BusinessMagazin

Tag: descoperire

  • Descoperire şocantă. Ce trebuie să ştii dacă îţi cumperi sau adopţi un câine

    Cum comparaţi vârsta unui câine cu cea a unei persoane? O metodă populară spune că ar trebui să înmulţiţi vârsta câinelui cu 7 ani pentru a calcula vârsta animalului de companie în „ani umani”.

    Însă o nouă cercetare publicată în revista Cell Systems demontează această metodă. Şi asta pentru că oamenii de ştiinţă din spatele unui nou studiu spun că oamenii şi câinii nu îmbătrânesc în acelaşi ritm, scriu cei de la CNN.

    Cercetătorii de la Universitatea din California San Diego School of Medicine au dezvoltat o nouă formulă care ţine cont de această variantă. Urmărirea modificărilor moleculare în ADN-ul  câinilor din rasa Labrador, în special „schimbarea tiparelor grupărilor metilice” din genomul lor, arată modul în care câinii îmbătrânesc cu o viteză mult mai rapidă decât oamenii la începutul vieţii, apoi ritmul îmbătrânirii încetineşte după atingerea maturităţii.

    „Acest lucru are sens atunci când te gândeşti că, la urma urmei, un câine în vârstă de nouă luni poate avea pui, aşa că ştiam deja că raportul 1: 7 nu era o măsură exactă a vârstei”, spune Trey Ideker, autorul principal al studiului.

    Pe baza studiului, un câine în vârstă de un an se compară cu un om în vârstă de 30 de ani, un câine în vârstă de patru ani cu un om în vârstă de 52 de ani. Rata îmbătrânirii scade după ce câinii împlinesc 7 ani.

    Noua formulă „este prima care este transferabilă între specii”, iar oamenii de ştiinţă intenţionează să îşi testeze constatările asupra altor rase de câini pentru a studia impactul longevităţii asupra descoperirilor lor, potrivit unui comunicat.

    De asemenea, cercetătorii consideră că respectarea schimbărilor în modelele de metilare înainte şi după utilizarea produselor anti-îmbătrânire ar putea ajuta medicii veterinari să ia decizii mai informate în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul.

    Un grafic din studiu face compararea vârstei intuitivă şi oferă un context util pentru proprietarii de câini, inclusiv pentru oamenii de ştiinţă înşişi.
    „Am un câine în vârstă de şase ani – încă mai aleargă cu mine, dar acum îmi dau seama că nu este atât de „tânăr”cum credeam că este”, a spus Ideker.

  • Un inginer şi un fizician s-au folosit de cunoştinţele lor şi au lansat un business de cosmetice 100% românesc. Câştigă deja zeci de mii de euro datorită formulelor transformate în cosmetice

    Am citit cu interes un material pe care l-am găsit la cabinet, am comandat din Germania literatură pe tema respectivă, un aparat mic de producţie, accesoriile şi consumabilele necesare şi am probat efectele administrării în familie şi printre cunoscuţi”, povesteşte Grigore Opriţă.

    La scurtă vreme, a înfiinţat compania şi a început să producă suplimente alimentare şi cosmetice având în componenţă aur şi argint coloidal. Laboratorul Salutifer se află în Braşov.

    „Încercăm pe cât posibil să folosim flacoane din sticlă şi ambalaje airless, care ne ajută să reducem considerabil conservanţii din formule.”

    În afacere i s-au alăturat Adrian-Daniel Vasiloi, dar şi un medic colaborator. Investiţiile iniţiale au fost de 40.000 de euro, din resurse proprii şi dintr-un alt business, de traduceri tehnice. Anul trecut, cifra de afaceri a Salutifer, prin compania Sonnenkreuz, a fost de aproximativ 400.000 de lei, cu patru angajaţi.„Ca urmare a creşterii vânzărilor, am investit în aparatură pentru mărirea capacităţii de producţie: o instalaţie de purificare înaltă a apei, un generator programabil de coloizi, electrozi consumabili din metale de înaltă puritate şi aparatură de laborator.”

    Cosmeticele şi suplimentele alimentare conţin argint, aur, magneziu, cupru sau siliciu. Până acum, produsele au ajuns, în cantităţi mici, şi în ţări ca Irlanda şi Spania, iar cei care deţin businessul vor să extindă vânzările şi în Canada, Statele Unite ale Americii şi Italia în următoarele două luni.

    Clienţii sunt în principal persoane deschise către noutăţi, spune Grigore Opriţa. Majoritatea produselor se vând prin magazinul online Salutifer.

    „Intenţionăm să distribuim prin reţele de magazine în viitorul apropiat. De asemenea, vom deschide un magazin fizic în Braşov. Deschiderea a fost amânată din cauza situaţiei pandemice.”

    Totuşi, în lunile martie şi aprilie a existat o tendinţă de creştere a vânzărilor Salutifer. Pentru că aurul şi argintul nu îşi pierd niciodată valoarea. Nici măcar în pandemie.

    Semperviva – atelier de aranjamente florale (Sibiu)
    Fondatoare: Diana Brătilă
    Prezenţă: online, pe reţelele sociale

    Studium on Flowers – abonamente la flori (Bucureşti)
    Fondatoare: Andreea Filip
    Investiţie iniţială: 32.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Garajul Galben – producţie de mobilă unicat (Timişoara)
    Fondatori: Dragoş Jivan şi Radu Piloca
    Investiţie iniţială: 8.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Avocadoo – restaurant cu preparate pe bază de avocado (Bucureşti)
    Fondatori: Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 3,3 mil. lei (aproape 700.000 de euro)
    Prezenţă: mallul Băneasa Shopping City din Bucureşti

    Atelierul de slăbit – centre de înfrumuseţare (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Todică
    Investiţie iniţială:
    100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Un nou efect al Covid-19: Oamenii de ştiinţă au descoperit că boala cauzată de noul coronavirus poate aduce probleme psihice

    Infectarea cu noul coronavirus aduce un risc ridicat de psihoză sau accident vascular cerebral, potrivit unui studiu publicat în jurnalul medical The Lancet Psychiatry, citat de FT.

    Raportul se bazează pe detalii de la mai multe evaluări realizate în Marea Britanie în timpul celei mai agresive perioade din pandemie, adică în luna aprilie.

    Concluziile se bazează pe analizarea datelor de la 125 de pacienţi care au înregistrat simptome neurologice sau tulburări psihice. Dintre aceştia, 57 de pacienţi au suferit un accident vascular cerebral din cauza unui cheag de sânge, iar nouă pacienţi au suferit de hemoragie cerebrală. Aproape 40 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu inflamaţii la nivelul creierului.

    Dintre ceilalţi pacienţi, 23 de oameni au dezvoltat psihoze, şase au înregistrat simptome asemănătoare cu demenţa, iar şase persoane au înregistrat tulburări afective.

    Boala Covid-19 era deja asociată cu cheagurile de sânge, însă autorii studiului spun că noile diagnostice psihiatrice identificate în cazul pacienţilor spitalizaţi sunt într-un număr mult mai ridicat în comparaţie cu descoperirile anterioare.

     

  • Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte, Agricola: „Depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi”

    Printre cele mai recente realizări ale Tatianei Cimpoeşu se numără finalizarea rebranduirii întregului portofoliu al brandului Agricola într-o imagine nouă, precum şi lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul în curs, ea menţionează finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. „Continuăm inovaţia şi diferenţierea şi încercăm să ne inspirăm din tot ceea ce aşteaptă oamenii pentru a fi mai puţin singuri şi pentru a-şi îmbunătăţi starea de fericire. Am convingerea că hrana are un rol important în acest sens.” În opinia sa, când vine vorba de echilibrul între viaţa personală şi profesională, cariera este mai degrabă „chemarea de a face cu entuziasm şi inspiraţie un lucru deosebit într-un anume domeniu profesional; viaţa personală înseamnă timpul dedicat familiei, prietenilor,
    hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocupări personale care ne definesc în esenţă ca oameni”. De altfel, adaugă ea, cele două planuri se completează reciproc. „Şi este adevărat că o viaţă personală fericită duce la relaxare şi la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liberă, cu o stare proactivă şi concentrată spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostază sau alta şi nici nu cred în expresia «echilibru fragil». Cred că s-a scris prea mult despre «work-life balance»; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi.”

    Profilul Tatianei Cimpoeşu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Una dintre cele mai puternice femei din businessul local, despre reţeta succesului: „e o muncă de echipă”. Care este celălalt ingredient secret

    Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte retail & private banking al Băncii Comerciale Române spune că cele mai mari realizări profesionale pe care le-a avut sunt strâns legate de rezultatele celor peste 7.000 de oameni din echipa BCR. „Contează să te înconjori de oameni la fel de pasionaţi şi încrezători, alături de care să construieşti o echipă. Succesul, atât în plan personal, cât şi profesional, e o muncă de echipă.”

    De asemenea, ea spune că este mândră că BCR a continuat în 2019 procesul de transformare digitală a băncii. „Eforturile de digitalizare depuse în 2019, prin proiecte precum George sau Casa Mea, au făcut ca numărul clienţilor care accesează serviciile digitale ale BCR să avanseze cu 60% în ultimul an, iar numărul de produse vândute digital să urce cu 76%.” Tot dintre reuşitele anului trecut, ea menţionează o serie de premiere în piaţa locală, lansate alături de parteneri: prima platformă digitală pentru credite ipotecare, primul sistem de digitalizare a plăţilor în transportul public din România, primul credit bancar ce poate fi contractat 100% online, primul program de mentorat şi accelerare de business non-equity lansat de o bancă în România, cărora spune că li se adaugă o serie de programe educaţionale în zona financiară şi de tehnologie, precum şi finanţarea a aproximativ 2.500 de start-up-uri prin programul StartUp Nation, în cadrul căruia BCR a ajuns la o cotă de piaţă de 37%.

    Pentru anul în curs, Dana Dima şi-a propus accelerarea şi extinderea transformării digitale a BCR, atât din perspectiva proceselor, cât şi din cea a serviciilor şi produselor. 

    În opinia sa, „succesul poate fi atins doar dacă îţi iubeşti viaţa şi profesia. Doar dacă pui multă muncă, pasiune, încredere şi efort de a înţelege, poţi reuşi ca om, dar şi ca profesionist. Primul pas este să gândeşti mereu pozitiv şi vei descoperi că nu există limite, în afară de cele pe care ţi le ridici singur. De tine depinde să le depăşeşti.” 

    Profilul Danei Dima (Demetrian) a fost inclus recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN.

  • Din nou pe print, mai digitali ca niciodată

     Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.

    Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim
    „Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

    Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?
    Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?

    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    „Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
    Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit şi consultanţă  a Deloitte România

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom

    Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români
    Business MAGAZIN a  bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

    Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)
    Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

    „Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

    „Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”
    Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting

    Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor
    Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

    „Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill

    STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?
    Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi – străini mai ales, dar şi români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

    Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
    Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorităţi – a liderilor din mediul de afaceri românesc?

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”
    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG

    „Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

    „Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”
    Sergiu Manea, CEO BCR

    Sfârşitul work life balance-ului?
    Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

    „Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree

    Cu reflectoarele stinse
    Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
    şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

    „Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el  – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti

  • Nu vreau să lucrez de-acasă! Nu vreau să devin propriul meu şef!

    Parcă este un experiment la nivel mondial, în care se testează limitele umane, până unde, până când pot rezista oamenii blocaţi în case.
    Celebrul #statiacasa a devenit mai degrabă un coşmar.
    Când lumea era la birou, cu şefii alături, cu limitările birocratice de rigoare, cu interminabilele şedinţe fără sens, cu celebrele Power Point-uri fără sfârşit, cu monitorizarea accesării oricărui site, cu colegii de lângă, lumea tânjea din când în când la o zi liberă pe săptămână, să lucreze de acasă.
    Mulţi chiar se gândeau că telemunca era o alternativă mai bună la statul în trafic, o oră dus, o oră întors, la aglomeraţia sufocantă din metrou, la atmosfera mai proastă sau mai bună de la birou.
    A venit şi acea zi, dar nu una, ci 50 de zile consecutive, şi cred că multora nu le place rezultatul.
    Acasă trebuie să fii disciplinat ca să poţi să rezişti în acel spaţiu cu un calculator, un laptop, un telefon, un Zoom, nu mai poţi să pierzi timpul uitându-te la nesfârşit pe site-uri la ultimele breaking news-uri, la ultimele oferte (ce bine era când cineva îţi interzicea acest lucru, trebuie să rezolvi taskurile într-o cadenţă de fabrică, la banda de lucru, nu mai există şedinţele ci doar videoconferinţele, nu mai ai eliberarea de presiune în minte, gândindu-te că mai ai o oră şi pleci acasă etc.). 
    Plus că, alături de copii şi de soţ/soţie, colegii de birou par dintr-o dată cele mai bune persoane.
    Acasă nu mai există bârfa corporatistă, atât de umană şi socială, este mai greu să scrii pe WhatsApp decât să vorbeşti, nu mai există interacţiunea în care fiecare îl analizează pe celălalt, ci doar patru pereţi, în care poţi să intri în depresie, vorbind de unul singur.
    Dar cel mai mult, când lucrezi de acasă, devii propriul şef pentru că trebuie să te organizezi singur, să-ţi dai temele de făcut şi chiar să le faci. Şi mulţi descoperă că nu vor să fie şefi, propriul şef, ajungând la concluzia că este mai bine să ai un alt şef.
    A fi şef este o povară, o cruce mult prea mare, şi dacă devii propriul şef nu mai ai pe cine să dai vina pentru nerealizări şi eşecuri.
    Bucureştiul a ajuns să fie plasat pe primele locuri într-un top european pentru telemuncă, pentru lucrat de acasă, datorită infrastructurii de internet.
    Dar după două luni de stat acasă, cei mai mulţi îşi doresc încă de pe acum să revină la birou, să aibă interacţiune socială, să vorbească cu cineva faţă în faţă, să vadă pe cineva viu, în carne şi oase.
    Dintr-o dată, colegii de birou şi şefii vor fi apreciaţi, cu calităţile şi defectele lor.
    Şeful de la birou este mult mai bun decât cei 50-60 de metri pătraţi de acasă în care trebuie să convieţuiască mai multe persoane, fiecare cu „piticii” ei.
    Problema este că firmele au descoperit că funcţionează şi cu mulţi angajaţi lucrând de acasă, iar criza în care am intrat le poate economisi o parte din costuri, funcţionând prin telemuncă.
    Angajaţii vor dori să se întoarcă la birou, dar companiile nu vor fi aşa de încântate pentru că ar trebui să gestioneze distanţarea socială (nu ar vrea să se trezească cu o infectare) şi nu în ultimul rând trebuie să reducă costurile. Iar sloganul #statiacasa s-ar putea prelungi pentru mulţi. 

  • O nouă descoperire de la spitalele din Wuhan: Coronavirusul persistă în aer în spaţiile aglomerate închise

    Noul coronavirus persistă în aer în spaţiile aglomerate lipsite de ventilaţie, conform unui studiu realizat în Wuhan, China, citat de Bloomberg.

    La două spitale din Wuhan, China, cercetătorii au descoperit părţi mici din materialul genetic al virusului care pluteau în aerul din toaletele spitalului, precum şi în camerele în care cadrele medicale îşi dau jos echipamentele de protecţie.

    Studiul a fost publicat luni în jurnalul medical Nature Research, însă cercetătorii nu au reuşit să determine dacă aceşti aerosoli ar putea cauza îmbolnăviri.

    Cât de uşor se poate răspândi virusul prin aer – a fost o întrebare care a stârnit multe dezbateri până acum. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a transmis că riscul se limitează la circumstanţe specifice, plecând de la o analiză a peste 75.000 de cazuri din China, unde nu a fost identificată transmisia pe calea aerului.

    Însă pe măsură ce virusul avansează şi pandemia se apropie de 3 milioane de îmbolnăviri la nivel global, oamenii de ştiinţă încearcă să determine cu exactitate modul în care se desfăşoară contaminările.

    Oamenii produc două tipuri de stropi atunci când respiră, tuşesc sau vorbesc. Stropii mai mari ajung pe o suprafaţă înainte să se evapore, ceea ce duce la infectarea obiectelor pe care se aşează. Stropii mai mici – cei care duc la formarea de aerosoli – pot rămâne în aer chiar şi pentru câteva ore.

    Echipa de cercetători condusă de Ke Lan de la Universitatea din Wuhan a experimentat cu aşa-numite capcane de aerosoli – aplicate atât în interiorul cât şi în exteriorul celor două spitale situate în oraşul considerat a fi punctul de plecare al pandemiei.

    Cercetătorii au descoperit puţini aerosoli în secţiile unde erau internaţi pacienţii, în magazine şi în clădirile rezidenţiale. Totuşi, au descoperit mult mai mulţi aerosoli de acesst tip în toalete şi în două zone prin aglomerate prin care circulă mulţi oameni.

    Mai mult, au descoperit concentraţii ridicate în camerele în care cadrele medicale renunţă la echipamentul de protecţie.

    Descoperirile studiului subliniază importanţa ventilaţiei, a distanţării sociale şi a unor eforturi sanitare sporite, au notat cercetătorii.

  • Ţara în care oamenii cheltuie pe mâncare aruncată mai mult decât pe utilităţ iar fermierii aruncă tone de alimente

    În luna ianuarie, trei familii aparent sănătoase au fost lovite de COVID-19 după ce au cinat în interiorul unui restaurant fără ferestre din Guangzhou, China, conform Business Insider.

    Oamenii de ştiinţă care au studiat cazul sunt de părere că sistemul de aer condiţionat al restaurantului a răspândit secreţiile sub formă de picături ale unei persoane asimptomatice. Ulterior, s-au îmbolnăvit încă nouă oameni din trei familii diferite.

    Este o perspectivă înfricoşătoare pentru oamenii care încearcă să menţină o distanţă sănătoasă faţă de restul lumii. Însă, privind jumătatea plină a paharului, nu s-a îmbolnăvit nimeni dintre cei 73 de clienţi şi opt angajaţi.

    „Pentru a preveni răspândirea virusului în restaurante, recomandăm creşterea distanţei dintre mese şi îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie”, au scris cercetătorii.

    Ultimele descoperiri implică faptul că munca nu va reveni imediat la normal după ce va dispărea pandemia, însă există modalităţi prin care putem controla răspândirea virusului. Cel mai probabil, clienţii vor petrece un timp limitat în restaurante, care vor opera la o capacitate sub nivelurile normale, iar sistemele de încălzire şi de aer condiţionat ar putea fi oprite. În plus, angajaţii ar putea fi sfătuiţi să poarte măşti.

    Cercetătorii cred că sursa focarului a fost o femeie de 63 de ani care a început să prezinte simptome – cum ar fi febra şi tusea – abia spre sfârşitul zilei, când a decis să meargă la spital, unde a fost diagnosticată pozitiv cu COVID-19.

    Într-un interval de două săptămâni, s-au îmbolnăvit patru rude ale femeii şi încă cinci persoane care au mâncat la mese vecine în restaurantul cu pricina.

    Descoperirea i-a luat prin surprindere pe cercetători, de vreme ce coronavirusul se transmite prin secreţii sub formă de picături sau prin particule grele care nu pot pluti mai departe de 1 metru, familiile aflându-se la o distanţă mai mare una de cealaltă. Astfel, concluzia oamenilor de ştiinţă este că sistemul de aer condiţionat a suflat picăturile pe o distanţă suficient de mare încât să infecteze şi alte persoane.

    Cercetătorii din Guangzhou nu au replicat fenomenul într-un laborator şi nu au avut alte cazuri cu care să îl compare, aşa că descoperirile lor trebuie privite ca atare.

    William Schaffner, profesor de boli infecţioase în cadrul Universităţii Vanderbilt din SUA, a spus că descoperirile reprezintă o sursă bună de înţelegere a felului în care ar putea arăta restaurantele după dispariţia pandemiei.

    „Ne vom întoarce înapoi la muncă. Dar ideea este să începem încet, treptat. Restaurantele trebuie să fie redeschise la jumătate din capacitate, separând cât mai mult mesele”, a spus Schaffner.

    Momentan nu este clar dacă regulile propuse de Schaffner vor rezolva problema, dar, cel mai probabil, vor fi implementate.

     

  • Cercetătorii au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la lilieci, care fac parte din aceeaşi familie ca SARS-CoV-2

    Oamenii de ştiinţă au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la liliecii din Myanmar, potrivit publicaţiei Live Science.

    Aceste virusuri fac parte din aceeaşi familie ca virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia de COVID-19.

    Cu toate acestea, cercetătorii susţin că din punct de vedere genetic, aceste noi virusuri nu sunt atât de apropiate de SARS-CoV-2 sau de celelalte două coronavirusuri care au cauzat probleme de sănătate la nivel global – SARS şi MERS.

    Cercetătorii au descoperit virusurile în timp ce analizau lilieci din Myanmar, ca parte a unui program guvernamental de cercetare denumit PREDIC – proiectat pentru a identifica boli infecţioase care au potenţialul de a trece de la animale la oamenii.

    În acest context, liliecii sunt principalii suspecţi, întrucât se crede că mamiferul ar fi gaza a mii de coronavirusuri încă nedescoperite. Până acum, se crede că şi virusul SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19, ar fi plecat de la lilieci înainte de ajunge la oameni, însă cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca acesta să fi avut o gazdă intermediară.

    Între 2016 şi 2018, cercetătorii au colectat sute de mostre de salivă şi excremente de liliac de la 464 de lilieci din cel puţin 11 specii diferite. Aceşia Au colectat mostre de la trei locaţii din Myanmar unde oamenii iau contact cu viaţa sălbatică în contextul unor activităţi recreaţionale sau culturale.

    „Două dintre aceste situri cuprind o serie de peşteri populare, unde oamenii sunt expuşi în mod constant la lilieci în timpul recoltării de excremente în scopul fertilizării solului, cât şi în timpul practicilor religioase şi al turismului”, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în data de 9 aprilie în jurnalul PLOS ONE.

    Sunt necesare analize pentru a înţelege impactul potenţial al acestor şase noi descoperite virusuri de a trece la alte specii şi pentru a aprofunda modul în care acestea ar putea afecta sănătatea oamenilor”, au scris cercetătorii.