pe parcursul carierei mele, am avut o educaţie corporate în business; lucram cu antreprenori din toată Europa – am fost norocos să am posibilitatea să înţeleg cum gândeau antreprenorii, cum îşi cresc afacerile, care sunt diferenţele între lumea corporate şi lumea antreprenorială. A fost o etapă educaţională pentru mine să înţeleg diferenţele între afaceri, ambii vor să facă businessurile să meargă mai departe, din perspective diferite.” A avut acest rol timp de patru ani, până în 2010, când a plecat pentru a pune bazele propriei firme de consultanţă împreună cu un partener italian. Hilton explică numele companiei lui: în traducere, acesta înseamnă „seminţe de rodie” şi în mai multe culturi rodia este văzută ca un simbol al creşterii, prosperităţii şi al învăţatului, astfel că a fost naturală folosirea acestui nume – Kikkirossi – pentru numele companiei de consultanţă. „Este fascinant ce pot face numele: îi determina pe oameni să aleagă Kikkirossi în detrimentul altor firme de consultanţă.”

    Între timp, avusese mai multe discuţii cu Lucian Vlad, fondatorul şi proprietarul businessului KFC şi Pizza Hut pe piaţa românească. Îl cunoştea din 1998, de la prima vizită a sa în România, în perioada în care lucra încă în Polonia şi avea responsabilităţi regionale. De altfel, una dintre primele sale vizite din acel rol regional le avusese în România, unde a fost puternic impresionat de o experienţă de la restaurantul Pizza Hut de la Universitate din Capitală, unul dintre primele deschise în România şi de care îşi aduce aminte şi acum în detaliu. „Am fost servit de o chelneriţă în mod fantastic: tot ce am vrut de la acea călătorie era să o pun într-o sticlă, să o iau înapoi în Polonia şi să le spun angajaţilor de acolo că acesta înseamnă serviciu pentru clienţi.” Chiar dacă businessul din Polonia mergea foarte bine şi existau oameni foarte buni care lucrau în organizaţie, obişnuiau să cheltuiască mii de euro – sume imense pe vremea aceea – pe programele de training pentru angajaţi. De altfel, şi această amintire a cântărit în luarea deciziei de a veni în România, alături de atitudinea persuasivă a lui Lucian Vlad, atunci când i-a propus să preia frâiele afacerii de aici. „Al doilea motiv a fost Lucian – el este un om foarte carismatic, care inspiră, este un privilegiu că l-am cunoscut şi că am învăţat atât de multe de la el”, descrie Hilton relaţia construită cu unul dintre acţionarii Sphera Franchise Group.

  • Cine este tânărul care conduce activităţile primelor malluri deschise în Bucureşti

    După ce a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor la Universitatea Marmara din Turcia (1999-2004), şi-a început cariera ca audit manager la PricewaterhouseCoopers Turcia, în 2004. A lucrat timp de şase ani în această funcţie, iar apoi a făcut pasul spre piaţa serviciilor financiare, ca vicepreşedinte şi CFO al Credit Europe Leasing IFN, rol pe care l-a avut timp de aproximativ un an. S-a mutat în Bucureşti şi a devenit CFO al Anchor Group în martie 2012, iar după aproximativ trei ani a devenit directorul general al companiei.

    De-a lungul carierei sale, Yildirim a observat că o echipă puternică poate îndeplini orice obiectiv, aspect pe care l-a constatat atât în audit, cât şi în imobiliare: „Ambele se bazează pe lucrul în echipă, nu pe un one man show”. Din rândul celor mai mari reuşite, enumeră implicarea sa într-un proiect pentru un IPO (ofertă publică iniţială) într-unul din cele mai mari trusturi de investiţii în imobiliare din Turcia. „În doar un an, eu şi echipa de 20 de persoane al cărei manager de proiect eram am reuşit să finalizăm IPO-ul cu succes.”

    De asemenea, în România, finalizarea renovărilor celor două centre comerciale din portofoliul Anchor Group (Plaza România şi Bucureşti Mall) a avut o importanţă semnificativă pentru el. „Acum ne bucurăm de rezultatele produse de acest efort susţinut: optimizăm mixul de chiriaşi, creştem traficul şi rata de ocupare.” Finalizarea procesului de renovare a ambelor malluri a durat doi ani şi a fost o premieră pe piaţa locală, pentru că ambele centre comerciale erau funcţionale. „Faptul că am ales soluţia cea mai dificil de implementat a avut un efect pozitiv: 28 de noi magazine s-au deschis în Plaza Romania şi 23 în Bucureşti Mall.” Totodată, Anchor Group se concentrează pe dezvoltarea a două ansambluri rezidenţiale, care vor include aproximativ 400 de apartamente.

    AFFAN YILDIRIM

    36 DE ANI

    DIRECTOR GENERAL, ANCHOR GROUP

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2015: 34 MIL. EURO   /   CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2016: 35 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 131

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • NEPI inaugurează Shopping City Râmnicu Vâlcea la finalul acestui an

    Cu o suprafaţă închiriabilă de 27.900 de metri pătraţi, Shopping City Râmnicu Vâlcea va include branduri internaţionale de renume, unele ce urmează să fie inaugurate în premieră în regiune. Printre chiriaşii centrului comercial se numără deja unul dintre cei mai mari retaileri de electronice şi electrocasnice din România, reprezentanţe ale unuia dintre cei mai mari retaileri internaţionali de fashion şi un hipermarket Carrefour. Aliniat celor mai înalte standarde aplicate de NEPI în cazul tuturor centrelor comerciale lansate până acum, Shopping City Râmnicu Vâlcea va dispune de aproximativ 14.000 de metri pătraţi de branduri de fashion, o suprafaţă pentru hipermarket şi servicii de 10.000 de metri pătraţi şi una de 3.000 de mp pentru zona de restaurante şi divertisment.

    Shopping City Râmnicu Vâlcea completează oferta de divertisment cu cel mai mare şi mai modern cinematograf multiplex, dotat cu 6 săli, ce vor oferi vizitatorilor oportunitatea de a viziona cele mai recente şi populare producţii cinematografice, dar şi cu o gamă variată de restaurante şi locaţii fast food, săli de bowling, biliard, loc de joacă pentru copii, cazino şi o terasă de peste 350 de metri pătraţi, cu vedere spre râul Olt. 

    „Shopping City Râmnicu Vâlcea va fi primul centru comercial full concept din regiune, care va oferi atât locuitorilor din judeţul Vâlcea, cât şi celor din zonele adiacente o diversitate de produse şi servicii pentru toate categoriile de public. Este un proiect care va redefini standardele de calitate şi va modifica piaţa de retail din regiune, datorită ofertei atractive de divertisment, dotările de ultimă generaţie şi mixul complet de chiriaşi. Ne dorim să fim un partener de încredere pentru viitorii noştri vizitatori, aşa că acest centru comercial nu va fi doar o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber, ci şi un motor pentru economia locală, generând mii de locuri de muncă”, spune Adina Ciobanu, Asset Manager, NEPI.

  • Cel mai scump “5” din lume. De ce acest bărbat a plătit 9 milioane de dolari pe un număr de înmatriculare

    Pentru miliardarii din Emiratele Arabe Unite maşina nu este completă fără o plăcuţă de înmatriculare cu o singură cifră, conform CNNMoney.com.

    Dezvoltatorul de proprietăţi Balwinder Sahni a dorit ca maşina sa să poarte pe plăcuţa de înmatriculare o singură cifră – 5. Şi-a dorit-o atât de mult încât a licitat pentru ea 33 de milioane de dirhami (9 milioane de dolari) într-o licitaţie realizată de Guvern la începutul acestei luni. A fost una dintre cele mai mari sume cheltuite pe un număr de înmatriculare, deşi mai mică decât cele 14 milioane de dolari înregistraţi în 2008 de omul de afaceri Abu Dhabi.

    Sahni a constatat că achiziţia i-a adus, de asemenea,  foarte multă atenţie şi spune că nu poate ieşi în public fără ca oamenii să nu-l oprească şi să-i ceară o fotografie. Pe de altă parte, restul nu sunt impresionaţi,  acuzându-l că  pierde banii pe nimic. „Oamenii comentează fără a mă cunoaşte, fără a şti ce tip de persoană sunt”, a declarat Sahni pentru CNNMoney. În completare, el s-a descris ca fiind „un om simplu”.

    Plăcile de o singură cifră împodobesc acum două dintre cele şase automobile Rolls Royce ale sale. Nu este prima dată când Sahni a cheltuit bani serioşi  pe o plăcuţă de înmatriculare. El a achiziţionat o plăcuţă cu Nr. 9 cu o sumă de 24,5 milioane de dirhami (6,7 milioane de dolari) la o licitaţie de anul trecut. Din moment ce Dubai nu percepe  impozit pe venit, Sahni consideră că achiziţiile sale constribuie mult la bugetul public.

    Autoritatea de Transport şi Drumuri din Dubai a refuzat să comenteze modul în care sunt cheltuite veniturile din licitaţiile de înmatriculare, în condiţiile în care organizează mai multe pe an. Sumele licitate ajunge frecvent la milioane de dirhami. 

  • Miliardarii din Silicon Valley s-au săturat de şcoli normale şi au creat una specială pentru copiii lor. Cum arată – GALERIE FOTO

    Dezvoltatorul de software educaţional AltSchool, cu unităţi în California şi New York, a strâns finanţări de 40 de milioane de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare. Anterior, a avut finanţări de peste 130 de milioane de dolari de la giganţi precum Mark Zuckerberg, Peter Thiel şi Andreessen Horowitz.
     
    Potrivit Business Insider, AltSchool este un sistem de ”microşcoli”, în fiecare dintre acestea învaţă între 35 şi 120 de elevi. Şcoala îşi propune să aducă învăţământul la un nivel adaptat secolului 21. Şcoala a fost fondată de Max Ventilla, un fost manager din cadrul Google, în 2013. În prezent există şapte unităţi AltSchool. În 2015, costul şcolarizării aici era de aproximativ 20.000 de dolari. AltSchool împarte elevii cu vârste cuprinse între patru şi 14 ani în trei grupe – în acest sistem nu există clase tradiţionale. 
     
    O zi obişnuită de şcoală începe cu copiii care semnează prezenţa pe un iPad. O aplicaţie, creată special pentru această şcoală, monitorizează tot ce ţine de elevi: de la notele pe care le obţin ei, până la planuri de învăţare personalizată şi alergii la diverse alimente. Profesorii discută împreună cu familiile copiilor despre copii şi stabilesc apoi un set de obiective pentru ca profesorii să îi înveţe pe copii în funcţie de interesele lor, slăbiciunile şi punctele forte. 
     
    Fiecare copil primeşte un ”playlist” săptămânal de activităţi de învăţare individuale şi de grup ţintite spre atingerea acelor obiective – spre exemplu, unii dintre elevi pot să scrie pe blogurile personale despre hobbyuri precum colecţionarea de monede. Alţii pot face demonstraţii pe baza jocului Pac-Man şi a MaKey MaKey – un circuit simplu care transformă obiectele de zi cu zi în interfeţe. 
     
    Elevii mai mari au participat chiar şi la ore de redesign – un tânăr de 11 ani a adaptat modelul unei săli de clasă într-un circuit de parkour. O altă elevă, care vrea să fie veterinar, avocat, scriitor şi autor de carte manga, a crescut câteva plante şi a creat o grădină interioară – ea a declarat Business Insider că îi plac ”sarcinile adaptate abilităţilor ei”. 
     

  • Miliardarii din Silicon Valley s-au săturat de şcoli normale şi au creat una specială pentru copiii lor. Cum arată – GALERIE FOTO

    Dezvoltatorul de software educaţional AltSchool, cu unităţi în California şi New York, a strâns finanţări de 40 de milioane de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare. Anterior, a avut finanţări de peste 130 de milioane de dolari de la giganţi precum Mark Zuckerberg, Peter Thiel şi Andreessen Horowitz.
     
    Potrivit Business Insider, AltSchool este un sistem de ”microşcoli”, în fiecare dintre acestea învaţă între 35 şi 120 de elevi. Şcoala îşi propune să aducă învăţământul la un nivel adaptat secolului 21. Şcoala a fost fondată de Max Ventilla, un fost manager din cadrul Google, în 2013. În prezent există şapte unităţi AltSchool. În 2015, costul şcolarizării aici era de aproximativ 20.000 de dolari. AltSchool împarte elevii cu vârste cuprinse între patru şi 14 ani în trei grupe – în acest sistem nu există clase tradiţionale. 
     
    O zi obişnuită de şcoală începe cu copiii care semnează prezenţa pe un iPad. O aplicaţie, creată special pentru această şcoală, monitorizează tot ce ţine de elevi: de la notele pe care le obţin ei, până la planuri de învăţare personalizată şi alergii la diverse alimente. Profesorii discută împreună cu familiile copiilor despre copii şi stabilesc apoi un set de obiective pentru ca profesorii să îi înveţe pe copii în funcţie de interesele lor, slăbiciunile şi punctele forte. 
     
    Fiecare copil primeşte un ”playlist” săptămânal de activităţi de învăţare individuale şi de grup ţintite spre atingerea acelor obiective – spre exemplu, unii dintre elevi pot să scrie pe blogurile personale despre hobbyuri precum colecţionarea de monede. Alţii pot face demonstraţii pe baza jocului Pac-Man şi a MaKey MaKey – un circuit simplu care transformă obiectele de zi cu zi în interfeţe. 
     
    Elevii mai mari au participat chiar şi la ore de redesign – un tânăr de 11 ani a adaptat modelul unei săli de clasă într-un circuit de parkour. O altă elevă, care vrea să fie veterinar, avocat, scriitor şi autor de carte manga, a crescut câteva plante şi a creat o grădină interioară – ea a declarat Business Insider că îi plac ”sarcinile adaptate abilităţilor ei”.