Tag: cuvinte

  • Cum să faci praf o maşină de 500.000 de euro! VIDEO halucinant

    Când ai sub tine o întreagă herghelie de cai, când conduci un Lamborghini Aventador prin oraş, ar trebui să te ridici la înălţimea tehnologică a maşinii, şi să conduci cu grijă. Nu ca şoferul de mai jos, despre care nici măcar n-avem cuvinte…

    IATĂ AICI CUM A REUŞIT ACEST ŞOFER SĂ DISTRUGĂ UN AVENTADOR

  • Cronică de film: Kong: Skull Island

    După filmul din 2005, nu foarte bine primit de critici sau de public, varianta regizată de Jordan Vogt-Roberts aduce o gură de aer prospăt. Acţiunea este rapidă, efectele speciale aproape impecabile, iar apariţie actorilor pe care îi aminteam mai sus dă acea doză de superficialitate care lipseşte de multe ori la blockbusterele de azi. Acestea fiind spuse, să analizăm mai în detaliu diferenţele dintre cele două filme.

    Fără a da prea multe detalii, trebuie spus că elementele definitorii ale celuilalt film (şi ale tuturor versiunilor anterioare, de altfel) erau, în ordine: călătoria către insulă, întâlnirea cu King Kong, povestea de dragoste (să-i spunem aşa) şi confruntarea de pe meleagurile americane. Unele dintre aceste elemente lipsesc, unele sunt uşor modificate; vă las pe voi să aflaţi care.

    O altă diferenţă sesizabilă e dimensiunea lui Kong – nu am datele exacte, dar cred că producătorii au vrut să vadă cât de mult spaţiu poate o maimuţă să ocupe. Le-a reuşit, cred, pentru că este cea mai mare versiune a lui Kong de până acum.

    Un element oarecum nou este dat de animalele cu care Kong trebuie să se lupte (spun oarecum pentru că maimuţa s-a mai confruntat cu diverse creaturi de-a lungul timpului); acestea sunt bine schiţate şi produc efectul de frică pe care presupun că regizorul l-a căutat.

    În rest, Skull Island respectă reţeta clasică imaginată în urmă cu 84 de ani de James Ashmore Creelman şi Ruth Rose. Dacă vă aflaţi printre cei câţiva oameni de pe planetă care nu ştiu despre ce e vorba în film, nu vă aşteptaţi la ceva foarte logic sau care să conţină vreun mesaj memorabil. Filmul este un blockbuster şi trebuie tratat ca atare.

    Distribuţia este una mai mult decât respectabilă, aducând la un loc un premiu Oscar (Brie Larson), o nominalizare la aceleaşi premii (Samuel L. Jackson) şi un Glob de Aur (Tom Hiddleston).

    Trebuie să mă refer şi la durată, pentru că în cazul filmului din 2005 regizorul Peter Jackson nu a primit chiar cuvinte de laudă pentru cele 3 ore lipsite de suspans. Sigur, scuza lui Jackson poate fi puterea obişnuinţei – trilogia Stăpânul Inelelor a avut o durată media de 3 ore şi 6 minute pe film.

    După cum scriam şi la începutul acestei cronici, efectele speciale sunt realizate fără cusur, mult superioare celor din 2005 – sigur, tehnologia de azi ajută mult în acest sens. Dar realismul creaturilor este cel care mă face să cred că scenariştii au avut şi ei ceva de spus în această privinţă.

    Până la data redactării acestei cronici, Kong: Skull Island a generat încasări de 393 de milioane de dolari contra unui buget de 185 de milioane. Cu alte cuvinte, pregătiţi-vă pentru Kong: Multe alte părţi.

    În concluzie, filmul este mai mult decât decent; cea mai bună parte? Nu încearcă să fie mai mult decât este.

    Nota: 7/10

  • Care sunt cele 300 de cuvinte noi adăugate în dicţionar de hipsteri

    Peste 300 de cuvinte, printre care “man bun” (frizură), “cold brew” (băutură rece-cafea sau cei de obicei) sau “dabbing” (consumul de canabis prin inhalarea vaporilor) au fost adăugate dicţionarului online dictionary.com.

    Unele cuvinte au apărut în vocabularul hipsterilor de ani de zile – man bun (2013), altele anul trecut. Însă abia acum au fost adăugate în dicţionarul online.

     

     

  • Care sunt cele 300 de cuvinte noi adăugate în dicţionar de hipsteri

    Peste 300 de cuvinte, printre care “man bun” (frizură), “cold brew” (băutură rece-cafea sau cei de obicei) sau “dabbing” (consumul de canabis prin inhalarea vaporilor) au fost adăugate dicţionarului online dictionary.com.

    Unele cuvinte au apărut în vocabularul hipsterilor de ani de zile – man bun (2013), altele anul trecut. Însă abia acum au fost adăugate în dicţionarul online.

     

     

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • SIMULAREA la limba română 2017: Elevii ar fi căutat definiţiile cuvintelor în mediul online. 1.000 de căutări între orele 11.00-12.00 pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună

    “În timpul simulării de ieri (luni-n.r.), am sesizat ceea ce bănuiam că o să se întâmple şi anume că anumite cuvinte vor fi suspect de des căutate. O chestie haioasă a fost că nu ştiam care vor fi cuvintele, dar sunt uşor de recunoscut când monitorizezi căutările recente şi brusc vezi că se detaşează câteva cuvinte care sunt de zeci de ori mai căutate decât altele. Şi am hotărât ca pentru acele cuvinte să schimbăm definiţiile şi am căutat ceva asemănător care să îi încurce, în loc de «pretutindeni», am pus «pururi» şi în loc de «a zări», am pus «a zori». Au fost câteva zeci de căutări înainte de ora 09.00, poate erau profesori care multiplicau subiectele, poate erau motive legitime ca acele căutări să apară. După care, au fost aproximativ 300 de căutări între orele 09.00-11.00 şi aproape o mie între orele 11.00-12.00, asta pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună. Încă nu ştim exact care este furnizorul de internet, dar mă aştept să fie vorba de companii de telefonie mobilă. Anul trecut, căutările au fost făcute de pe telefoanele mobile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Frâncu, reprezentant al site-ului Dex Online.

    Ministrul Educaţiei a spus că va verifica dacă au existat şcoli în care elevii au intrat cu telefoane mobile în sălile de concurs.

    “Eu nu am primit niciun semnal în acest sens. Nu au voie cu telefoanele în sala respectivă. Înseamnă că cei care au supervizat nu şi-au făcut datoria. Vom verifica şi vom lua măsuri chiar dacă este doar o simulare. Dacă este o simulare de evaluare a competenţelor, asta nu înseamnă că ei trebuie să simuleze şi încălcarea regulilor. Aceste subiecte sunt transmise de la Ministerul Educaţiei, printr-un sistem super securizat pentru că foloseşte reţeaua de transmiteri speciale a STS-ului “, a explicat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIMULAREA la limba română 2017: Elevii ar fi căutat definiţiile cuvintelor în mediul online. 1.000 de căutări între orele 11.00-12.00 pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună

    “În timpul simulării de ieri (luni-n.r.), am sesizat ceea ce bănuiam că o să se întâmple şi anume că anumite cuvinte vor fi suspect de des căutate. O chestie haioasă a fost că nu ştiam care vor fi cuvintele, dar sunt uşor de recunoscut când monitorizezi căutările recente şi brusc vezi că se detaşează câteva cuvinte care sunt de zeci de ori mai căutate decât altele. Şi am hotărât ca pentru acele cuvinte să schimbăm definiţiile şi am căutat ceva asemănător care să îi încurce, în loc de «pretutindeni», am pus «pururi» şi în loc de «a zări», am pus «a zori». Au fost câteva zeci de căutări înainte de ora 09.00, poate erau profesori care multiplicau subiectele, poate erau motive legitime ca acele căutări să apară. După care, au fost aproximativ 300 de căutări între orele 09.00-11.00 şi aproape o mie între orele 11.00-12.00, asta pentru nişte cuvinte care, în mod normal, au câteva zeci de căutări pe lună. Încă nu ştim exact care este furnizorul de internet, dar mă aştept să fie vorba de companii de telefonie mobilă. Anul trecut, căutările au fost făcute de pe telefoanele mobile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Frâncu, reprezentant al site-ului Dex Online.

    Ministrul Educaţiei a spus că va verifica dacă au existat şcoli în care elevii au intrat cu telefoane mobile în sălile de concurs.

    “Eu nu am primit niciun semnal în acest sens. Nu au voie cu telefoanele în sala respectivă. Înseamnă că cei care au supervizat nu şi-au făcut datoria. Vom verifica şi vom lua măsuri chiar dacă este doar o simulare. Dacă este o simulare de evaluare a competenţelor, asta nu înseamnă că ei trebuie să simuleze şi încălcarea regulilor. Aceste subiecte sunt transmise de la Ministerul Educaţiei, printr-un sistem super securizat pentru că foloseşte reţeaua de transmiteri speciale a STS-ului “, a explicat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Limba cu cele mai puţine cuvinte din lume are 123 de cuvinte şi îţi ia 30 de ore pentru a o învăţa

    Toki Pona este limbajul cu cele mai puţine cuvinte din lume, conţinând doar 123. Toki Pona a fost creată în 2001 de către Sonja Lang. Ea şi alţi vorbitori de Toki Pona susţin că numărul redus de cuvinte este de ajuns să exprime aproape orice idee, relatează Business Insider.
     
    Pentru a crea noul limbaj, Lang a lucrat invers, împotriva tendintei generale de a crea un lexicon natural. Ea a început prin reducerea şi consolidarea specificului în general. Economia acestei limbi se realizează reducând gândirea simbolică la elementele sale de bază, fuzionând concepte conexe, iar cuvintele îndeplinesc mai multe funcţii în vorbire.
     
    O persoană are nevoie doar de 30 de ore pentru a o învăţa Toki Pona. Această uşurinţă de a învăţare, o face ideală pentru a putea fi folosită ca  limbă internaţională, care ar putea conecta milioane de oameni de pe tot globul.
     
    Ce este o maşină? se întreabă Sonja Lang. “Ai putea spune că o maşină este un spaţiu ce este folosit pentru deplasare. Asta ar fi tomo tawa”, spune ea. “Totuşi, dacă eşti lovit de o maşină, asta s-ar putea traduce altfel, un obiect dur m-a lovit, kiwen utala.”, completează Lang.
     
    Toki Pona are cinci palete de culori: loje (roşu), laso (albastru), jelo (galben), pimeja (negru) şi walo (alb). Precum un pictor, un vorbitor poate combina cuvintele pentru a crea diferite nuanţe. De exemplu, loje walo este roz. 
     
    Pentru numere, Toki Pona are doar cuvintele wan (unu), tu (doi) şi mute (câteva). Vorbitorii au extins utilizarea unor cuvinte, folosind cuvântul “luka” (mână, braţ) şi pentru exprima cifra cinci, iar “mute” să fie folosit pentru numarul 10. Pentru a spune numărul dorit, vorbitorii trebuie să repete, adăugând până când ajung la numărul respectiv.  Scopul limbii nu este acela de a exprima calcule complexe sau numere cu foarte multe cifre.
     
    Scopul este simplitatea, iar în acest limbaj “simplu” înseamnă “bun”. Ambele concepte sunt combinate într-un singur cuvânt: pona.
    “Daca te poţi exprima într-un mod simplu, atunci chiar înţelegi despre ce vorbeşti şi asta e bine”, spune Sonja Lang.
     
    Limbajul este înrădăcinat în viaţa primitivă, în conceptele de bază. Nu există expresii de politeţe (cuvinte precum “te rog” sau “mulţumesc” sunt exprimate, mai degrabă, prin limbajul corporal).
     
    De asemenea, lexicul limbajului prezintă o tendinţă pentru pozitivitate. “Cuvântul pona înseamna tot ceea ce este bun în lume: o banana, un pisoi draguţ etc. Daca îi spun prietenei mele că este “jan pona”, atunci îi transmit că este o persoana bună, un om frumos.”, spune un vorbitor al Toki Pana.
     
    Există câteva cuvinte care descriu diferite organisme, însă nu este niciunul care să facă referinţă la gadget-urile moderne. În limbajul Toki Pana, tehnologia este redusă la un cuvânt, ilo, care înseamnă unealtă.
  • Hitler, Saddam sau Gaddaffi? Care a avut maşini mai tari?

    Case, palate, vacanţe excentrice sau petreceri grandioase, toate erau în meniul lor de distracţie după ce mai chinuiau un pic oporul pe care îl conduceau. O pasiune comună îi unea pe toţi marii dictatori ai lumii noastre în câteva cuvinte simple: lux şi mulţi cai putere. Garajele lor erau pline de minuni scumpe şi puternice, unice sau de colecţie.

    IATĂ AICI CE MAŞINI AU AVUT DICTATORI CA HITLER, SADDAM, GADDAFI ŞI ALŢII