Tag: deutsche bank

  • Pe când o “Mafie Românească”, asemănătoare cu “Indian Mafia”?

    Aşadar, avem un val de şefi de companii de origine indiană, o schimbare semnificativă, atât de importantă încât profesorii de economie au început să o analizeze, pentru a determina ce au aceştia în plus şi de unde vine calitatea managerului indian.

    Şi nu este vorba aici numai de executivii enumeraţi mai sus; practic putem lua orice mare companie din lume şi veţi descoperi lesne în top management cel puţin un indian, dacă nu mai mulţi. În Silicon Valley un inginer din trei este de origine indiană, şi mulţi dintre ei vor rămâne în istoria tehnologiei, pentru că au inventat sau au contribuit la portul USB, procesorul Pentium de la Intel, sistemul de operare Android, browserul Chrome sau serviciul de mesagerie electronică Hotmail; probabil, practic vorbind, orice produs major din zona tehnologiei apărut în ultimele două decenii are cel puţin un naş indian.

    Cunoscătorii vorbesc despre o „Indian Mafia” – formulare care defineşte influenta reţea de ingineri, antreprenori şi executivi de origine indiană din Silicon Valley. Indian Mafia este fie şcolită în occident, fie la IIT, Indian Institutes of Technology, un grup de 19 centre de studii superioare din mai multe oraşe indiene, socotite a fi cu nimic mai prejos decât MIT, Massachusetts Institute of Technology – este cazul chiar al lui Sundar Pichai.

    Atingem aici fondul problemei: unu, de ce au indienii succes? şi doi, cum au acţionat?

    Specialiştii spun că au succes pentru că ştiu bine engleză, pentru că sunt ambiţioşi, pentru că înţeleg în mod profund pieţele emergente, pentru că au vocaţia inginerească în sânge şi pentru că sunt persoane modeste. Engleza o stăpânesc pentru că sistemul educaţional a rămas profund influenţat de cel britanic, ambiţia se traduce prin dorinţa de a-şi depăşi condiţia, de a „ieşi din sărăcie”, cunoaşterea pieţelor emergente nu mai trebuie să o explic, dar o exemplific cu Skype Translator, instrumentul pus la punct de Gurdeep Singh Pall, cu Android One – sistemul de smartphone-uri accesibile propus de Sundar Pichai pentru India – sau cu lansarea Windows 10 în Kenya, la care a participat Satya Nadella, CEO Microsoft. Vocaţia de ingineri este cumva firească, iar modestia vine din educaţie şi din felul lor de a fi – Microsoft şi Google au căpătat, influenţate de Nadella şi de Pichai, dimensiuni mult mai „umane”, companiile au devenit mult mai apropiate de angajaţi decât au fost sub Bill Gates, Steve Ballmer sau Larry Page. 

    Cum au acţionat? Pomenitul IIT a apărut în 1961, printr-o lege specială, dar prima idee a unei astfel de reţele de şcoli a apărut încă din 1946. Primul institut a fost înfiinţat în 1950; iniţial au fost şapte instituţii de învăţământ, declarate de importanţă naţională, iar în 2008 au fost adăugate alte nouă. Sunt autonome, dar supravegheate de un consiliu, iar preşedintele Indiei este, practic, liderul organizaţiei. Şi chiar dacă în topurile universităţilor realizate de occidentali indienii nu se plasează pe poziţii tocmai fruntaşe, în ansamblu organizaţia a devenit un brand, iar rezultatele se văd cât se poate de limpede tocmai prin absolvenţii pe care îi livrează lumii, foarte bine pregătiţi, trecuţi prin filtrele unor examene şi având cunoştinţe la care occidentalii nici nu visează.

    De o bucată de vreme Business Magazin a început să identifice un contingent important de executivi români care lucrează în străinătate, în occident, în Japonia, în Rusia sau în Africa. Silviu Popovici tocmai a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare, director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe, 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori, Călin Drăgan îl urmează îndeaproape din Japonia, unde conduce afacerile de 4 miliarde de euro ale Coca-Cola East Japan, iar Angela Creţu a preluat recent conducerea unei regiuni de 17 ţări din poziţia de group vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Avon; românii conduc bănci, operaţiuni industriale şi companii în multe ţări ale lumii. Totuşi, nu se poate vorbi de o „Mafie românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia” din Silicon Valley, ceva care s-ar dovedi cât se poate de folositor pentru amărâta Românie – un corp de executivi mai eficienţi şi mai influenţi decât ambasadorii, un grup de creiere care să educe, să influenţeze, să fie invocate drept exemple că „se poate” şi care să scoată ţara asta din mlaştină.

    Glumeţii care îmi vor oferi exemple de mafioţi români reali, de hoţi adică, să se abţină.

    Restul, să recapitulăm: educaţie de top, o acţiune coerentă a autorităţilor, limbi străine, ambiţie, vocaţie şi, partea care îmi place cel mai mult, modestia, umilinţa. Pare atât de simplu şi este, în realitate, atât de complicat.

  • O persoană modestă în locul stăpânilor universului

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din germania, a încercat fără prea mare succes în ultima perioadă să îşi refacă imaginea şifonată de o serie de probleme cu autorităţile de reglementare şi justiţia, care includ investigaţii legate de manipularea dobânzilor, nereguli la vânzarea instrumentelor derivate, Evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La numai o lună după ce a fost amendată cu nu mai puţin de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea dobânzii interbancare libor, Deutsche Bank a luat prin surprindere piaţa financiară, anunţând demisia directorilor generali Anshu Jain şi Jurgen Fitschen. Conducerea băncii va fi încredinţată britanicului John Cryan, fost director financiar al băncii elveţiene UBS, care va avea dificila sarcină de a spăla imaginea instituţiei financiare şi de a creşte profitabilitatea.

    DEUTSCHE BANK a prezentat în luna aprilie o schimbare radicală de management, într-o ultimă încercare de recâştigare a încrederii în administrarea băncii, dar unii acţionari au cerut mai multe modificări. Cryan, în vârstă de 54 de ani, este membru în consiliul de supraveghere al instituţiei financiare din 2013. El îl va înlocui pe Jain, care va demisiona pe 30 iunie, şi va deveni singurul director general atunci când celălalt CEO, Jurgen Fitschen, va renunţa la funcţie în luna mai a anului viitor.

    Noul director general, care îşi va prelua atribuţiile pe 1 iulie, a fost puternic implicat în planul pentru noua strategie a băncii, fiind improbabil să o modifice semnificativ, potrivit unei surse citate de Reuters.
    Planul strategic a fost criticat de acţionari ca fiind insuficient şi tardiv. ”Este nevoie de multe alte detalii. Este o muncă uriaşă. Deutsche Bank este una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume şi cea mai mare din Germania„, explică Chris Wheeler, analist la Atlantic Equities în Londra. Un alt analist a arătat că Cryan a ajutat la scoaterea din criză a băncii elveţiene UBS. ”Cryan este o persoană modestă, spre deosebire de generaţia actuală, care se crede stăpâna universului„, a adăugat acesta.

    Preşedintele consiliului de supraveghere al Deutsche Bank, Paul Achleitner, consideră că decizia de retragere luată de Jain şi Fitschen demonstrează angajamentul lor de a pune interesul băncii mai presus de interesele lor personale.
    Planul de restructurare a băncii are rolul să reducă cheltuielile cu 3,5 miliarde de euro pe an până în 2020. Potrivit planului, banca intenţionează să taie îndatorarea cu 150 de miliarde de euro la divizia de investiţii, până în 2018, prin restrângerea operaţiunilor cu instrumente derivate şi optimizarea altor activităţi.

    Reorganizarea va costa circa 800 de milioane de euro, urmând să aibă un impact asupra veniturilor anuale de aproximativ 600 de milioane de euro. Deutsche Bank intenţionează să se retragă din 7-10 ţări, dintr-un total de 70 în care este prezentă, şi să închidă până la 200 de sucursale, dar şi să cheltuiască până la 2,5 miliarde de euro cu proiecte digitale şi extinderea operaţiunilor de tranzacţii şi a diviziei de management al averilor. Profitul net al băncii a scăzut în primul trimestru la 544 milioane de euro, de la 1,1 miliarde de euro în intervalul similar al anului trecut, afectat de costuri legale de 1,5 miliarde de euro.
     

  • S&P a retrogradat ratingurile mai multor bănci, între care Deutsche Bank şi Barclays

    Agenţia de evaluare financiară a redus cu o treaptă calificativul Barclays la nivelul A cu perspectivă negativă, iar cel al Deutsche Bank la nivelul BBB cu perspectivă pozitivă, acesta fiind cu trei trepte peste nivelul junk, nerecomandat investiţiilor.

    Perspectiva ratingului Royal Bank of Scotland a fost redusă de la pozitivă la stabilă, iar cea a Commerzbank la negativă.

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, are probleme de imagine din cauza numeroaselor litigii în care este implicată. Directorii generali ai Deutsche Bank, Anshu Jain şi Juergen Fitschen, şi-au anunţat demisiile în această săptămână.

    John Cryan, fost director financiar al băncii elveţiene UBS, în prezent membru în consiliul de supraveghere al Deutsche Bank, îl va înlocui pe Jain, care va demisiona la sfârşitul lunii iunie. Cryan va deveni singurul director general al Deutsche Bank atunci când Fitschen va renunţa la funcţie, în luna mai a anului viitor.

    S&P a confirmat totodată ratingurile Lloyds Bank şi HSBC Bank, cu perspective stabile.

  • Deutsche Bank plăteşte o amendă de 2,5 miliarde de dolari pentru închiderea unor investigaţii

    LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă în calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză. În prezent, rata este folosită pentru stabilirea dobânzilor pentru împrumuturi şi contracte financiare în valoare de peste 300 de mii de miliarde de dolari, relatează MarketWatch.

    Banca germană a recunoscut acuzaţiile, precum şi faptul că sistemul de monitorizare internă a fost insuficient pentru a preveni influenţarea incorectă a LIBOR.

    Acordul de joi închide investigaţiile autorităţilor federale americane şi ale statului New York, precum şi cele ale Autorităţii pentru Conduită Financiară din Marea Britanie. Autorităţile respective au investigat acuzaţiile că angajaţii Deutsche Bank au manipulat LIBOR.

    Deutsche Bank a anunţat miercuri că în primul trimestru a suplimentat cu 1,5 miliarde de euro (1,61 miliarde dolari) rezervele pentru litigii, pe lângă fondurile de 3,2 miliarde de euro alocate anterior.

    Anul trecut, banca franceză BNP Paribas a plătit aproape 9 miliarde de dolari şi a recunoscut că a încălcat sancţiunile impuse de SUA unor state precum Iranul.

    A doua mare bancă germană, Commerzbank, a plătit în luna martie 1,45 miliarde de dolari într-un caz similar.

    În 2013, Deutsche Bank s-a aflat printre mai multe bănci americane şi europene care au plătit sume de ordinul miliardelor de dolari pentru închiderea unei investigaţii antitrust din Europa, privind manipularea dobânzilor. În cadrul acordului, Deutsche Bank a plătit circa 725 de milioane de euro.

    În urma acordului convenit joi, suma totală plătită de Deutsche Bank pentru manipularea dobânzilor este de circa 3 miliarde de dolari, aproape dublă faţă de cea de 1,5 miliarde de dolari suportată de banca elveţiană UBS la sfârşitul anului 2012.

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • Deutsche Bank raportează pierderi de 92 de miloane de euro în trimestrul trei

    Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.

    Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.

    Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.

  • Nori americani peste băncile europene

    Commerzbank, a doua bancă a ţării, unde statul german deţine 17% din acţiuni, este acuzată că a transferat bani prin filialele sale din SUA în numele unor companii din Iran şi Sudan, aflate pe lista ţărilor sancţionate de SUA, iar rezultatul ar putea fi o amendă de cel puţin 500 mil. dolari.

    Prima bancă europeană amendată a fost cea mai mare bancă din Franţa, BNP Paribas, care a acceptat să plătească daune de 8,97 mld. dolari pentru încălcarea legislaţiei americane contra spălărilor de bani, prin faptul că a ajutat în perioada 2004-2012 o serie de clienşi să eludeză sancţiunile impuse de SUA unor ţări ca Sudan, Iran sau Cuba. Jean-Laurent Bonnafe, CEO al BNP Paribas, a declarat că “regretă profund” comportamentul incorect al unor funcţionari din bancă şi a promis că va aplica un plan de întărire a sistemelor de control intern.

    Suma imputată băncii franceze depăşeşte de departe amenda de 1,9 mld. dolari plătită de HSBC într-un caz similar din 2012. Presa americană a scris că investigaţiile derulate de SUA ar viza şi alte bănci europene, care şi-au declarat deja disponibilitatea deplină de a coopera cu autorităţile americane: Credit Agricole, Societe Generale, UniCredit.

    Amenda aplicată BNP Paribas a stârnit proteste la Bruxelles, în rândul bancherilor europeni, dar şi la Moscova, unde Vladimir Putin nu a ratat ocazia să explice că amenda este o răfuială a SUA pentru că Franţa nu a renunţat la contractul de livrare de nave de război Mistral către Rusia.

  • Familia regală din Qatar va prelua o participaţie semnificativă la cea mai mare bancă din Germania

     Deutsche Bank a majorat capitalul cu 10,2 miliarde de euro în 2010 şi cu 3 miliarde de euro în 2013, însă fondurile nu au fost suficiente pentru a linişti temerile investitorilor privind situaţia capitalului, în contextul reglementărilor mai stricte ale autorităţilor europene, potrivit CNBC.

    Un pachet de acţiuni în valoare de 1,75 miliarde de euro a fost plasat deja unui vehicul investiţional deţinut de şeicul Hamad Bin Jassim Bin Jabor Al-Thani din Qatar, potrivit unui comunicat al Deutsche Bank.

    Banca vrea să atragă restul de 6,3 miliarde de euro de la acţionarii existenţi.

    Deutsche Bank intenţionează să se concentreze asupra unei “creşteri accelerate”, pentru care va angaja bancheri de top din SUA, va investi circa 200 de milioane de euro în îmbunătăţiri tehnologice în Germania şi restul Europei, va angaja până la 100 de consilieri pentru a acorda suport clienţilor corporate şi va dezvolta afacerile de administrare a averii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Deutsche Bank a investit 10 mil euro în România, într-un centru care va produce software pentru bancă

     “Prin deschiderea acestui centru, Deutsche Bank îşi consolidează angajamentul pe termen lung faţă de România. DB Global Technology va dezvolta soluţii software avansate pentru numeroase activităţi ale Deutsche Bank, a declarat joi reprezentantul băncii germane în România, Mihai Ionescu.

    DB Global Technology SRL a fost înfiinţată în septembrie 2013, iar primii angajaţi ai centrului şi-au început ativitatea în luna ianuarie a acestui an.

    Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, valoarea costurilor salariale pe care Deutsche Bank le va suporta până la finele anului 2016 pentru cei aproximativ 500 de angajaţi care îşi vor desfăşura activitatea în centrul din Bucureşti se va ridica 39,24 milioane de euro, din care 15,69 milioane de euro vor fi acoperiţi prin schema de ajutor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro