BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Interviu cu Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, de Ziua Francofoniei: „Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes”

    Franţa este unul dintre principalii investitori din România de câteva decenii, iar companiile franceze au investit 9,7 miliarde de euro în ţară, adică aproape 10% din stocul total de Investiţii Străine Directe.  În plus, cele două ţări menţin relaţii comerciale strânse. Franţa este al treilea client al României, precum şi al nouălea furnizor. În 2022, Franţa a importat 5,7 miliarde de euro de mărfuri româneşti şi a exportat 4,9 miliarde de euro în România, potrivit celor mai recente date comunicate de reprezentanţii Ambasadei Franţei în România. Cum vede însă Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări în continuare?

    „Mi se pare necesar să subliniez că puterea comerţului bilateral dintre cele două ţări constă în marea sa diversitate. Cu toate acestea, este adevărat că anumite sectoare beneficiază de legături privilegiate. Mă gândesc în special la transport, care singur a generat 29% din comerţul franco-român în 2022. Acest sector mi se pare un simbol perfect al parteneriatelor reciproc avantajoase pe care companiile noastre le-au dezvoltat de-a lungul anilor. De exemplu, Renault a făcut numeroase investiţii în România, prin brandul Dacia, contribuind la dezvoltarea industriei auto româneşti şi promovând creşterea unui mare ecosistem de subcontractare. Dacia, la rândul său, continuă să câştige cotă de piaţă în Franţa. Aş putea aminti şi sectoarele chimice şi cosmetice, în care companiile noastre găsesc numeroase puncte de vânzare în România. Dimpotrivă, românii, de exemplu, profită de excelenţa lor în domeniul IT&C pentru a exporta un număr mare de servicii către clientul lor francez”, a spus  Excelenţa Sa Doamna Laurence Auer, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin. 

    „Sunt mereu impresionată de dinamismul mediului de afaceri românesc. Se dezvoltă foarte rapid de câţiva ani, în special datorită adaptabilităţii actorilor privaţi. Cred că asta explică, cel puţin parţial, rezistenţa economiei româneşti în faţa crizelor succesive pe care le-am trăit în ultimii ani. În 2022, România era a treia cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană şi, conform previziunilor Comisiei Europene, ar trebui să menţină acest rang în 2023, cu o creştere de 2,5%”, a mai adăugat Excelenţa sa. 

    Ea a subliniat, de asemenea, că anul 2023 marchează 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic Franco-Român, a cărui foaie de parcurs a fost actualizată în octombrie 2020. „Acest parteneriat este într-un fel coloana vertebrală a relaţiei bilaterale şi identifică sectoarele economice prioritare în care noi dorim să intensificăm colaborările şi schimburile noastre deoarece potenţialul de dezvoltare este semnificativ. În special, vizează sectoarele de apărare şi energie, în special energia nucleară civilă, două sectoare prioritare pentru cele două ţări ale noastre în contextul actual. Mai mult, Franţa susţine pe deplin aderarea României la OCDE, care marchează, printre altele, recunoaşterea unui mediu de afaceri stabil şi va fi un semnal puternic pentru investitorii străini”. 

    Întrebată care sunt provocările cu care se pot confrunta companiile franceze atunci când desfăşoară afaceri în România, Laurence Auer punctează: „Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes. Companiile se confruntă cu dificultăţi de recrutare din cauza ratei scăzute a şomajului din ţară. În plus, densitatea scăzută a infrastructurii de transport poate fi o barieră pentru companiile noastre, dar ştim că investiţiile în derulare, în special în cadrul PNRR, urmăresc îmbunătăţirea acestui punct”.

    Ce investiţii franceze urmează în România? „Fiind al treilea cel mai mare investitor din România, avem multe proiecte noi, mai ales companii deja prezente care îşi consolidează prezenţa şi deschid noi locaţii de producţie sau vânzare. Mă gândesc în special la Carrefour şi Leroy Merlin, care au anunţat mai multe deschideri de magazine pentru 2023, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.”

    Citiţi continuarea interviului în următoarea ediţie a BUSINESS Magazin. 

     

     

     

  • Altex, liderul pieţei de electro-IT din România, devine partenerul oficial al echipelor naţionale de fotbal ale României, printr-un parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal. Raul Filip, director de achiziţii, Altex: „Ne-am propus să folosim resursele Altex pentru a dezvolta o gamă de produse pentru suporteri”

    Echipamentul şi accesoriile echipei naţionale vor putea fi achiziţionate din magazinele Altex şi Media Galaxy sau de pe platformele online ale retailerului. @ În plus, Altex va lansa ulterior şi o gamă de produse complementare, în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, în care vor fi incluse produse personalizate cu însemnele tricolorilor precum biciclete sau trotinete electrice.

    Altex, liderul pieţei locale de electro-IT, devine partener oficial al echipelor naţionale de fotbal ale României, iar prin acest parteneriat, anunţă reprezentanţii companiei, va fi dezvoltată o nouă gamă de produse destinate suporterilor, printre care se numără inclusiv echipamentul oficial al echipei naţionale de fotbal.

    „Suntem bucuroşi să susţinem sportul românesc, mai ales echipele naţionale de fotbal. Fotbalul trezeşte unele dintre cele mai mari emoţii în inimile românilor, iar Altex va fi mai aproape de consumatori prin acest parteneriat. Susţinem echipa naţională ca simbol al sportului, al efortului depus pentru performanţă şi susţinem un mod de viaţă sănătos. În plus, ne-am propus să folosim resursele Altex pentru a dezvolta o gamă de produse pentru suporteri, în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal”, a spus Raul Filip, director de achiziţii al Altex România, în timpul unei conferinţe de presă.

    Echipamentul şi accesoriile echipei naţionale sunt disponibile pentru cumpărare în magazinele fizice Altex şi Media Galaxy, dar şi pe platformele online ale retailerului.

    În plus, Altex va lansa ulterior şi o gamă de produse complementare, în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, în care vor fi incluse produse personalizate cu însemnele tricolorilor. Câteva exemple de astfel de produse sunt biciclete sau trotinete electrice, precizeză Raul Filip.

    „Această nouă gamă de produse sa va dezvolta în timp. Pentru început, vor fi introduse în portofoliul Altex România circa 10-15 produse”, a mai adăugat el.

    De asemenea, prin parteneriatul semnat astăzi, Altex va contribui la digitalizarea Federaţiei Române de Fotbal, folosindu-se de know-how-ul dobândit în cei 32 de ani de prezenţă pe piaţa românească.

    Acest nou angajament, spune Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, vine într-o perioadă în care Federaţia Română de Fotbal a demarat un proces intensiv de digitalizare a fotbalului românesc.

    „Sunt fericit să urez bun venit în familia fotbalului românesc unui nou partener, un lider de piaţă în domeniul electro-IT. Credem cu tărie că Altex ne va ajuta să furnizăm suportul optim în procesul de implementare a strategiei tehnice şi, implict, în creşterea performanţei sportive a jucătorilor români. Parteneriatul semnat astăzi confirmă încrederea în proiectele FRF a companiilor româneşti de prestigiu”, a mai spus Burleanu.

    Altex este lider pe piaţa de electro-IT din România şi este, totodată, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri.

    Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri – Altex şi Media Galaxy.

    În 2021, ultimul an pentru care sunt date publice disponibile, retailerul a obţinut afaceri de 5,8 mld. lei, cu 16% mai mult decât în 2020, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

     

     

     

  • Care este oraşul din România care investeşte aproape 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea învăţământului creând condiţii mai bune pentru elevi

    Consiliul Judeţean Bihor în parteneriat cu primăria Oradea, cu cinci unităţi de învăţământ şi nouă companii private şi asociaţii vor să implementeze un proiect de aproape 146,6 mil. lei (aproximativ 29 mil. euro) ce prevede creşterea calităţii formării elevilor/studenţilor în raport cu cerinţele pieţei muncii. Oportunitatea de finanţare pentru acest proiect este Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Contribuţia proprie a CJ Bihor la valoarea eligibilă a proiectului este de peste 20,7 mil. lei, fără TVA, reprezentând 20% din valoarea cheltuielilor eligibile.

    ’În baza consultărilor pe care le-am avut cu mediul economic din Oradea, în principal, pentru că aici este deficitul mare de forţă de muncă, am luat decizia să susţinem acest campus pe anumite specializări, în special pe domeniile tehnice, pe partea de industrie, unde avem un deficit important. Dacă reuşim să facem acest proiect, va fi un punct important de conectare între şcoala noastră, atât şcoala tehnică duală cât şi învăţământul superior, şi marile companii membre în acest consorţiu’’, a spus Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Consorţiul pentru implementarea acestui proiect este format din 18 membri, respectiv două autorităţi publice (CJ Bihor – lider de proiect şi primăria Municipiului Oradea), cinci unităţi de învăţământ (Colegiul Tehnic ’’Traian Vuia’’ Oradea, Colegiul Tehnic ’’Mihai Viteazu” Oradea, Liceul Tehnologic ’’Constantin Brâncuşi’’ Oradea, Colegiul Tehnic ’’Alexandru Roman’’ Aleşd şi Liceul Tehnologic ’’Unirea’’ Ştei, la care se adaugă Universitatea Oradea şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor) şi nouă companii private şi asociaţii (Faist Mekatronic, Connectronics România, Vernicolor, Celestica, Purem Oradea, Nidec, Plexus Services RO, Asociaţia Bihor West Professional şi Asociaţia Firmelor Bihorene).

    ’’Cea mai mare parte din valoare, adică aproximativ 80%, ar urma să se investească în finalizarea campusului de pe strada Ceyrat, unde lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 60%. Acolo trebuie să facem partea de digitalizare, să consolidăm partea de eficienţă energetică şi să dotăm atelierele. Diferenţa de sumă se va duce către parteneri, pentru cheltuieli de proiect, pentru bursele elevilor, suportarea unor cheltuieli de transport şi aşa mai departe’’, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

    Campusul şcolar pentru învăţământ dual, aflat în construcţie, este în imediata vecinătate a Universităţii Oradea şi a viitorului Parc Ştiinţific şi Tehnologic, un proiect realizat din fonduri europene de către Consiliul Judeţean Bihor.

     

     

     

  • Update: Tokhit, un start-up din Cluj, susţine că ar fi primit finanţare de 100 mil. $, aproape egală cu toţi banii luaţi de toate start-up-urile din România în întreg anul 2022 de la fondurile de capital de risc. Structura tranzacţiei, numele investitorilor, al avocaţilor şi consultanţilor – secret. Aplicaţia, locul 107 în Apple Store, cu 30 de recenzii.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc. Suma totală a finanţărilor din ecosistemul local de start-up-uri a fost avansată într-un raport HwT şi KPMG.

    Aplicaţia mobilă este “conectată” şi la o criptomonedă, HITT, pentru care firma caută în mod activ “investitori”, adică persoane care să cumpere moneda. Această criptomonedă este legată de promisiunea fondatorilor că utilizatorii reţelei sociale ar urma “să câştige bani din conţinutul pe care îl vor produce”, adică lucrul pe care nu l-au făcut companii cu reţele sociale cu sute de milioane sau miliarde de utilizatori.

    Start-up-ul susţine însă că ar fi atras o capitalizare de 100 de milioane de dolari. “După o investiţie iniţială de 100.000 de dolari şi trei runde de vânzare de tokeni, această nouă rundă de finanţare, care aduce un capital de 100 de milioane de dolari, este cea mai importantă de până acum şi vine să confirme perspectivele de dezvoltare ale TOKHIT”, conform comunicatului de presă.

    Anunţul nu include niciun fel de informaţii despre numele investitorului / investitorilor, evaluarea la care s-ar fi făcut tranzacţia, numele avocaţilor sau consultanţilor implicaţi, singura menţiune fiind aceea că investitorul este “un fond de investiţii internaţional”.

    Comunicatul mai precizează că banii ar urma să fie primiţi de o entitate din Elveţia. “Capitalizarea proiectului se va realiza prin TOKHIT HOLDING Switzerland, care devine astfel şi entitatea principală care va coordona toate operaţiunile de dezvoltare şi promovare la nivel global”, conform comunicatului.

    Comunicatul de presă nu oferă niciun indiciu privind performanţele aplicaţiei care să susţină atragerea unei asemenea finanţări într-un moment în care investitorii au devenit mult mai prudenţi iar evaluările start-up-urilor sunt în picaj.

    Conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple, compania din spatele aplicaţiei mobile este Tokhit App SRL. Datele de la Finanţe arată că firma a fost înfiinţată în aprilie 2021, iar acţionari sunt George Andrei Ureche – 85% din acţiuni şi Safe Invest Tech SRL din Cluj Napoca – 15%.

    Pe site-ul Finanţelor nu este disponibil niciun bilanţ pentru compania Tokhit App SRL.

    Proprietarul firmei Safe Tech Invest este Cristian Voaideş. Compania Safe Tech Invest a raportat în 2021 pierderi de 3 mil. lei la afaceri de 9,3 mil. lei, conform datelor de la Finanţe.

    În magazinul de aplicaţii al Apple nu există detalii despre numărul de descărcări al aplicaţiei. Aplicaţia Tokhit este pe locul 107 în segmentul reţelelor sociale şi a primit doar 30 de ratinguri, conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple. Pe primul loc în categorie este WhatsApp cu 339.000 de ratinguri. Signal este pe locul 14 în top, Skype pe 15 iar Viber pe 17, spre exemplu.

    După instalarea aplicaţiei mobile, proces care presupune şi verificarea adresei de email şi a numărului de mobil, utilizatorul care accesează prima dată Tokhit are acces la un flux de imagini şi video.
    Tokhit nu oferă detalii despre numărul de utilizatori – dar accesând la întâmplare fotografiile şi clipurile livrate de aplicaţie am găsit utilizatori cu 1-2 sau câteva zeci de followeri, dar nu cu mii, zeci de mii sau sute de mii de urmăritori, ca în cazul unor reţele sociale precum Instagram sau TikTok.

    Proiectul pare a fi astfel mai degrabă axat pe zona de criptomonede, şi mai exact pe vânzarea criptomonedei proprii – tokenurile HITT către utilizatorii convinşi de promisiunea că aplicaţia “univers cu o economie proprie, în care creatorii şi utilizatorii pot folosi HITT Tokens pentru a cumpăra, vinde şi tranzactiona NFT-uri, pentru a oferi acces la conţinut premium şi multe altele”, conform unor mesaje publicitare publicate anterior de companie, pe durata anului 2022
    Compania a promovat intens vânzarea de criptomonede pe durata anului trecut, anunţând premii pentru utilizatorii care cumpără monede digitale în valoare de cel puţin 100 de dolari. Conform unei postări recente pe pagina de pe LinkedIn a companiei, care are sub 350 de urmăritori şi indică un număr de 15 angajaţi pentru firmă, preţul unui token HITT este de 0,40 dolari. Compania derulează şi în prezent campanii de atragere de “investiţii” în criptomoneda sa, în tokeni HITT, utilizatorii fiind invitaţi să se înregistreze pentru a putea primi detalii despre cum pot achiziţiona criptomoneda.

    ZF a transmis agenţiei de relaţii publice “Fabrica de PR” şi reprezentanţilor companiei Tokhit întrebări în legătură cu anunţul privind finanţarea şi performanţele companiei.

  • Petre Niculae, unul dintre cei mai discreţi dezvoltatori imobiliari, a investit 18 mil. euro într-o clădire de birouri pe Iuliu Maniu, în proximitatea Plaza România şi a proiectelor rezidenţiale pe care le-a dezvoltat acolo

    PEDRO Construct, compania controlată de omul de afaceri Petre Niculae a investit 18 mil. de Euro în clădirea de birouri Politehnica Business Tower. Proiectul are 9 niveluri, dispune de spații comerciale la parter, iar la etaje de spații de birouri pentru închiriat şi vânzare, însumaând peste 9.500 de metri pătrați construiti. De asemenea, clădirea dispune de acces la 90 locuri de parcare supraterane şi subterane.

    “Am reuşit să ridicăm PBTower în mai puţin de un an. Întregul proiect este gândit să ofere atât clienţilor, cât şi partenerilor şi colaboratorilor, toate facilităţile de care au nevoie. Geometria clădirii şi suprafeţele etajelor oferă o compartimentare flexibilă, astfel încât fiecare etaj să poată acomoda până la patru chiriaşi. Strategia de închiriere ia în calcul şi găzduirea în clădire a unor servicii adiacente, foarte importante pentru zonă şi pentru proiect: restaurant, clinică medicală, bancă, farmacie, spălătorie ecologică”, spune Petre Niculae, fondator PEDRO Construct.

    Amplasat în partea de Centru–Vest a Bucureștiului, în zona Politehnica–Lujerului, pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 15, Politehnica Business Tower beneficiază de o panoramă extinsă pe o rază de câteva sute de metri.

    Accesul auto este unul facil, iar localizarea în apropierea celor 2 stații de metrou Politehnica şi Lujerului, precum şi proximitatea față de stațiile de autobuz fac din noua clădire de birouri un spaţiu potrivit pentru afacerile care pun accent pe condiţiile şi accesibilitatea oferite angajaţilor. De asemenea, în vecinătate sunt 3 mari centre comerciale (Plaza Romania, Afi Palace Cotroceni, Cora Lujerului) şi Universitatea Politehnica.

    “Este prima clădire de birouri pe care PEDRO Construct a dezvoltat-o până în prezent şi se adaugă unui palmares impresionant de dezvoltări imobiliare realizate în cei 30 de ani de activitate ai companiei. Alături de tatăl meu, Petre Niculae, şi de noul partener al afacerii, Florin Ababe, avem planuri importante de investiţii pentru următorii ani, iar proiectele pe care le vom dezvolta vor aduce o nouă viziune şi abordare business-ului nostru, dar şi întregului sector imobiliar”, a spus Lucia Niculae, Business Development Director, Pedro Construct.

    Procesul de închiriere al imobilului este coordonat de compania internaţională Avison Young, prezentă pe piaţa din România din 2017.

    “Zona de Centru-Vest a devenit cea mai importantă zonă de afaceri, atât din punct de vedere al stocului de spaţii moderne cât şi a  activităţii de închiriere. Amplasarea strategică pe Blvd Iuliu Maniu, în imediata vecinătate a Universităţii Politehnice, la mai puţin de 500 m de staţia de metrou Lujerului, ne oferă toate premizele pentru un proces rapid de închiriere al întregului proiect” a subliniat Otilia Bordei, Head of Office Agency, Avison Young România.

     

     

  • Dan Ostahie, proprietarul Altex: Realitatea economică din iunie încoace stă sub semnul inflaţiei. Curios că, în context, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se datorează, probabil, rezervelor pe care le avem

    ♦ Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti ♦ Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului Altex şi Media Galaxy ♦ Retailerul a obţinut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020.

    Dan Ostahie, proprietarul Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori lo­cali, spune că retailerul electro-IT are planuri de dezvoltare în acest an şi acestea vin după un 2022 complicat, care a început bine, dar care pe parcurs a acumulat o serie de probleme.

    Iniţial, eliminarea restricţiilor Covid a adus o înviorare pentru tot ce înseamnă retail, iar în mod particular pentru vânzările Altex acest eveniment a avut un impact favorabil, spune fonda­torul companiei.

    Apoi a venit începutul războiului, la final de fe­bruarie, urmat practic de o cădere abruptă a vân­zărilor atât în online, cât şi în offline. Aceasta a fost o perioa­dă de a­pro­­xi­mativ 45-60 de zile, după care piaţa s-a aco­modat la noua realitate şi uşor, uşor lu­crurile în Româ­nia au revenit la normal.

    „Ulterior am avut de-a face cu o creş­tere destul de bruscă a ROBOR, care a venit pe fondul unei creşteri de inflaţie, un ele­ment nou cu care nu ne-am mai con­frun­tat de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, realita­tea e­co­nomică din luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creş­terea preţurilor la curent electric, prin creş­te­rea dobânzii pe moneda naţională etc. Cu­rios în context, căci sun­tem la începutul lui 2023, cu o inflaţie care are deja două cifre, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se dato­rează, probabil, re­zer­velor pe care le avem.“

    Strict pentru businessul Altex, anul 2022 a adus ca elemente de noutate apariţia războiului şi inflaţia. Totuşi, cel mai important eveniment com­parativ cu perioada 2020-2021 l-a repre­zentat eliminarea restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, spune fondatorul businessului. „S-a întâmplat un fenomen foarte interesant. În timpul pandemiei, datorită lockdown-ului, toate afacerile online au crescut spectaculos.“ Oda­tă cu eliminarea restricţiilor, unele dintre aceste afaceri au avut scăderi pe măsură. Prea puţine companii au reuşit să păstreze cifra de afaceri online şi după ridicarea restricţiilor, spune Ostahie.

    „Din fericire, Altex România a reuşit să îşi consolideze cifra de afaceri în online şi am fost în continuare pe creştere în 2022. Practic, am reuşit să capitalizăm într-o arie nouă de clienţi, câştigată în perioada pandemiei şi am reuşit să ne consolidăm pe acele categorii noi pe care am început să le comercializăm.“

    El nu înaintează însă date exacte privind cifra de afaceri a Altex în 2022. Retailerul a obţinut în anul anterior, în 2021, un business de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020. Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenori­ale româneşti.

    În acest context, ce urmează pentru Altex în 2023? Va fi un an de prudenţă sau de investiţii?

    „Am pornit marketplace-ul, proiect aflat deja în curs de testare, iar în 2023 va avea faza de finalizare. În acest fel, vom creşte portofoliul de produse de pe altex.ro şi implicit şi portofoliul de clienţi. Clienţii vor avea acces la produse noi în categorii precum bricolaj, casă şi grădină, jucării pentru copii, cosmetice, băuturi, auto, sport şi multe altele.“

    Antreprenorul explică astfel că retailerul se află într-o etapă de tranziţie de la tradiţionalul Altex către Altex omnichannel şi cu o etapă mai nouă – marketplace-ul. Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy.

    „Dacă ne uităm în istoria companiei, a existat mai întâi un magazin fizic Altex, apoi a apărut altex.ro, iar acest concept omnichannel se transformă acum într-un marketplace. Ne propunem să fim o alternativă la marii jucători din piaţă, să jucăm rolul unui marketplace de dimensiune mare şi să democratizăm site-ul altex.ro către alţi comercianţi care să îşi vândă produsele contribuind la dezvoltarea retailului modern şi la creşterea competiţiei din piaţă.“

    El vede compania dezvoltându-se pe de-o parte în zona de tehnologie şi pe de alta, pe lângă categoriile tradiţionale, e vorba şi de categorii noi, precum produsele de energie verde, panouri fotovoltaice pentru acasă, care intră în sortimentul Altex.

    „Zona de fotovoltaice a câştigat amploare şi cred că este o tendinţă care se va păstra şi în următorii ani. În 2023, noi vedem o creştere a companiei, prin acomodare de categorii noi, prin dezvoltarea reţelei cu magazine de sine stătătoare şi, apoi, prin încorporarea produselor de energie verde pentru acasă. Ne aşteptăm să vedem tot felul de ghiduri destinate uzului casnic pentru producerea de energie proprie.“

    Omul de afaceri crede că o lecţie sau mai degrabă o reconfirmare a anului 2022 a fost faptul că a anticipat corect dezvoltarea din zona de energie verde şi a înţeles necesitatea extinderii centrelor logistice şi a magazinelor verzi, independente energetic, prin investiţii importante în panouri fotovoltaice.

    „Până în prezent, Altex a pus în funcţiune peste 8.000 de panouri fotovoltaice pe clădirile în proprietate, dar a instalat şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Am fost anticipativi şi asta a fost o lecţie importantă, aceea de a face lucrurile la vremea lor.“

    Între timp, şi preţurile la fotovoltaice au crescut, deci a fost şi o investiţie eficientă din punct de vedere costuri.

    „Continuăm acest angajament al nostru de a fi un exemplu în implementarea politicilor de protecţia a mediului în retailul românesc. Acest demers noi l-am început deja de doi ani, prin implementarea sistemelor de energie regenerabilă, pe clădirile proprii Altex.“

    Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macro-economică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

    „Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect, (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.“

    Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare.

    „Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe. Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european.“

    El vorbeşte şi de refuzul Austriei în ceea ce priveşte acceptarea România în spaţiul Schengen. Ostahie crede că este de fapt un refuz al comunităţii europene şi este o veste proastă nu doar pentru noi, ci şi pentru ei.

     

     

     

     

     

     

     

  • Dan Ostahie, proprietarul Altex: Realitatea economică din iunie încoace stă sub semnul inflaţiei. Curios că, în context, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se datorează, probabil, rezervelor pe care le avem

    ♦ Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti ♦ Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului Altex şi Media Galaxy ♦ Retailerul a obţinut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020.

    Dan Ostahie, proprietarul Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori lo­cali, spune că retailerul electro-IT are planuri de dezvoltare în acest an şi acestea vin după un 2022 complicat, care a început bine, dar care pe parcurs a acumulat o serie de probleme.

    Iniţial, eliminarea restricţiilor Covid a adus o înviorare pentru tot ce înseamnă retail, iar în mod particular pentru vânzările Altex acest eveniment a avut un impact favorabil, spune fonda­torul companiei.

    Apoi a venit începutul războiului, la final de fe­bruarie, urmat practic de o cădere abruptă a vân­zărilor atât în online, cât şi în offline. Aceasta a fost o perioa­dă de a­pro­­xi­mativ 45-60 de zile, după care piaţa s-a aco­modat la noua realitate şi uşor, uşor lu­crurile în Româ­nia au revenit la normal.

    „Ulterior am avut de-a face cu o creş­tere destul de bruscă a ROBOR, care a venit pe fondul unei creşteri de inflaţie, un ele­ment nou cu care nu ne-am mai con­frun­tat de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, realita­tea e­co­nomică din luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creş­terea preţurilor la curent electric, prin creş­te­rea dobânzii pe moneda naţională etc. Cu­rios în context, căci sun­tem la începutul lui 2023, cu o inflaţie care are deja două cifre, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se dato­rează, probabil, re­zer­velor pe care le avem.“

    Strict pentru businessul Altex, anul 2022 a adus ca elemente de noutate apariţia războiului şi inflaţia. Totuşi, cel mai important eveniment com­parativ cu perioada 2020-2021 l-a repre­zentat eliminarea restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, spune fondatorul businessului. „S-a întâmplat un fenomen foarte interesant. În timpul pandemiei, datorită lockdown-ului, toate afacerile online au crescut spectaculos.“ Oda­tă cu eliminarea restricţiilor, unele dintre aceste afaceri au avut scăderi pe măsură. Prea puţine companii au reuşit să păstreze cifra de afaceri online şi după ridicarea restricţiilor, spune Ostahie.

    „Din fericire, Altex România a reuşit să îşi consolideze cifra de afaceri în online şi am fost în continuare pe creştere în 2022. Practic, am reuşit să capitalizăm într-o arie nouă de clienţi, câştigată în perioada pandemiei şi am reuşit să ne consolidăm pe acele categorii noi pe care am început să le comercializăm.“

    El nu înaintează însă date exacte privind cifra de afaceri a Altex în 2022. Retailerul a obţinut în anul anterior, în 2021, un business de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020. Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenori­ale româneşti.

    În acest context, ce urmează pentru Altex în 2023? Va fi un an de prudenţă sau de investiţii?

    „Am pornit marketplace-ul, proiect aflat deja în curs de testare, iar în 2023 va avea faza de finalizare. În acest fel, vom creşte portofoliul de produse de pe altex.ro şi implicit şi portofoliul de clienţi. Clienţii vor avea acces la produse noi în categorii precum bricolaj, casă şi grădină, jucării pentru copii, cosmetice, băuturi, auto, sport şi multe altele.“

    Antreprenorul explică astfel că retailerul se află într-o etapă de tranziţie de la tradiţionalul Altex către Altex omnichannel şi cu o etapă mai nouă – marketplace-ul. Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy.

    „Dacă ne uităm în istoria companiei, a existat mai întâi un magazin fizic Altex, apoi a apărut altex.ro, iar acest concept omnichannel se transformă acum într-un marketplace. Ne propunem să fim o alternativă la marii jucători din piaţă, să jucăm rolul unui marketplace de dimensiune mare şi să democratizăm site-ul altex.ro către alţi comercianţi care să îşi vândă produsele contribuind la dezvoltarea retailului modern şi la creşterea competiţiei din piaţă.“

    El vede compania dezvoltându-se pe de-o parte în zona de tehnologie şi pe de alta, pe lângă categoriile tradiţionale, e vorba şi de categorii noi, precum produsele de energie verde, panouri fotovoltaice pentru acasă, care intră în sortimentul Altex.

    „Zona de fotovoltaice a câştigat amploare şi cred că este o tendinţă care se va păstra şi în următorii ani. În 2023, noi vedem o creştere a companiei, prin acomodare de categorii noi, prin dezvoltarea reţelei cu magazine de sine stătătoare şi, apoi, prin încorporarea produselor de energie verde pentru acasă. Ne aşteptăm să vedem tot felul de ghiduri destinate uzului casnic pentru producerea de energie proprie.“

    Omul de afaceri crede că o lecţie sau mai degrabă o reconfirmare a anului 2022 a fost faptul că a anticipat corect dezvoltarea din zona de energie verde şi a înţeles necesitatea extinderii centrelor logistice şi a magazinelor verzi, independente energetic, prin investiţii importante în panouri fotovoltaice.

    „Până în prezent, Altex a pus în funcţiune peste 8.000 de panouri fotovoltaice pe clădirile în proprietate, dar a instalat şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Am fost anticipativi şi asta a fost o lecţie importantă, aceea de a face lucrurile la vremea lor.“

    Între timp, şi preţurile la fotovoltaice au crescut, deci a fost şi o investiţie eficientă din punct de vedere costuri.

    „Continuăm acest angajament al nostru de a fi un exemplu în implementarea politicilor de protecţia a mediului în retailul românesc. Acest demers noi l-am început deja de doi ani, prin implementarea sistemelor de energie regenerabilă, pe clădirile proprii Altex.“

    Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macro-economică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

    „Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect, (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.“

    Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare.

    „Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe. Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european.“

    El vorbeşte şi de refuzul Austriei în ceea ce priveşte acceptarea România în spaţiul Schengen. Ostahie crede că este de fapt un refuz al comunităţii europene şi este o veste proastă nu doar pentru noi, ci şi pentru ei.

     

     

     

     

     

     

     

  • Povestea românului care a renunţat să lucreze pentru alţii într-o multinaţională şi a transformat o resursă pe care România o are din belşug şi la care are acces oricine într-o afacere

    După ce a lucrat mai mulţi ani ca director de marketing într-o multinaţională axată pe vânzarea de echipamente medicale, Ionuţ Gabriel Chivu a decis să pună bazele unei afaceri pe care să o dezvolte împreună cu soţia sa. 

    Antreprenorul s-a inspirat chiar din nevoia de apă a familiei sale şi a creat un business prin care distribuie un sistem de filtrare a apei, printr-un magazin online propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG.

    Ideea de business i-a venit lui Ionuţ Gabriel Chivu când pleca în delegaţii, iar familia sa se lovea de dificultatea aprovizionării cu apă. „Aveam şi dubii referitoare la apa transportată la PET, mai ales în contextul în care, pe timp de vară, plasticul nu este un material bun în care să stea apa.

    Mi-a atras atenţia faptul că pe fiecare dintre sticle scrie ca acestea să fie transportate la temperaturi cuprinse între 5 şi 25 de grade şi să fie ferite de razele soarelui. Vorbim despre transportul de la sursă, de la izvor, de la hipermarket în casa noastră – nu ştiu câţi respectă aceste reguli“, a povestit Ionuţ Gabriel Chivu într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    A ajutat la conturarea businessului şi faptul că înainte, la locul de muncă său de muncă, în rolul de marketing director al unei companii axate pe vânzarea de dispozitive medicale, acestea filtrau oxigenul printr-un procedeu asemănător celui de filtrare a apei.

    Primul pas în conturarea businessului a fost alegerea numelui firmei, având în vedere că s-au gândit din capul locului să creeze un produs cu brand propriu. „Ne-am gândit să începem cu un brand propriu, Kiwi Line Concept; mie în liceu îmi spuneau Kiwi colegii, de la Chivu, astfel că aşa am creat şi numele brandului, KLC Aqua“, povesteşte antreprenorul.
    Odată setat numele brandului, au găsit un producător care să realizeze produsul.

    S-au gândit de la început că vor intra în mediul online, iar din momentul în care au lansat site-ul propriu, au intrat şi în marketplace-ul eMAG. „În firmă sunt one man show şi corespondez foarte bine cu colegii din eMAG – îi consider ca fiind agenţii de vânzări pe care nu îi am, comisioanele pe care le percep nu mă interesează fiindcă îi consider drept cei mai buni vânzători“, explică el.  Precizează că în prezent 30-35% din businessul său este generat de eMAG.

    În ceea ce priveşte contextul generat de pandemia de COVID-19, spune că a avut un mic blocaj din cauza stocului, tocmai când făcea aprovizionarea, însă şi-au revenit rapid. „În clădirea de birouri unde aveam activitate se aflau undeva la 20 de firme pe etaj- m-am bucurat foarte tare. Mi-am reglat stocurile destul de rapid, iar potenţialul, cu COVID sau fără, îl văd ca fiind bun, avem o creştere de 120% anul acesta în perioada ianuarie-august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce poate învăţa România de la Polonia când vine vorba de dezvoltare regională: Aproape 500 de firme cu capital românesc sunt active în Polonia, cea mai puternică economie din regiune, pe când pe plan local sunt de trei ori mai multe firme poloneze. Cine sunt investitorii?

    În Polonia, cea mai puternică economie din regiune, sunt active aproape 500 de firme româneşti, cele mai multe cu activitate în sectorul de transport, spun reprezentanţii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    „Există 478 de companii cu capital românesc în Polonia. Principalele domenii de activitate ale acestor firme sunt transportul rutier de mărfuri (99 firme), lucrările de construcţii pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale (30) şi comerţul cu ridicata nespecializat (24)”, precizează oficialii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    Răspunsurile oferite au venit la solicitarea ZF, care a vrut să vadă cum au evoluat în ultimii ani economiile ţărilor din Occident, dar şi ale celor din regiune. ZF a trimis astfel solicitări unora dintre principalii parteneri comerciali ai României pentru a vedea unde sunt aceste economii astăzi, dar şi ce relaţii comerciale există între aceste state şi România.

    Potrivit Ministerului de Afaceri Externe al României, cele mai importante firme cu capital românesc înregistrate în această ţară sunt UTI Grupa Polska (servicii), Tohani Polska (vin), Global Food Poland (filiala a European Drinks), Zumzi/ Neogen (care a achiziţionat, în prima parte a anului 2015, platforma Gruper.pl – al doilea site de cupoane de reduceri din Polonia, ca număr de clienţi), Credit Gold & GF 2003 SRL – Teilor Poland Limited Liability Company (retailer bijuterii), Demiuma Comimpex – Nissa (producător şi retailer de fashion), Electrogrup PL Limited Liability Company (construcţii civile / producător şi retailer vin românesc), Superbet Zakłady Bukmacherskie Sp. z o.o. (jocuri de noroc).

    La polul opus, în România sunt aproape 1.400 de firme poloneze, de trei ori mai multe decât cele locale în această ţară.

    „Conform statisticii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2021, în România erau înregistrate 1.359 de companii poloneze, cu un capital direct investit de 310,9 milioane de euro. Polonia se situează pe locul 19 în rândul investitorilor străini (…)”, conform Ministerul de Afaceri Externe.

    Societăţile comerciale cu capital polonez sunt implicate în industria chimică, alimentară, în sectorul materialelor de construcţii, în producţia de ambalaje metalice uşoare, în transporturi,  turism şi activităţi comerciale, conform aceleiaşi surse. Printre investiţiile amintite de MAE se numără Maspex – Tymbark la Vălenii de Munte (producţia de sucuri naturale şi băuturi instant), Can Pack în Bucureşti (ambalaje usoare din aluminiu pentru industria alimentară), Uzinele Sodice Govora – compania poloneză Ciech, Romceram SA din Roman – Cersanit Polonia (materiale de construcţii), Diana Forest din Bacău – compania Barlinek (producător de parchet din lemn), PKN Orlen (terminal feroviar pentru bitum, la Floresti – Prahova), AmRest (Starbucks şi Burger King – francizele din România), Alior Bank şi LPP (cu brandurile de modă Reserve, Cropp, House, Mohito, Sinsay).

    Cum vede mediul de business din Polonia România de astăzi?

    „Punctele forte sunt forţa de muncă calificată, poziţia geografică a României, apropierea geografică faţă de Polonia şi atitudinea pozitivă faţă de polonezi. Ca puncte slabe amintim instabilitatea politică, birocraţia şi impredictibilitatea fiscală”, spun oficialii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    Polonia este cea mai puternică economie regională şi o ţară care a mizat pe dezvoltare în afara graniţelor. Astfel, multe branduri au început să se extindă întâi în regiune şi apoi au continuat expansiunea către Occident.

    Aceste măsuri se văd şi pe plan intern. Astfel, un salariat din Polonia câştigă astăzi, în medie, de 4,5 ori mai mult decât o făcea în 1998, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de Ambasada Poloniei la Bucureşti. Mai exact, în 1998, salariul mediu brut era de 1.239 de zloţi, versus 5.662 de zloţi la final de 2021, conform aceleiaşi surse.

    Spre comparaţie, în România, salariul mediu brut era la final de 2021 de 5.535 de lei (5.260 de zloţi la cursul actual), versus 1.318 lei în 1998. Creşterea e de 4,2 ori, deci apropiată de cea din Polonia, la fel şi nivelul salarial.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din economie, în Polonia sunt 16,65 de milioane de oameni încadraţi în muncă, la o populaţie de 38 de milioane de oameni, o populaţie dublă faţă de a României. Acest număr este influenţat în primul rând de populaţie şi apoi de fluctuaţia acesteia şi de procesul de emigraţie/ imigraţie.

    România, pe de altă parte, una dintre cele mai sărace ţări din UE, este cunoscută pentru faptul că mulţi locuitori aleg să plece să muncească în Occident, unde salariile sunt mai mari. Deşi nivelul de trai a crescut constant, mirajul Vestului a rămas. Astfel, sunt oameni care pleacă pe salarii mai mari, fără a ţine cont de preţuri sau de costul vieţii din ţara de destinaţie. În România sunt astăzi 5,5 milioane de salariaţi, cu 300.000 mai mulţi decât acum 24 de ani. Numărul de angajaţi e de trei ori mai mic decât cel din Polonia, deşi populaţia e doar de două ori mai mică.

    În continuare, deşi nivelul de trai din România a crescut, anual sunt zeci sau chiar sute de mii de români care emigrează în căutarea unei vieţi mai bune. Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au dezvoltat în ultimele două-trei decenii, însă mai au până să prindă din urmă Occidentul.

    Spre exemplu, PIB-ul Poloniei a crescut de aproape patru ori în perioada 1998-2021, de la 174,7 mld. dolari la 674 mld. dolari. În ceea ce priveşte România, economia a crescut mai rapid. PIB-ul este de 6,5 ori mai mare acum ca în 1998, ajungând până la 240 mld. euro.

     

     

  • Anul soarelui: Care sunt cele mai mari 10 parcuri solare avizate în 2022 şi cine sunt greii din spatele lor? Dacă se vor realiza, investiţiile sar de 2 mld. euro

    Anul 2022 a echivalat cu relansarea proiectelor de energie verde pe plan local, vedeta incontestabilă a noului val de regenerabile fiind investiţiile în energia solară. Spre exemplu, doar cele mai mari 10 proiecte solare care au obţinut avizul tehnic de racordare la reţea anul acesta au o capacitate de peste 2.500 MW, realizarea lor presupunând investiţii de peste 2 miliarde de euro.

    Potrivit datelor centralizate de ZF de pe site-ul Transelectrica, cele mai mari trei parcuri avizate anul acesta ar urma sa fie realizate în Arad, cel mai mare având o capacitate uriaşă, de peste 1.000 MW. Dimensiunea proiectului este fără precedent în România, acesta fiind dezvoltat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, proprietarul grupului Monsson, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde din România. Proiectul a fost însă cumpărăt de britanicii de la Actis.

    Următoarele două proiecte ca şi capacitate sunt deţinute de italienii de la Enel care însă au anunţat un exit total de pe piaţa locală fiind în discuţii exclusive cu grecii de la PPC.

    OMV Petrom este un alt investitor în energia solară având în dezvoltare mai multe parcuri alături de CE Oltenia.

    În acest moment, România are o capacitate în proiectele solare de circa 1.300 MW.