BusinessMagazin

Tag: depreciere

  • Cursul a urcat la 4,49 lei/euro, NIVEL MAXIM din decembrie. Deprecierea este de aproape 4% în şase şedinţe

     La deschidere euro a fost cotat la 4,4580 – 4,4600 lei, respectiv cu 2,7 – 2,8 bani peste cotaţiile de la închiderea şedinţei precedente, de 4,4300 – 4,4330 lei/euro.

    La scurt timp după ora 10:00, euro era cotat de bănci la 4,4880 – 4,4900 lei, respectiv cu 5,7 – 5,8 bani peste închiderea de miercuri. Astfel, leul era în scădere cu 1,3% în raport cu euro.

    Faţă de deschiderea precedentă, deprecierea leului în raport cu euro este de 2%.

    Ulterior, cursul a continuat să crească, iar cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost de 4,49 lei/euro. Un nivel atât de ridicat nu a mai fost atins pe piaţa interbancară de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mai scade leul?

    Analiştii estimează în general că evoluţia leului, care a corespuns în ultimele luni atât cu tendinţa globală de creştere a apetitului pentru risc, cât şi cu interesul ridicat al investitorilor pentru titlurile româneşti, ar putea fi influenţată negativ de perspectiva ca Rezerva Federală să încheie programul curent de relaxare monetară, ducând astfel indirect şi la scăderea interesului pentru plasamente în active româneşti. Leul s-a apreciat cu 3% de la începutul lunii aprilie până la jumătatea lui mai, spre 4,30, însă a pierdut apoi din atractivitate.

    “Fluxurile slabe de capital în economia reală (investiţii străine directe, credite) susţin scenariul unui curs între 4,35 şi 4,40 lei/euro în următoarele trimestre”, cred analiştii Raiffeisen Bank România, adăugând că ponderea mare a nerezidenţilor pe piaţa titlurilor de datorie ar putea induce în continuare volatilitate pe piaţă.

     

  • Preţul argintului a scăzut cu 7%, la cel mai redus nivel din 2010, în paralel cu declinul aurului

     Argintul a pierdut 30% din preţ de la începutul acestui an, cea mai slabă performanţă în rândul metalelor preţioase, pe fondul temerilor că cererea din industrie nu este suficient de solidă pentru a compensa scădera interesului investitorilor, transmite Bloomberg.

    Preţul argintului, utilizat pentru producţia de electronice şi panouri solare, trece printr-o perioadă de scădere abruptă din cauza temerilor privind încetinirea creşterii economice a Chinei şi prelungirea recesiunii din zona euro.

    Cei mai recenţi indicatori economici din China s-au plasat sub estimări, iar premierul Li Keqiang a semnalat că autorităţile dispun de spaţiu de manevră limitat în ceea ce priveşte utilizarea de măsuri de stimulare pentru a atinge ţintele de dezvoltare economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muniţie de temut pentru războiul valutar

    Dintre celelalte monede de refugiu (atractive pentru speculatori), şi dolarul australian a scăzut puternic, cu 2,7% într-o singură săptămână, în condiţiile în care banca centrală australiană a scăzut dobânda de politică monetară la 2,75%, un minim istoric.

    Încercarea ţărilor cu monede supraevaluate de a le deprecia, spre a stimula economiile naţionale prin ieftinirea exporturilor, şi volatilitatea spectaculoasă astfel rezultată pe pieţele valutare este o dovadă că temutul “război valutar” chiar există: un oficial sud-coreean a comentat, recent, că deprecierea agresivă a yenului este pentru ţara sa mai periculoasă chiar decât ameninţările Coreei de Nord.

    La începutul lui aprilie, principalul indice al bursei nipone a sărit de 13.000 de puncte pentru prima dată în ultimii patru ani, după ce banca centrală a anunţat cel mai agresiv plan de până acum de stimulare a economiei naţionale, slabe şi grevate de deflaţie, prin injecţii de bani în sistemul financiar. Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    La 9 mai, indicele Dow Jones al bursei americane a depăşit 15.000 de puncte pentru prima dată în istorie, evoluţie speculativă explicată de unii analişti prin încrederea investitorilor în redresarea economiei americane, iar de alţii prin excesul de bani provenit din măsurile de relaxare monetară iniţiate de Rezerva Federală (şi care îşi caută plasamente ori în cumpărări de acţiuni, ori în speculaţii valutare). Anul acesta, indicele Dow Jones a câştigat aproape 2.000 de puncte, iar în ultimii patru ani a crescut cu 130%. De 87 de zile, indicele a crescut continuu, fără nicio zi de scădere – cea mai lungă perioadă fără scădere din 1958 încoace.

  • Pompa cu bani, ultima soluţie pentru stimularea economiei

    Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, de la reducerea datoriei publice (233% din PIB) şi până la creşterea salariilor, spre a stimula consumul intern. În plus, există temerea că încercarea de depreciere a yenului prin demersul Băncii Japoniei va stimula şi alte ţări să încerce să-şi deprecieze monedele spre a câştiga competitivitate, contribuind astfel la “războiul valutelor” – o perspectivă de care a început să se vorbească încă din 2009-2010, de când Rezerva Federală a SUA, urmată apoi de Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană, au adoptat măsuri de relaxare monetară cantitativă (tipărire de bani) cu scopul de a restabili încrederea pieţelor şi a stimula economia.

  • Soros: Scăderea yenului japonez s-ar putea transforma într-o avalanşă

     “Dacă yenul începe să scadă, ceea ce s-a întâmplat deja, iar locuitorii Japoniei vor începe să îşi dea seama că ar putea continua să coboare şi vor dori să îşi plaseze banii în străinătate, atunci scăderea ar putea semăna mai mult cu o avalanşă”, a declarat Soros într-un interviu la CNBC, preluat de Bloomberg.

    Bill Gross, care manageriază cel mai mare fond de obligaţiuni din lume la Allianz, a criticat de asemenea planul Băncii Japoniei, apreciind că yenul va trebui să se deprecieze “mult mai mult” pentru ca inflaţia să atingă ţinta stabilită de guvernatorul Haruhiko Kuroda, de 2%.

    Kuroda a prezentat joi noul program, care prevede dublarea fondului alocat lunar de Banca Japoniei pentru achiziţia de obligaţiuni din piaţă, la aproximativ 7,5 miliarde yeni (77,8 miliarde de dolari), cu scopul de a aduce inflaţia anuală la 2% în termen de 2 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dai în Cipru, cade leul

    “Date fiind condiţiile externe nefavorabile şi faptul că principalul motor al aprecierii – apetitul străinilor pentru titlurile de stat româneşti – nu e de aşteptat să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două săptămâni, întrucât nu există decât o singură licitaţie programată pentru titluri pe zece ani, leul ar putea continua să se tranzacţioneze pe o tendinţă de depreciere”, a comentat Ana-Maria Morărescu, analist al Raiffeisen Bank România.

    În opinia lui Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank România, tendinţa uşoară de depreciere să persiste, pe fondul sentimentului în continuare nefavorabil din pieţele externe. Totuşi, credem că potenţialul de depreciere a leului este limitat, posibil până la 4,44/euro, întrucât atingerea acestui nivel ar putea declanşa intervenţii valutare ale BNR sau cel putin ar întări temerile legate de acestea”.

  • Euro, la NIVELUL MAXIM de la începutul anului: 4,4286 lei/euro

     Un curs peste cel de joi a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, când euro a fost la 4,4287 lei/euro.

    “Ne aşteptăm ca tendinţa usoară de depreciere să persiste pe fondul sentimentului în continuare nefavorabil din pieţele externe. Totuşi, credem ca potenţialul de depreciere a leului este limitat, posibil până la 4,44 lei/euro, întrucât atingerea acestui nivel ar putea declanşa intervenţii valutare sau cel puţin ar întări temerile legate de acestea”, consideră analistului ING Bank Mihai Ţânţaru.

    Cursul pentru dolarul american a coborât foarte uşor, de la 3,4235 lei/dolar la 3,4225 lei/dolar. În sesiunea de joi, rata de schimb a atins nivelul maxim de după 13 decembrie, când dolarul a fost cotat la 3,4522 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lichidităţile masive aruncate de băncile centrale pe pieţe depreciază banii, dar şi societatea

    Programele de relaxare cantitativă, prin care băncile centrale hrănesc artificial cu lichi­ditate economiile, devalorizează nu doar banii, ci şi societatea, ceea ce amplifică diferenţele sociale şi cresc riscul producerii războaielor, a avertizat Dylan Grice, fost strateg al băncii franceze Société Générale. „Când băncile centrale se angajează în jo­curile cu bani de care sunt atât de mândre, ne întrebăm dacă realizează că de fapt se joacă şi cu legăturile sociale. Realizează ei că prin deva­lorizarea banilor devalorizează de fapt societatea?“, se întreabă Grice. El este acum director de cercetare la firma de investiţii Edelweiss Holdings, scrie CNBC. Programele de ralaxare cantitativă, prin care băncile centrale achiziţionează active injectând astfel lichiditate pe piaţă, majorează veniturile pentru guverne, iar inflaţia şi puterea de cumpărare redusă fac ca oamenii care nu au acces la această nouă masă monetară să fie cei mai mari pierzători, a explicat economistul. „Să împovărezi deliberat un grup al societăţii este ceva rău. Dar să împovărezi un grup într-un mod atât de opac, pe ascuns, este şi mai rău. Nu este doar injust, dar şi periculos şi cu potenţial distructiv. Cu aceste idei monetare trăznite, băncile centrale îl tâlhăresc pe X pentru a-l plăti pe Y fără să ştie cine este cine“, a spus Grice.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Reîncep avertismentele pe tema unui “război mondial al valutelor”

    Ţinta criticilor lui Weidmann sunt SUA şi Japonia, care promovează agresiv “reflaţia” economiilor lor (stimularea cu mijloace monetare a economiei), depreciindu-şi implicit monedele, în timp ce reversul medaliei e că investiţiile migrează spre monedele cu randamente mari, în special cele din pieţele emergente, pe care le fac astfel şi mai puţin competitive.

    Bundesbank, ca şi FMI, este de părere că astfel de evoluţii pot declanşa un nou război valutar global, cum s-a întâmplat deja în 2009-2010, cu “politizarea cursurilor valutare” şi cu măsuri mergând până la introducerea de către ţările lezate a unor măsuri de control al fluxurilor de capital.

    După Jens Weidmann, riscul cel mare este ca băncile centrale să-şi modifice sau să le fie modificat obiectivul principal, acela al stabilităţii preţurilor, în favoarea celui al devalorizării competitive a monedelor naţionale, spre a stimula exporturile, ceea ce poate antrena o spirală inflaţionistă globală. El a dat ca exemple de interferenţă politică în activitatea băncilor centrale Japonia şi Ungaria, tentativele premierului ungar Viktor Orban de a-şi impune punctul de vedere asupra băncii naţionale fiind cunoscute (şi criticate ca atare de Banca Centrală Europeană) încă din 2009.