BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • Deloitte demarează a 14-a ediţie a competiţiei “Technology FAST 50 Central Europe”

    Sesiunea de înscrieri pentru este deschisă până pe 15 iulie.  Aflat la a 14-a ediţie, Deloitte Europa Centrală Technology FAST 50 include cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, în baza ratei de creştere a veniturilor din ultimii cinci ani (2008 – 2012). De asemenea, companiile trebuie să deţină proprietate intelectuală care contribuie semnificativ la veniturile operaţionale; sau să dedice o parte substanţială din venituri pentru cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

    “România s-a alăturat acestui proiect pentru prima dată în 2008 şi de atunci şi-a consolidat în mod susţinut nivelul de reprezentativitate de la 6% în 2008 (cu trei companii finaliste) la 12% astăzi. Ediţia de anul trecut a marcat rezultate istorice,” spune Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. “Astfel, o companie românească s-a plasat pe locul 1 pentru al doilea an consecutiv, în timp ce o altă finalistă a debutat în categoria dedicată companiilor de dimensiuni mari (Big 5), ceea ce reprezintă o premieră pentru industria locală de tehnologie. În plus, cu o creştere medie de 3.408%, finalistele noastre s-au situat cu mult peste media clasamentului per ansamblu, iar România ocupă acum locul 3 în regiune ca reprezentare, după Polonia şi Ungaria”.

    În 2012, lista finalistelor din România a fost formată din Vola.ro S.R.L. (locul 1, din Bucureşti, cu o creştere de 17.323% a veniturilor în perioada 2007-2011), SmartTel S.A. (locul 14, Bucureşti, plus 894%), TeamNet International S.A. (locul 16, Bucureşti, plus 870%), Crys Computers S.R.L. (locul 25, Bucureşti, plus 597%), Accesa (locul 28, Cluj-Napoca, plus 501%) şi Ingenio Software S.R.L. (locul 43, Bucureşti, plus 264%).

    Proiectul Deloitte include companii din Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina şi Lituania.

    Pe lângă clasamentul primelor 50, programul include o categorie separată pentru companiile în plină ascensiune (Rising Stars), care nu se încadrează la criteriul celor minim cinci ani de activitate. Companiile eligibile trebuie să fie operaţionale de cel puţin trei şi cel mult cinci ani (3 – 5 ani) şi să raporteze venituri anuale de peste 30.000 de euro pentru perioada 2010 – 2012. În caz contrar, li se aplică aceleaşi criterii de selecţie ca la FAST 50.

  • Portretul tânărului român care-şi caută serviciu: se dă mai deştept decât este şi crede că şcoala nu-l pregăteşte suficient

    „Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi         supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare”, spune Carmen Baibarac, senior manager de resurse umane al Deloitte România. „Este o atitudine specifică vârstei, cu toţii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultăţii. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor”.

    Peste 80% dintre respondenţi se auto-evaluează ca având abilităţi bune şi foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenţi. Totodată, 79% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, aşteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

    În acelaşi timp, aproape 50% dintre respondenţi consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilităţile lor profesionale viitoare. Studenţii afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituţiile de învăţământ la care sunt înscrişi au o contribuţie modestă în acest sens).

    „Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulţumire faţă de calitatea educaţiei formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenţilor pentru accesarea unor oportunităţi atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universităţile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, spune Silviu Bădescu, Manager Resurse Umane. „La nivel particular însă, răspunsurile sunt mai nuanţate, opinia studenţilor faţă de propria facultate (în ceea ce priveşte sprijinul şi calitatea educaţiei de care beneficiază) fiind diferită în funcţie de specializare: studenţii cu profil contabil, financiar sau de la drept evaluează mai bine propria facultate faţă de studenţii altor specializări”.

    Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeaşi măsură cu generaţiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia “tinerii de astăzi” sunt mai aplecaţi către maximizarea propriei dezvoltări şi a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenţilor sunt dispuşi să se transfere – fie în ţară, fie în străinătate – în scopul obţinerii unui loc de muncă atractiv.

    Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a treia ediţie a raportului Primii paşi pe piaţa muncii.

  • Securitatea informatică lipseşte aproape complet din agenda executivilor din România

    Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi creşterea riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, securitatea informaţiilor trebuie sa fie abordată prin strategii pe termen lung şi să fie coordonată de echipe specializate şi bine pregătite. Acest lucru implică bugete dedicate şi o selecţie atentă a ofiţerilor responsabili cu securitatea informaţiei, ei având rolul dificil de a ţine ameninţările cibernetice la distanţă.

    “În ultimii ani, importanţa poziţiei de specialist de securitate în contextul business-ului a crescut şi în România; companii care până acum câţiva ani nu aveau asemenea poziţii deschise sau manifestau un interes limitat faţă de acest subiect devin tot mai conştiente de nevoia de a acoperi această arie de importanţă strategică”, spune Bogdan Petre, manager al diviziei Enterprise Risk Services (ERS) din cadrul Deloitte România. “Din experienţă putem spune că firmele mari (adesea, multinaţionale) sunt mult mai deschise către aceste aspecte, în parte pentru că existenţa acestei funcţii se impune prin politica grupului”, a adăugat acesta. Deşi, în general, ofiţerul pentru securitatea informaţiei a ieşit din biroul său şi a devenit mai influent, abordarea companiilor în acest domeniu nu se ridică încă la nivelul riscurilor şi ameninţărilor existente şi, în plus, bugetele alocate securităţii sunt limitate. în general, nici echipele IT, nici organizaţiile în sine nu sunt perfect conştiente de numărul şi gravitatea incidentelor înregistrate, ele neputând astfel justifica investiţiile sau creşterea bugetelor pentru managementul securităţii informaţiei.

    “Complexitatea problemelor de securitate sporeşte, astfel încât până şi metodele tradiţionale considerate în trecut ca fiind cele mai sigure sunt puse acum sub semnul întrebării”, potrivit lui Cătălin Ţigănilă, senior manager ERS, care aduce în discuţie un studiu recent lansat de Deloitte, conform căruia atât analiştii, cât şi directorii din companii mari din domeniile tehnologie, media şi telecomunicaţii consideră că peste 90% dintre parolele create de utilizator – chiar şi cele considerate ca fiind foarte bune – sunt vulnerabile atacurilor de tip hacking şi pot fi sparte în câteva secunde sau minute. Devin necesare elemente suplimentare de identificare, cum ar fi dispozitivele digitale de autentificare prin generare de coduri ( ex. “token”,  “digi pass”, etc.), solicitarea de parole adiţionale trimise prin SMS pe telefonul utilizatorului, utilizarea de amprente sau alte elemente de biometrie sau smart card-uri.

    Divizia Serviciilor de Risc din cadrul Deloitte (Enterprise Risk Services) oferă clienţilor servicii de management al riscurilor şi îi ajută să înţeleagă riscurile specifice fiecărui domeniu, să determine nivelele acceptabile de expunere, să implementeze sisteme de control şi monitorizare permanentă. Echipa din România, cu peste 20 de consultanţi, furnizează servicii de atestare şi certificare a sistemelor IT, evaluarea controalelor generale IT, risc şi conformitate contractuală, managementul riscului sistemelor IT, servicii de consultanţă şi audit pentru sistemele de management al securităţii informaţiilor (SMSI), evaluarea vulnerabilităţilor tehnice şi teste de penetrare şi inginerie socială. Clienţii diviziei numără companii de top din industrii importante, precum şi entităţi din administraţia publică.

    Potrivit celui mai recent studiu lansat de Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL) – TMT Global Security Study, directorii celor mai mari companii de profil din lume au trecut de la etapa de conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare la cea a implementării unei strategii şi a unui plan de securitate în 2013 ca principala măsură de îmbunătăţire a securităţii informaţiilor. Tot mai multe organizaţii înţeleg că securitatea informaţiei reprezintă un aspect fundamental în afaceri, iar atenţia lor se îndreaptă nu doar spre conceptul de securitate, ci şi spre robusteţea şi stabilitatea în mediul virtual (cyber resilience).

    Rezultatele studiului derulat în cadrul a 121 de companii din 37 de ţări printre care şi România indică o atitudine foarte optimistă în ceea ce priveşte protecţia faţă de ameninţările externe – 88% dintre directorii intervievaţi considerând că firmele lor nu sunt vulnerabile. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, peste jumătate dintre ei recunosc că s-au confruntat cu atacuri cibernetice în cursul anului anterior. În plus, mai puţin de jumătate dintre respondenţi au implementat un plan de reacţie în cazul unei breşe de securitate şi numai 30% dintre ei consideră că partenerii externi îşi asumă suficient de multă responsabilitate în ceea ce priveşte securitatea. Totodată, 74% dintre cei 121 de respondenţi au identificat breşele de securitate înregistrate de terţi ca fiind în topul ameninţărilor; pe locurile următoare se situează atacuri de tipul denial of service (menite să supra-solicite destinatarii, ducând la blocarea/ refuzul serviciilor) şi eroarea sau omisiunile angajaţilor.

    “Nu există organizaţie protejată în proporţie de 100%”, subliniază Andrei Ionescu, director ERS Deloitte România. “Fiecare companie trebuie să aibă metode clare de identificare şi reacţie în astfel de cazuri. Organizaţiile nu trebuie să lucreze doar cu partenerii lor de afaceri pentru a înţelege şi îmbunătăţi politicile de securitate; ele trebuie să implice factorii de legiferare, autorităţile de reglementare şi agenţiile de resort, să fie dispuse să împărtăşească informaţii sensibile pentru a răspunde la provocarea globală privind riscul cibernetic”.

  • Deloitte şi Musat încasează 2 milioane de lei ca şi consultanţi pentru privatizarea CFR Marfă. Au câştigat contractul fără licitaţie

    Ministerul Transporturilor a atribuit unei asocieri conduse de Deloitte un contract de 2,5 milioane lei (570.000 euro), inclusiv TVA, pentru servicii de consultanţă în procesul de privatizare a companiei CFR Marfă. Contractul a fost atribuit vineri, prin negociere, asocierii formată din Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii şi Systra, potrivit unui anunţ al instituţiei. Asocierea va furniza servicii de consultanţă pentru privatizare/asistenţă juridică, economico-financiară, tehnică, de reprezentare sau negociere pe întreaga perioada de derulare a procesului de privatizare, până la realizarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor şi decontarea tranzacţiei. Ministerul justifică alegerea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare prin “situaţia de urgenţă extremă”, survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă. Contractul a fost estimat iniţial la 3 milioane lei, fără TVA. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a anunţat la finele lunii februarie noua conducere a CFR Marfă, formată din economişti, ingineri şi jurişti, despre care a spus că nu vor avea contribuţii directe în privatizare, dar ar trebui “să mai repare ceea ce se mai poate repara” în activitatea companiei.

    Mai multe pe zf.ro

  • Deloitte: Tendinţele anului în tehnologie

    Volumul vânzărilor de telefoane inteligente va ajunge la nivelul record de un miliard în 2013; publicitatea pe dispozitive mobile se va orienta pe două canale (tablete şi telefoane smart), urmând să înregistreze creştere de 50%; peste 90% dintre parolele utilizatorilor se vor dovedi vulnerabile în faţa hackerilor în mai puţin de câteva secunde. Acestea se numără printre previziunile anuale Deloitte pentru industriile de tehnologie, media şi telecomunicaţii (TMT), aflate la a 12-a ediţie.

    “Raportul din acest an acoperă mai multe aspecte, de la poziţia încă dominantă a computerelor personale, în pofida vânzărilor relativ mici faţă de dispozitivele smart, la evoluţia tehnologiei LTE (Long Term Evolution), accesul la date, telefoanele smart şi vulnerabilitatea parolelor de acces la conturile individuale”, spune Jolyon Baker, Managing Director, Global TMT Industry în cadrul Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL).

    Din totalul vânzărilor de PC-uri, tablete şi telefoane estimate pentru 2013, piaţa mondială a PC-urilor va reprezenta aproape 20%. Pe de altă parte, peste 80% din traficul pe Internet va fi în continuare realizat prin intermediul calculatoarelor tradiţionale (desktop şi laptop). De asemenea, PC-urile vor atrage peste 70% din timpul total petrecut în faţa unui calculator.

    “Consumatorii din România dovedesc deja de mai mulţi ani că au un apetit foarte ridicat pentru produsele şi serviciile TMT, asimilând rapid toate noile tehnologii şi beneficiile pe care acestea le oferă”, spune Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România şi liderul echipei specializate în cele trei industrii. “Rezultatul este că ori de câte ori discutăm de tendinţe locale, majoritatea se regăsesc în raportul TMT global. Experţii anunţă dezvoltarea continuă a lumii digitale, în contextul în care vânzările de telefoane smart şi tablete cresc constant, iar convergenţa este cuvântul cheie pentru operatorii media şi de telecomunicaţii”, a continuat el.

    Publicitatea pe telefoane mobile va genera anul acesta venituri de 4,9 miliarde de dolari în lume, respectiv 3,4 miliarde de dolari pe tablete, potrivit consultanţilor Deloitte. Prin contrast, venitul per unitate indică o dinamică diferită, fiecare tabletă generând 7 dolari, în timp ce un telefon smart – 0,6 dolari.

    Tehnologia LTE ar putea înregistra o evoluţie importantă, 2013 fiind primul an în care ea se extinde în mai multe ţări. Baza abonaţilor este estimată să se tripleze la 200 de milioane, până la sfârşitul anului, veniturile aferente tehnologiei LTE reprezentând aproape 10% din veniturile totale rezultate din servicii. Utilizarea tehnologiei LTE va fi mai degrabă evolutivă, decât revoluţionară, consideră analiştii Deloitte: beneficiile majore ale tranziţiei de la 3G la LTE fiind performanţa îmbunătăţită faţă de aplicaţiile existente, de la utilizarea poştei electronice la actualizarea reţelelor sociale.

    2013 va fi anul în care industria televiziunii începe pregătiri intense pentru noua tehnologie High Definition – 4K, ce oferă o rezoluţie de patru ori mai bună decât cel mai avansat standard al televizoarelor HD actuale. Implementarea tehnologiei 4K se va întinde pe mai mulţi ani, 2013 fiind doar un început timid. Probabil că nu se vor realiza emisii în acest standard, iar televizoare compatibile vor fi disponibile la preţuri între 15.000 şi 25.000 de dolari.

  • Deloitte: România s-ar putea confrunta cu o criză de specialişti în domeniul financiar

    “Liderii funcţiilor financiare din com­panii de top din România şi-au exprimat temerea cu privire la o posibilă diminuare a resursei de talente în viitorul apropiat; acest consens pune România într-o poziţie unică faţă de celelalte şapte ţări incluse în cel mai recent studiu CFO lan­sat de Deloitte Europa Centrală”, menţionează companiea de con­sultanţă şi audit. Marea majoritate a directorilor finan­ciari din regiune nu sunt îngrijoraţi de o po­sibilă criză pe piaţa talentelor în ur­mătorul an. România face excepţie, 57% din­tre respondenţi exprimându-şi această opinie.

    Mai multe pe zf.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Alina Mirea, Deloitte

    În 1997 s-a angajat la KPMG, iar în 2003, când a părăsit compania, era deja manager de audit. A rămas în domeniu, dar a schimbat angajatorul, urmând şase ani în care a fost audit partner în audituri, due diligence şi consultanţă financiară la Boscolo & Partners, firma corespondentă a Grand Thornton International. “A fost prima provocare din cariera mea, să mă desprind de Big 4, după mai mult de şase ani şi să mă alătur unei firme de consultanţă cu renume internaţional, dar de dimensiuni mult mai mici şi aflată la început de drum pe piaţa românească”, spune Mirea. Din acest punct de vedere, nu a fost o perioadă uşoară în cariera sa, chiar dacă România se afla în plin avânt economic. “Am reuşit să consolidăm echipa şi reputaţia firmei, ajungând la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro în perioada de vârf atât a companiei, cât şi a României şi un portofoliu solid de clienţi din diferite domenii de activitate”, punctează Mirea.

    La începutul anului trecut Mirea a revenit în Big 4, la Deloitte, unde, înainte de a fi promovată ca partener, a fost director de audit. Din această postură, a preluat atât conducerea biroului regional din Timişoara, urmând să coordoneze activitatea firmei în regiune, cât şi anumite proiecte derulate în paralel la nivel central. În prezent, echipa din Timişoara este formată din 10 oameni, majoritatea specializaţi în audit financiar. “Urmărim să dezvoltăm competenţele echipei în zona de audit şi consultanţă fiscală şi să realizăm o creştere a cifrei de afaceri în zona de 20% în următorii doi ani”, spune Alina Mirea.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Deloitte: România are 37 de companii în topul celor mai mari 500 din regiune

    Totodată, în două topuri separate ale celor mai mari 50 de bănci şi companii de asigurări din regiune, România se regăseşte cu câte 5 prezenţe. Rezultatele complete ale studiului vor fi anunţate săptămâna viitoare. În clasamentul de anul trecut, România era prezentă cu 38 de companii în topul celor mai mari 500 din regiune, ocupând locul cinci din regiune, cea mai bine plasată fiind Petrom, pe locul 25.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Madeline Alexander, partener audit Deloitte România

    Madeline Alexander este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014) .

    În 1999 a revenit temporar în România pentru a acorda asistenţă companiilor naţionale şi multinaţionale în audit şi raportare financiară. Specializarea sa este auditarea societăţilor cu capital de stat, cât şi privat, locale sau multinaţionale.

    Ca manager de audit în Statele Unite, Madeline Alexander s-a implicat în câteva proiecte de cotare la bursa din SUA a unor companii, iar în România a făcut parte din echipa implicată în proiectul realizat în colaborare cu Ministerul Finanţelor “Adaptarea Normelor IAS la sistemul contabil românesc”, cât şi a standardelor internaţionale de audit. De asemenea, a fost director/trezorier în Consiliul de Administraţie al Camerei de Comerţ Americane şi consilier al ministrului de finanţe în 2004.

    Madeline Alexander este membră a Camerei Auditorilor Financiari din România, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Institutului American al Contabililor Autorizaţi şi a Institutului Contabililor Autorizaţi din Georgia, SUA.

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Madeline Alexander: Femeile din România care se află în poziţii de management a trebuit să răzbată ca să ajungă acolo pentru că rolul lor în companii mult timp nu a fost bine definit. În ultimii 10 ani s-au făcut însă nişte paşi uriaşi în această direcţie. O femeie care se află la acelaşi nivel cu un bărbat este, cu siguranţă, cu mult mai încercată decât acesta.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Madeline Alexander: Nu cred că am făcut foarte multe sacrificii în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru între cele două dimensiuni. Este drept că am ales să încep familia mai târziu, însă lucrurile au venit de la sine. Este dificil, recunosc, trebuie să faci eforturi ca să le ai pe ambele, dar totul ţine de capacitatea de a prioritiza.

    BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate?
    Madeline Alexander: Am descoperit o destinaţie foarte plăcută, anume Sardinia. În rest, pentru că am copilărit în Miami, în fiecare an mergem acolo o dată sau de două ori.

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).