BusinessMagazin

Tag: de

  • Fumuri de mii de euro

    Companiile europene au inceput sa propuna salariatilor cursuri de formare pentru a combate fumatul. Dincolo de gestul pentru protectia sanatatii, se afla, de fapt, grija tot mai mare a companiilor de a evita procedurile judiciare.La sfarsitul lunii iunie, Curtea de Casatie franceza a dat dreptate unei salariate victime a tabagismului pasiv, care a plecat din companie si si-a actionat angajatorul in instanta, deoarece nu a fost protejata de fumatori. Cu toate ca in firma angajatorul pusese destule afise “Fumatul interzis”, acestea nu i-au oprit pe angajati sa fumeze, ceea ce a imbolnavit-o pe angajata respectiva. De aici si decizia Curtii de Casatie, ca “victima” sa primeasca o indemnizatie de 3.500 de euro pentru demisie abuziva. Consecintele unei astfel de decizii ar putea insemna intr-un viitor apropiat ca milioane de salariati afectati de fumatul pasiv se vor prezenta in fata tribunalelor. Psya, o societate specializata in prevenirea riscurilor psiho-sociale, a creat un “audit de tabac” pentru a cunoaste numarul fumatorilor dintr-o firma si gradul lor de dependenta. In consecinta, un numar tot mai mare de firme europene isi filtreaza angajatii inca din primele etape ale procesului de selectie prin anunturi de genul “Fumatorii sunt rugati sa nu aplice”, practica considerata de reprezentantii Comisiei Europene ca nefiind discriminatorie. Motivul este simplu – fumatul nu se afla printre discriminarile prevazute in textele comunitare.

  • Raspundere de sef

    Asigurarea de raspundere profesionala va fi potul cel mare pentru companiile de asigurari din Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana. La mare pret in statele occidentale, asigurarea responsabilitatii sefilor la locul de munca va fi o necesitate dupa ianuarie 2007. Acest tip de asigurari acopera eventualele prejudicii financiare aduse de administratori sau directori executivi actionariatului, investitorilor si altor terti, printre care si angajatii, din cauza unor decizii de management gresite. Potrivit jucatorilor din piata, cu cat compania este mai mare, cu atat limitele de despagubire vor fi mai mari. Piata asigurarilor de raspundere profesionala ar putea ajunge la 10 milioane de euro in urmatorii ani, dat fiind faptul ca primele de asigurare pentru astfel de polite variaza de la cateva zeci de mii de euro la o suta de mii de euro, iar sumele asigurate pornesc de la un milion de euro si pot ajunge la zece milioane de euro. Deocamdata, putine companii de pe piata romaneasca sunt asigurate prin polite de raspundere profesionala, in lipsa unor procese de anvergura intentate pana in prezent de actionari managerilor.

  • De ce mai muncesc oamenii bogati?

    Un om de afaceri roman in varsta de 40 de ani, care castiga 40.000 de euro lunar doar din contul pe care il avea la bancherul sau personal, ce ajunsese la un moment dat la 1 milion de euro, se gandea sa se retraga din business. N-a facut-o, desi lichiditatile de care dispunea ii acopereau probabil toate necesitatile cerute de statutul sau. Lasand la o parte toate justificarile cliseistice, intrebarea este ce ii tine cu adevarat in joc pe oamenii care aparent castiga mai mult decat pot cheltui. Oamenii bogati sunt diferiti, dar in mare masura seamana cu cei mai multi dintre noi: aproape toti cheltuie mai multi bani decat castiga. La varful societatilor dezvoltate, gradul de indatorare devine un motor al consumului in aceeasi masura in care acest lucru se intampla la nivelul mediu sau inferior al societatii. Intr-un articol publicat in The Wall Street Journal, profesorul de economie Robert Frank spunea ca cei mai bogati americani, care controleaza 33% din intreaga bogatie a Statelor Unite – adica cei cu averi individuale care pornesc de la circa 6 milioane de dolari -, sunt responsabili pentru 6% din datoriile din intreaga economie americana, adica aproape 350 de miliarde de dolari. Unul dintre cele mai bune exemple pentru tendinta de indatorare a bogatilor este cel al retailerului de produse de lux Neiman Marcus. Aproximativ 15% din cifra de afaceri anuala realizata de magazinele companiei, adica peste jumatate de miliarde de dolari, se realizeaza prin intermediul companiei de carti de credit in-house a retailerului. In mod traditional, datoriile au fost asociate cu saracia, dar in societatea contemporana acestea reprezinta leverage (capacitatea de a finanta) – o forta care iti permite sa cheltuiesti mai mult decat ai putea in mod normal. Potrivit unui studiu al companiei americane Spectrem, majoritatea oamenilor ce detin active de peste 5 milioane de dolari au datorii pe cardul de credit, in conditiile in care aceste fonduri poarta cele mai mari dobanzi de pe piata bancara. Mai mult, consumul de lux pe datorie pare sa fi stat intr-o oarecare masura la baza unora dintre cele mai rasunatoare falimente recente. Bernard Ebbers, fostul sef al companiei Worldcom, a imprumutat sute de milioane de dolari de la compania pe care o conducea pentru a-si cumpara mai multe ferme si a-si construi o marina pentru iahturile sale, in cele din urma avand mari probleme in a achita totul. Dar asta a fost una dintre cele mai mici probleme ale lui Ebbers, intrucat el a fost condamnat ulterior la 25 de ani de inchisoare pentru frauda de 11 miliarde de dolari care a condus la cel mai mare faliment din istoria SUA.Robert Mintz, manager de resurse umane la Revlon, Pepsico sau Time Warner, a scris o lucrare pornind de la dorinta si de la motivele oamenilor bogati de a nu se opri din activitatile profesionale. Pentru asta, el a intervievat 25 de directori de companii americane, fiecare cu o avere intre 5 si 500 de milioane de dolari. Pentru el, motivatia oamenilor care au atins un anume nivel de confort material, de a nu renunta la zilele petrecute la birou, nu tine de dependenta de lucrurile indisolubil legate de statutul social. Unii isi vad jobul ca o evadare, altii vor sa demonstreze lor si celor din jur ca pot. Dar marea majoritate spune ca nu stie ce ar face cu propria persoana daca ar inceta sa munceasca. Ironia este ca pentru cei mai multi “workaholici” foarte bogati, o zi plina la birou este poate mai putin stresanta decat ar fi fost o zi impreuna cu partenerii de golf. Dar poate ca cel mai bine concluzioneaza Peter White, fostul director general de la Citigroup, in prezent vicepresedinte al grupului U.S. Trust: “exista o diferenta intre doi oameni care spun ca ‘iubesc ceea ce fac’ si ‘nu pot concepe sa fac altceva decat ceea ce fac acum’. Unul este un voluntar. Celalalt este un prizonier”.

  • Bancheri pentru clienti de lux

    Peste 100.000 de euro – atat trebuie sa detina un roman pentru a putea avea privilegiul de a lucra cu un bancher personal. Si, in total, exista in Romania peste 3.000 de persoane care au aceasta suma lichida lasata in grija unei echipe de private banking. De ce ar lasa cineva o avere pe mana unui strain? Pentru ca fie a mostenit-o de curand si nu stie ce sa faca cu ea, fie cauta niste randamente mai bune dintr-o suma scoasa in urma unei afaceri, fie vrea – pur si simplu – sa conserve valoarea banilor respectivi. Clientul diviziei de private banking primeste tratament preferential, dat fiind ca cel mai adesea este o persoana publica ocupata, care nu are timp de pierdut la ghiseu, si nici disponibilitate de a-si administra singur averea. Special pentru ei, bancile au amenajat spatii de primire care sa asigure confidentialitatea discutiilor. Unul dintre secretele serviciilor de private banking e, de altfel, relatia stransa, aproape personala, care se stabileste intre client si bancherul sau privat. Acesta il asista pe client in orice problema legata de banca – de la deschiderea unui cont pana la crearea unui portofoliu de investitii – si il tine la curent cu orice modificare intervenita in evolutia portofoliului sau, prin telefon, e-mail sau fax. Desi clientii de lux au foarte multi bani, majoritatea nu se incumeta sa faca plasamente riscante, ramanand mai degraba fideli depozitelor si conturilor curente. Clientela private banking este concentrata in proportie de 80% in Bucuresti, insa exista cereri pentru servicii de lux si in orase mari precum Ploiesti, Brasov, Timisoara, Constanta, Iasi, Bacau sau Oradea. Piata bancherilor privatiPrincipalii jucatori care ofera servicii de private banking in Romania sunt:ING – care, la un prag minim de active de 100.000 de euro, administreaza peste 60 de milioane de euro HVB Bank – care administreaza peste 100 de milioane de euro, avand si portofolii ce depasesc 5 milioane de euroBCR – care are aproape 2.000 de clienti, la un prag minim de active de 75.000 de euro.

  • De la Anchor Grup la Baneasa

    Pe piata romaneasca, mutarea lui Olivier a mai avut un precedent. Expatul Ali Ergun Ergen, directorul general al companiei Anchor Grup (dezvoltatorul Bucuresti Mall si Plaza Romania), a plecat din cadrul companiei acceptand functia de retail development director in cadrul proiectului imobiliar Baneasa. Practica este deja foarte cunoscuta dar si reglementata in tarile vestice.

  • Tipii de la cablu

    Dar zambetul linistit al lui Whitacre, un texan de 64 de ani, i-a descumpanit si pe cei mai aprigi critici ai strategiei sale. Pariul de care seful SBC era sigur si pe care a mizat inca 4 miliarde de dolari dupa achizitia AT&T se numea IPTV (Internet Protocol TV), un concept nou care avea sa creeze puntea de legatura intre serviciile de internet si industria de home-entertainment. IPTV este tehnologia care permite transportarea semnalului TV in format digital (de unde rezulta o calitate superioara a imaginii si a sunetului) prin cabluri pe care in mod normal “circula” Internetul, pana in casa consumatorului.De 10 ori intr-un anDoi intreprinzatori romani, Silviu Sabau si Iosif Szavuj, au facut pasul inaintea concurentei si au mizat la randul lor 1 milion de euro pana in prezent in furnizarea de servicii IPTV pe piata romaneasca. Cei doi detin compania Ines, cu afaceri estimate la 6 milioane de euro anul trecut, unul dintre cei mai importanti furnizori de servicii internet si solutii de telecomunicatii din Romania, serviciile IPTV din oferta companiei devenind operationale spre finalul anului trecut.Rezultatele iNes nu sunt foarte spectaculoase deocamdata – compania avea, la finalul anului trecut, doar 50 de abonati la IPTV, mult sub asteptarile initiale, in conditiile in care pretul pachetului de instalare se ridica la cateva sute de euro, iar aria de acoperire a serviciilor e destul de limitata – Bucuresti si imprejurimile sale. Anul acesta business-ul a prins viteza, numarul clientilor ajungand deja la circa 500, potrivit lui Radu Rusu, director al diviziei IPTV la iNes.Mai dureaza 5 aniServiciul IPTV din oferta iNes costa 100 de euro pe luna, pentru persoane fizice si 250 de euro pentru clientii corporatisti, in care sunt incluse si servicii de telefonie si acces la Internet. Conform oficialilor iNes, 80% dintre clienti sunt consumatori individuali si restul sunt companii, fiind vizate in special zonele rezidentiale din Baneasa si Iancu Nicolae, unde serviciile de cablu nu ofera o calitate a imaginii suficienta pentru televizoarele cu ecrane plate, cu diagonale de peste 30 de inci (peste 76 de centimetri). “Cred ca iNes a luat-o inaintea pietei. Mai pot aparea si alti operatori cu oferte, dar ramane de vazut daca este un model de business convingator”, spune Dinu Malacopol, director de Internet si date la UPC/Astral, unul dintre principalii jucatori din piata serviciilor de telecomunicatie din Romania. Va putea, insa, televiziunea interactiva prin IP sa ia locul televiziunii traditionale? “Cu siguranta in urmatorii 5 ani televiziunea clasica prin cablu va fi inlocuita de televiziunea interactiva IPTV”, este de parere Cristian Buha, Client Service Director la iNes. Pentru asta, este nevoie insa de servicii cu valoare adaugata mare, sunt de parere alti specialisti din piata. Dinu Malacopol spune ca peste 5 ani va exista o piata pentru serviciile IPTV in Romania, insa “si oferta va fi mai variata si specializata”. Si explica: “de pilda, posturi TV pentru pasionatii de numismatica sau de barci cu motor, realizate sau macar traduse in limba romana”. Malacopol spune ca UPC nu are deocamdata in pregatire un astfel de serviciu si crede ca “piata nu este pregatita”, pentru ca numarul celor interesati este inca prea mic. Furnizarea serviciilor video-on-demand face parte si din strategia RomTelecom, care ia in considerare oferirea de servicii de IPTV in viitor. Consumatorii “tintiti” de companie vor fi “utilizatorii tineri, interesati de tehnologiile moderne”, conform lui Dan Nastasa, seful diviziei de dezvoltare de produse a RomTelecom.Potrivit estimarilor reprezentantilor iNes de la momentul lansarii serviciului IPTV, Bucurestiul este o piata de circa 10.000 de abonati, intr-un interval de 3 ani, iar pe masura ce vanzarile de echipamente de infrastructura necesare vor creste, acestea se vor ieftini, ceea ce va influenta pozitiv costul. Grila de posturi cuprinde in momentul de fata circa 100 de posturi TV. “Numarul programelor este in crestere pe masura obtinerii de noi licente si a diversificarii cererii din partea utilizatorilor”, spune Buha. Functia “timeshifting” e disponibila deocamdata pentru 6 posturi TV, functie care permite redifuzarea in orice moment a oricarei emisiuni transmise pe posturile PRO TV, Antena1, TVR 1, Prima, Euforia, si Realitatea in ultimele 48 de ore. Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, este ceva mai optimist in privinta viitorului IPTV. “Romania este pregatita, acesta este viitorul”, spune el. Pambuccian este de acord ca mai exista scepticism in piata, insa spune ca orientarea consumatorilor catre IPTV “se va intampla mai curand decat credem”. Nici macar argumentul preturilor mari nu-l sperie: “Lucrurile de genul asta incep scump si se termina ieftin”. Si, cel putin privind la exemplul computerelor si al accesului la Internet, pare sa aiba dreptate. Piata romaneasca de Internet si date este estimata la aproximativ 250 de milioane de euro in 2005, cu o rata medie de crestere anuala de 15%.Milioane de programe-hibridPentru a putea avea acces la acest serviciu nu este necesar un computer si nici macar un televizor high-end (cu toate ca cea mai buna experienta de vizionare se obtine pe ecrane tip plasma sau LCD). Oferta furnizorilor include un set-top box, o “cutiuta” in care semnalul digital e convertit in semnal TV compatibil cu orice televizor. Pe langa faptul ca serveste la decodarea imaginilor si transmiterea semnalelor TV, set-top box-ul poate oferi mai multe functii printre care video la cerere (VOD), ghid electronic de programe (EPG), managementul drepturilor digitale (DRM- se refera la administrarea drepturilor de autor in mediul digital) si o varietate de servicii multimedia interactive.De asemenea, IPTV ofera posibilitatea receptionarii simultane a milioane de programe-hibrid, obtinute din combinarea programelor de televiziune, filmelor, site-urilor web si chiar a jocurilor pe calculator. Spre exemplu, o functie a unui software pentru IPTV de la Microsoft permite vizionarea a mai multor meciuri de baseball in acelasi timp, utilizatorul putand alege ce anume vrea sa urmareasca, fiind disponibile si statistici despre jucatori. IPTV permite personalizarea grilei de programe, tehnologia permitand inregistrarea emisiunilor si difuzarea lor dupa un interval de timp, la cerere si in ordinea dorita. In plus, tehnologia permite oferirea de servicii de tip video-on-demand – anumite evenimente, concerte, meciuri, filme, pot fi cumparate si livrate la cerere, doar celor care vor sa le vada, plata fiind facuta “la bucata”.Germanii au ales microsoftDeutsche Telekom, cea mai mare companie de telecomunicatii din Europa, a anuntat la inceputul acestui an ca a selectat platforma software Microsoft ca solutie tehnica pentru lansarea serviciile sale de IPTV in 10 orase din Germania. Operatorul va investi 3 mld. euro pentru a crea o noua retea de fibra optica, care ar urma sa includa intr-un inel de mare viteza 50 de orase din Germania pana in 2007. Viteza de transfer a datelor in retea va fi de aproximativ 50 MB/secunda, de cinci pana la zece ori mai rapida decat cea mai buna conexiune broadband actuala. Valoarea tranzactiei cu Microsoft este a doua ca marime dintre toate tranzactiile ce au avut ca obiect platforma software Microsoft IPTV Edition.Ce are in plus1. Calitate mai buna a imaginii deoarece semnalul TV este digital2. Serviciul de baza permite vizionarea programelor difuzate cu mult timp in urma (programele sunt inregistrate pe server), prin aplicatia “timeshifting”3. Propria ta grila de televiziuni si serviciul EPG (electronic program guide) care permite vizionarea ghidului de programe propriu4. Mai puteti avea un serviciu care va permite sa inregistrati anumite emisiuni dorite – similar cu optiunile oferite de un videorecorder Serviciul se numeste PVR – personal video recording5. Prin IPTV aveti si posibilitatea comandarii de programe la cerere (VOD – video on demand), cu plata “la bucata” Cei mai mari furnizori IPTVKingston Interactive Television, lansat in Marea Britanie in octombrie 1999Fastweb in ItaliaImagenio, operator Telefonica in SpaniaYahoo! BB / Softbank in JaponiaNow Broadband TV in Hong Kong, lansat in 2003SuperSun in Hong Kong, lansat in 2005Media on demand (MOD) in China, operator Chunghwa TelecomHomechoice in Marea Britanie

  • Semn de intensificare a concurentei

    Economisti sustin ca practica “mercenarilor de business” (manageri de top care se muta de la un competitor la altul) este un semn de intensificare a concurentei, in special pe pietele de retail. Pe aceste piete, atragerea de clienti s-a transformat intr-o lupta pe viata si pe moarte. Paradoxal, managerii au insa in contractele de munca celebra clauza “non-solicit”, care le interzice acestora, dupa ce au parasit compania, sa atraga clienti sau colegi la noul loc de munca, daca acesta este incompetitie cu angajatorul anterior.

  • Tutorele de peste mari si tari

    Ce legatura poate avea un examen decisiv pentru care nu ai invatat nimic cu succesul in afaceri? Aparent, nici una. Multi ar spune ca cele doua sunt intr-o opozitie clara. Insa un examen decisiv al unui student american poate face un business de succes pentru un intreprinzator indian. Companiile de tutoring sunt pe val de ceva vreme in lume. Zeci de mii de studenti si elevi americani se bazeaza pe meditatorii lor pentru a-si mari mediile sau pentru a obtine un scor cat mai mare la testele SAT (bacalaureat). Tarifele meditatiilor online sunt cu mult mai mici decat cele fata-in-fata si sunt posibile la orice ora din zi si din noapte.Ceea ce nu stiu studentii este ca pe prietenul lor Mike care se pricepe la matematica ca nimeni altul il cheama de fapt Mahakali Murthy sau Cheng Ling. Companiile care asigura servicii de tutoring s-au gandit ca daca muncitorii low-paid din India si China pot sa coasa haine, sa faca software pentru computere sau sa vanda asigurari, de ce n-ar putea sa mediteze si copiii vesticilor? Cererea de meditatori ieftini provenita din Statele Unite este responsabila pentru crearea unei industrii infloritoare in Asia. Circa 80% din industria indiana de tutoring online este acaparata de elevii si studentii din Statele Unite, conform datelor Educomp Solution, o companie de tutoring cu sediul in New Dehli. “Cred ca pur si simplu in aceasta parte a lumii exista un talent imens in ceea ce priveste matematica si stiinta. India are cei mai buni meditatori si cei mai buni profesori din lume”, explica fenomenul Roy Bikram, fondatorul si directorul executiv al Studyloft.com, una dintre cele mai mari companii de tutoring.Iar acesta nu este decat inceputul. Colegiile din Kentucky au apelat la varianta outsourcing-ului pentru a rezolva o alta sarcina consumatoare de timp. Ei au delegat sarcina corectarii lucrarilor companiei Smarthinking, o companie care deja lucreaza cu 70.000 de elevi la 300 de scoli din toata America.

  • Un munte de cash

    Cele mai mari companii americane, printre care si nume ca Exxon, Microsoft si Johnson & Johnson, stau pe un munte de lichiditati, sau, mai exact, o suma record de 640 mld. dolari, conform estimarilor Standard & Poor’s. Acest tezaur ar putea declansa in scurt timp o adevarata isterie in piete, care se asteapta la numeroase preluari si fuziuni. 8 semestre de crestereMotivele aglomerarii de capital in “buzunarele” companiilor sunt legate de cele 8 semestre consecutive de cresteri semnificative ale profiturilor, corelate cu lipsa unor achizitii sau investitii substantiale, explica Howard Silverblatt, analist la Standard & Poor’s. Rich Thaler, vicepresedinte la Deutsche Bank Securities, crede ca aceste companii “inoata in bani, ceea ce ar putea creste capacitatea acestora de a finanta preluari”, previzioneaza Thaler.Incep investitiileCompaniile care si-au pastrat banii in cont, pentru siguranta, “vor incepe sa investeasca in pietele emergente precum si in achizitii de companii”, crede Marc Zenne, seful diviziei de strategie a Citigroup. Microsoft, de exemplu a returnat actionarilor anul trecut 32 mld. dolari in dividende speciale si se afla in plin proces de rascumparare de actiuni. Si cu toate acestea inca beneficiaza de avantajele unei impresionante sume de 34,8 mld. dolari – cash!

  • Bikerii de business

    Cand esti pe doua roti parca si business-ul merge ca pe roate. “Merge mai rotund”, cum spun managerii autohtoni pasionati de motociclete. Fie ca e vorba de personaje din industria asigurarilor pasionate de viteza – Cristian Fugaciu, seful Marsh Romania, sau Mihnea Tobescu, seful AIG -, fie ca e vorba de un publicitar innebunit dupa Harley – Bogdan Naumovici, creativul de la Leo Burnett, toti vor “multi cai” si o imagine aventuroasa demna de Road 66. Iar motocicletele iti ofera de toate: aura de legenda cand te urci pe un Harley-Davidson, acceleratie exponentiala dintr-un motor de Honda si adrenalina din veleitatile pentru viraje ale unei Yamaha. Cu adevarat curios este faptul ca in loc sa ii distraga de la business, distractiile cu pricina ii tin pe oamenii de afaceri “in priza”: cu trendurile, cu tehnologia si pot fi chiar foarte practice. Cristian Fugaciu”Imi placea sa fiu nervos”Relaxat? Nici vorba. Poti sa fii oricat de calm – cand te urci pe ea te enervezi tare, spune Cristian Fugaciu despre motocicleta sa de viteza. Manager al Marsh pentru Romania, Fugaciu vede riscuri peste tot: in asigurari, ca doar e sef la cel mai mare broker de asigurari din lume, dar si in motociclism. De motociclete e pasionat tare, dar a tras o sperietura cu rol de calmant in urma unui incident cu un Kawasaki ZXR 750, pe care l-a avut vreme de doi ani. “Atunci mi-am accidentat si geaca de motor, care are acum cateva gauri in locurile unde s-a produs frecarea”, marturiseste Fugaciu.Are carnet de sase ani, dar experienta in kilometri – mai putina – doar cateva sute. “Nu e genul de distractie care sa te linisteasca, cand te gandesti ca riscul este destul de mare si nu ai deloc siguranta”, explica el. Cristian Fugaciu, 32 ani, porneste motorul favoritei Yamaha MT 01 (aflata pe lista de cumparaturi, dupa un ATV) si spune invariabil: “sunetul…sunetul acesta nu se compara cu nimic”. Motocicleta este destul de grea, nu foarte usor de condus, cu un aspect agresiv. “Nu e un motor de viteza, ci mai mult de strada, dar are veleitati sportive”, afirma Fugaciu. Cu fosta lui motocicleta, adica Kawasaki-ul de 750 cmc, a atins 140 km/h din cei 250 disponibili, dar si-a dat seama ca vine o varsta cand “trebuie sa renunti la asa ceva”. De aceea si-a vandut motorul, a lasat in garaj geaca de 150 de euro (cu protectii speciale la umeri si la coate) si acum se reorienteaza. “Imi placea sa fiu nervos, dar acum mi-as lua mai intai un ATV, care nu e periculos, il poti lua si la munte si la mare. Dupa ATV mi-as cumpara aceasta Yamaha MT01, la 1.670 cmc care costa 19.000 de euro. Este o varianta destul de inalta, ceea ce inseamna ca poti intra bine in viraje, pentru ca se preteaza. Are un cuplu mare si accelereaza puternic, deci poti sa pleci repede de pe loc”, completeaza el. Mihnea TobescuDe ce sport si nu chopperLe-am vazut cu totii cum pleaca de la semafor pe o singura roata, cu zgomot si in tromba. Ce e in spatele motocicletelor sport? Practic – multe capete intoarse, teoretic – experienta in pilotaj si sange rece din partea tipului de la ghidoane, spune Mihnea Tobescu, directorul general al AIG Romania si mare fan al motoarelor sport. “Am avut doua motociclete sport, dar le-am vandut pe rand pentru ca erau vechi, deci cam periculoase. Oricum, in maxim un an si jumatate imi iau una noua”, marturiseste Tobescu. “Mi-ar placea o Honda Fire Blade, pentru ca este o motocicleta usoara pentru puterea pe care o are. Chopper-ele precum Harley-Davidson au cam 300 kg, pe cand aceasta Honda are 173 de kg, iar atunci cand are lichide, adica benzina si lichid de frana, ajunge abia la 205 kg”, explica el.Directorul uneia dintre cele mai mari companii de asigurari din Romania a avut o Kawasaki ZXR de 750 cmc si o Yamaha R1. “Am vandut Kawasaki-ul pentru ca am cazut cu ea si nu am mai vrut sa o repar, m-am gandit ca aduce ghinion, iar dupa aceea mi-am luat Yamaha. Pe aceasta am vandut-o pentru ca mi s-a oferit un pret foarte bun: am cumparat-o cu 6.000 de dolari si dupa un an am reusit sa o vand cu 6.500 de dolari”. Costurile de intretinere nu sunt foarte mari, dupa cum spune Tobescu: in jur de 100-200 de euro pe luna – benzina si diverse operatiuni, in care intra: sa verifici nivelul uleiului si sa il completezi, apoi sa verifici nivelul lichidiului de frana – cam de fiecare data cand pleci la drum, sa ungi lantul cu un spray special o data la cateva sute de km. “Revizia periodica, care mai costa si ea ceva, dar in general nu m-a costat mai mult de 200 de euro lunar”, spune seful AIG.”Mie imi plac mult motocicletele japoneze, sunt fiabile, facute de roboti si merg ceas. Motocicleta ma atrage, desi este foarte puternica. Oricum nu cred ca sunt foarte multi piloti acum in Romania care pot folosi toti cei 172 CP ai Fireblade-ului.”Tobescu spune ca la toate motocicletele moderne il impresioneaza acceleratia, pentru ca in 3-4 secunde ajung la 100 km, chiar in comparatie cu cele mai sport masini, ca Porsche, Lamborghini sau Ferrari, care ajung la 100 de km in 4-5 secunde. “Necunoscatorii ar spune ca “ce mare lucru o secunda”, dar pe motocicleta o simti exponential, nu linear, pentru ca acceleratia este variatia vitezei”, explica matematic Tobescu, care a terminat Automatica. Totusi, mersul cu motocicleta in Romania este foarte periculos, deoarece conducatorii auto te provoaca la intreceri si te sicaneaza, povesteste el. Bogdan NaumoviciCu legenda in VamaScump, dom?le, scump! Dincolo era mai ieftin. Dar motocicleta, cat e motocicleta? 20.000 de euro, raspunde Bogdan Naumovici, caci despre el vorbim. Creierul din spatele clipurilor “Casa de nebuni” sau “Star Wars” (cel cu “maimuta turbata la gratii”), adica directorul de creatie al Leo Burnett Romania este mare fan motor, si nu orice motor. Harley! Ce, mai exista alte motociclete?! Exista Harley-Davidson si restul lumii, rade zgomotos Naumovici. “Ei, de fapt, eu nu mi-am luat motor, ci un brand. Sunt indragostit de branduri si ce altceva puteam sa imi iau? O legenda!”, spune el. “Harley are puterea de a aduce niste oameni impreuna, nicio alta motocicleta nu are chestia asta: imediat dupa ce mi-am luat motorul, m-au racolat cei de la Harley Owners Group, grupul international al celor care au aceasta motocicleta. In HOG, te bati cu ceilalti pe numerele de inmatriculare, te intalnesti cu alti motociclisti in fata la OMV Baneasa si pleci in tromba spre munte. Din cate stiu eu, nu exista cluburi de Yamahaioti, Hondateni sau Kawasakisti.”Naumovici are un Touring Road King Classic si il descrie ca fiind un varf de serie, cu nichel in nestire si cauciucuri spitate, coburi in spate si multe alte dotari exclusiviste. Creativul de la Leo Burnett confirma mania posesorilor de a-si personaliza motocicletele. “As schimba manerele, care sunt din cauciuc, si as pune altele din metal.” Pana atunci, insa, abia asteapta sa isi ia carnet si sa se duca cu “legenda” in Vama Veche. “Pai unde altfel decat in Vama” Crezi ca Harley-ul se potriveste vara la Mamaia??