BusinessMagazin

Tag: CSM

  • Horodniceanu: Întrebarea din interviu, ipotetică. Nu m-am întâlnit niciodată cu Nichita şi Dragnea

    Daniel Horodniceanu a primit, luni, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.

    Procurorul Daniel Horodniceanu a declarat, după interviu, că întrebarea care i-a fost pusă de către membrului CSM Oana Schmidt-Hăineală privind o presupusă întâlnire dintre un procuror DIICOT, un primar şi un oficial de rang înalt este ipotetică.

    Horodniceanu a fost întrebat, în timpul interviului de la CSM, cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze. Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

    Întrebat, la ieşirea de la CSM, dacă îl cunoaşte pe primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, Horodniceanu a spus că nu l-a întâlnit personal pe edil, precizând că ultima oară l-a văzut pe stadionul Iaşi, în urmă cu trei ani, când alerga alături de alte zeci de persoane.

    “Personal, nu-l cunosc pe domnul, cred că acum trei ani l-am văzut ultima oară pe stadion, unde alergam alături de alte zeci de persoane”, a spus Horodniceanu.

    Întrebat dacă procurorul Oana Schmidt-Hăineală se referea la o presupusă întâlnire dintre el, primarul Gheorghe Nechita şi ministrul Liviu Dragnea, la Hotelul Bucium, în 24 ianuarie, Horodniceanu a infirmat categoric o astfel de informaţie, spunând că întrebarea membrului CSM a fost ipotetică.

    “V-am spus că nu m-am întâlnit niciodată cu Nichita sau cu Dragnea”, a mai spus Horodniceanu.

    Întrebat în legătură cu clanul Cordunenilor, procurorul Daniel Horodniceanu a spus că supravegherea clanurilor se face cu mandat de la judecător, precizând că membrii unor astfel de grupări sunt cetăţeni români şi DIICOT respectă legislaţia în orice situaţie.

    El a ţinut să menţioneze că dacă, referitor la clanul Cordunenilor, ar fi fost implicaţii în cazul primarului Gheorghe Nichita care intră sub incidenţa activităţii DIICOT, structura şi-ar fi efectuat în mod operativ atribuţiile.

    Întrebat ce-şi doreşte pentru DIICOT, Daniel Horodniceanu a spus că vrea o colaborare bună cu mass-media şi redarea încrederii Direcţiei în rândul opiniei publice. El a mai arătat că, dacă va ajunge şef al DIICOT, va verifica toate informaţiile care ar indica presupuse fapte de corupţie ale unor angajaţi de la nivelul structurii, precizând că informaţii lansate în spaţiul public nu pot fi toate luate de bune.

    Avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi transmis marţi la Ministerul Justiţiei şi va însoţi propunerea ce va fi înaintată de ministrul Robert Cazanciuc preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al DIICOT.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-şef al DIICOT Iaşi, în perioada iunie 2006 – iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 – 2015.

    Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în probleme de etică şi deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum şi în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane.

    Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în ţară şi în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii şi deontologiei profesionale a magistraţilor, protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane, infracţionalităţii informatice, consolidării capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.

    Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori ieşeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă de tutun de la graniţa României cu Republica Moldova.

    Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, şi-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an şi jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani şi la Iaşi.

    În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT – Biroul Teritorial Iaşi, fiind numit şef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-şef.

    În toţi anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obţinut calificativul de “foarte bine”.

    Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare şi în combaterea şi înţelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.

    Procurorii DNA au dispus, vineri, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita (PSD), pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Ulterior, Tribunalul Bucureşti a decis că Gheorghe Nichita va fi cercetat în libertate sub control judiciar, hotărârea putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, s-ar fi folosit inclusiv de clanul Cordunenilor, pe lângă angajaţi ai Poliţiei Locale şi ai altor instituţii din Primărie, pentru a-şi urmări iubita şi a ameninţa un bărbat cu care s-a întâlnit aceasta la un moment dat, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

  • Horodniceanu: Trebuie îmbunătăţită imaginea DIICOT şi readusă încrederea în procurori

    Daniel Horodniceanu, în prezent şef al DIICOT Iaşi, şi-a susţinut proiectul de management, apoi a răspuns întrebărilor puse de membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    “Echipa care va conduce DIICOT este important să readucă spiritul acestei structuri de până acum. Trebuie readusă încrederea în rândul efectivelor de procurori. Este importantă specializarea procurorilor. Este foarte important ca procurorul şef să se poată sprijini pe procurorii şefi de servicii”, a spus, la începutul interviului, procurorul Daniel Horodniceanu, propus de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în funcţia de procuror şef al Direcţiei.

    Horodniceanu a mai spus că este important ca imaginea DIICOT în rândul opiniei publice, care a fost afectată şi nu mai este atât de bună ca în urmă cu câţiva ani, să fie îmbunătăţită prin intermediul Biroului de Informaţii şi Relaţii cu Publicul.

    În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

    Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

    Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

    Consiliul Superior al Magistraturii va da un aviz în ceea ce priveşte propunerea ministrului Justiţiei de ocupare de către Daniel Horodniceanu a funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Avizul va fi transmis marţi la Ministerul Justiţiei şi va însoţi propunerea ce va fi înaintată de ministrul Robert Cazanciuc preşedintelui Klaus Iohannis.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Şase procurori au candidat pentru această funcţie – adjunctul procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de şef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi – aceştia fiind audiaţi în 18 martie la Ministerul Justiţiei.

    Ministrul Robert Cazanciuc declara, în 14 aprilie, că preşedintele Klaus Iohannis a fost informat despre propunerea ca Daniel Horodniceanu să preia şefia DIICOT, el adăugând că şeful statului va stabili dacă este sau nu de acord cu această nominalizare după ce magistratul va fi audiat la CSM.

    În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-şef al DIICOT Iaşi, în perioada iunie 2006 – iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 – 2015.

    Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în probleme de etică şi deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum şi în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane.

    Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în ţară şi în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii şi deontologiei profesionale a magistraţilor, protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane, infracţionalităţii informatice, consolidării capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.

    “În cadrul dialogului cu ministrul Justiţiei, domnul procuror Daniel Constantin Horodniceanu a identificat şi prezentat obiective şi măsuri clare şi pragmatice privind eficientizarea activităţii structurii, dovedind abilităţi de organizare, comunicare, spirit de echipă şi viziune strategică asupra direcţiilor de dezvoltare a DIICOT”, preciza Ministerul Justiţiei.

    Potrivit proiectului de management al procurorului Daniel Horodniceanu, între obiectivele pe care şi le asumă se află şi “readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor”. Horodniceanu face, astfel, referire la arestarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT.

    De asemenea, magistratul arată, în documentul citat, că doreşte să se “reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror” în ceea ce priveşte actele şi activităţile desfăşurate, dar şi readucerea spiritului de echipă, “caracteristic structurii”.

    “Crearea unui proiect serios şi convingător, pe termen mediu, de cooptare în cadrul structurii a poliţiştilor de poliţie judiciară, proiect în care trebuie antrenat Ministerul Justiţiei, prin specialiştii săi; implementarea de către procurorul şef al DIICOT a principiilor specializării procurorilor şi continuităţii în desfăşurarea activităţii”, sunt alte două obiective majore asumate de Daniel Horodniceanu.

    Procurorul Daniel Horodniceanu a identificat, în proiectul de management, şi mai multe riscuri la care este expusă DIICOT.

    Astfel, el aminteşte, în primul rând, de scurgerile de informaţii din dosare. De asemenea, procurorul susţine că un alt risc la care este expusă instituţia constă în interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi.

    Creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate, lipsa de protecţie fizică a procurorilor şi campaniile de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor sunt alte trei riscuri cu care se confruntă structura din Ministerul Public.

    Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori ieşeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă de tutun de la graniţa României cu Republica Moldova.

    Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, şi-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an şi jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani şi la Iaşi.

    În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT – Biroul Teritorial Iaşi, fiind numit şef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-şef.

    În toţi anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obţinut calificativul de “foarte bine”.

    Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare şi în combaterea şi înţelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.

  • Băsescu: Poziţia exprimată de CSM m-a revoltat. Nu sunt duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei

    “Poziţia exprimată ieri de CSM în ceea ce mă priveşte m-a revoltat. A fost prea mult pentru ca un om care a militat zece ani şi o voi mai face încă zece în favoarea continuării proceselor de consolidare şi îmbunătăţire a funcţionării justiţiei”, a scris Băsescu pe Facebook.

    El a adăugat că nu este “duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimată prin liderii ei”.

    “În ultimele luni, se prezintă o justiţie imaculată eludând realitatea şi încercând să se «vîndă» românilor perfecţiunea sistemului. Această perfecţiune este o minciună. Ea nu există, chiar dacă faţă de 2004 s-au făcut progrese uriaşe, preponderent pe zona de luptă anticorupţie. De fapt asta mă îngrijorează, tentaţia de a crede că s-a terminat procesul de reconstrucţie în justiţie”, continuă fostul preşedinte.

    Traian Băsescu susţine în continuare, că “mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei”.

    “A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cât timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, când am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare. Mă gândesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vândă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi «la cheie» în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ? Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ? Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine. Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ? Pe cînd un bilanţ cu condamnările la CEDO ?”, mai scrie Băsescu.

    El îşi încheie postarea spunând că “MCV trebuie să continue”.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a însuşit, în şedinţa de miercuri, mai multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare (IJ) privind afirmaţii făcute de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care au afectat prestigiul justiţiei.

    Oficiali din cadrul Inspecţiei Judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că s-a ajuns la concluzia că, în ultima perioadă, cei doi au făcut declaraţii ce au afectat independenţa magistraţilor şi prestigiul actului de justiţie.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu în emisiuni televizate şi afirmaţiile Elenei Udrea pe contul său de Facebook.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi ‘X-PRESS’ – 6 aprilie 2015 -, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    În 31 martie, la emisiunea “Ultimul Cuvânt”, Băsescu a vorbit de o “guantanamizare” a României, cu referire la activitatea procurorilor, care i-ar ameninţa pe cei anchetaţi cu arestul până spun ce a declarat denunţătorul.

    Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    Într-o altă postare, Udrea mai spune că măsura arestului preventiv “s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată”.

    CSM a ajuns la concluzia că aceste afirmţii “sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie”.

    Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile lui Traian Băsescu, dar şi postările Elenei Udrea “au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare”.

  • CSM a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile lui Băsescu despre Kovesi şi Stanciu

    Preşedintele CSM, Marius Tudose, a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu cele mai recente afirmaţii ale fostului preşedinte referitoare la justiţie, făcute luni seară la postul de televiziune B1, dar şi cu privire la o postare a Elenei Udrea pe o pagină de socializare.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi „X-PRESS”- 6 aprilie 2015-, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, luni, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    Întrebat de ce nu îi sună pe Florian Coldea (adjunctul şefului SRI- n.r.), pe Codruţa Kovesi sau pe şefa ICCJ, Livia Stanciu, Traian Băsescu a declarat: “Pot să vă spun că din silă?”.

    Băsescu a continuat: “Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie”.

    Ulterior, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului şef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate şi că “foarte rar” ea s-ar putea lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni.

    “Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca ţară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca ţară din partea altor state şi cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, îşi exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraţilor. Foarte rar, şi cred că veţi vedea, că preşedintele Înaltei Curţi – şi aici, sigur, vorbesc în nume personal – m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfăşoară judecătorul Livia Stanciu”, a spus preşedintele ICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Pe de altă parte, Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    Tot marţi, în plenul CSM, a fost analizat un alt raport al Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, declaraţiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei şi asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independenţa procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din cadrul IJ.

    Membrii CSM au decis, în urma deliberărilor, să îşi însuşească raportul inspectorilor judiciari.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări după ce conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Consiliului să apere magistraţii, apreciind că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

  • CSM: Alina Bica a încălcat Codul deontologic al magistraţilor prin apariţia alături de Udrea la Paris

    Potrivit reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în şedinţa de miercuri Secţia pentru procurori a CSM a constatat că fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele de conduită reglementate de articolul 9 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, conform cărora ”judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitate lor”.

    Secţia pentru procurori a CSM a apreciat că, în principiu, relaţia de rudenie, căsătorie, afinitate şi prietenie dintre un magistrat şi orice altă persoană, inclusiv oameni politici, nu constituie o încălcare a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    ”În cazul de faţă însă, din probatoriul administrat, au rezultat elemente care o puteau determina pe doamna Alina Mihaela Bica să aibă reprezentarea faptului că afişarea publică a relaţiei de prietenie cu omul politic Elena Gabriela Udrea este de natură să afecteze aparenţa de imparţialitate în soluţionarea unor dosare aflate în instrumentarea DIICOT, dosare vizând persoane din anturajul doamnei Elena Gabriela Udrea şi cunoscute de către magistratul în cauză”, arată CSM

    Decizia de miercuri a Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi contestată la Plenul Consiliului în termen de cinci zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile.

    Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea Secţiei pentru procurori prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic, rămasă irevocabilă, se depune la dosarul profesional al Alinei Bica.

    Conducerea CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în 31 octombrie 2014, pentru a face verificări atât în cazul cererii Alinei Bica, pe atunci procuror-şef al DIICOT, de apărare a reputaţiei profesionale, cât şi raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    Sesizarea a fost făcută după ce fotografii cu Elena Udrea, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat “Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

    Bica a cerut CSM să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind aceste imagini, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă. Ulterior, Bica şi-a retras cererea.

    Elena Udrea declara, după publicarea acestor fotografii, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

    În luna ianuarie, Inspecţia Judiciară a stabilit că fostul şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele Codului deontologic al magistraţilor, în urma analizării fotografiilor în care Bica apare alături de Elena Udrea, în vacanţă la Paris, raportul IJ ajungând la Secţia de procurori a CSM.

    Faptul că Alina Bica a încălcat Codul deontologic nu o afectează decât în măsura în care, dacă ar fi achitată în mod definitiv de instanţa de judecată, ar trebui să fie evaluată de CSM, ca orice magistrat. În prezent, Bica este suspendată din magistratură, aflându-se în arest din 22 noiembrie 2014.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. În acest dosar, instanţa supremă a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu în cazul Alinei Bica, soluţia nefiind definitivă.

    Chiar dacă măsură ar rămâne definitivă, Alina Bica nu va putea fi eliberate din închisoare întrucât pe numele ei este emis un alt mandat de arestare, în dosarul în care este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu. În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

  • CSM sesizează Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor lui Băsescu despre dosarul Nana

    Inspectorii judiciar vor stabili dacă a fost sau nu încălcată independenţa justiţiei prin aceste declaraţii făcute de Traian Băsescu, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din CSM.

    Sesizarea Inspecţiei Judiciare de către CSM a fost făcută după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook despre sechestrul pus pe terenuri de la Nana, iar conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a cerut Consiliului să apere magistraţii, aprecizat că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

    “Măsurile procesuale dispuse de procurori într-un dosar penal sunt analizate şi validate doar de către judecători. Conducerea Ministerului Public apreciază ca fiind regretabil faptul că un fost preşedinte al României pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, acest lucru fiind de natură să afecteze prestigiul şi credibilitatea justiţiei”, a arătat PICCJ, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, în contextul aprecierilor emise în spaţiul public de către Traian Băsescu referitoare la dosarul penal care are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri amplasate în comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    Conducerea Ministerului Public a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei Justiţiei, să îşi îndeplinească obligaţia legală de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris, sâmbătă, pe Facebook, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    “Îmi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010. Pe fond, aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva mea”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

    El a ţinut să precizeze că “nu exclude posibilitatea ca în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”, adăugând că “asta va constata justiţia, iar cei care au încălcat legea vor răspunde”.

    “Sper ca astfel de investigaţii să se facă în toată ţara, începând spre exemplu cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firmă italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013 în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor nu s-a făcut nici o investigaţie?”, a mai scris Băsescu, pe pagina de socializare.

    Tribunalul Călăraşi a menţinut sechestrul pe terenul pe care fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, îl are în comuna Nana, despre care procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat ilegal.

    Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât şi pe cele ale unor inculpaţi din acest dosar.

    Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu.

    Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor în instanţă.

    În 4 iulie 2014, procurorii PICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

  • Vicepreşedintele CSM despre sancţionarea jurnaliştilor dacă divulgă informaţii din dosare: O măsură excesivă

    Bogdan Gabor a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că CSM, împreună cu jurnalişti, judecători şi procurori, a elaborat un ghid de colaborare a sistemului judiciar cu mass-media, în care sunt prevăzute ce elemente pot să ajungă la media sau ce elemente nu ar trebui să ajungă la media.

    Potrivit vicepreşedintelui CSM, printre elementele care nu ar trebui să ajungă în media sunt multe date cu caracter personal.

    Gabor a adăugat că ghidul a devenit obligatoriu pentru procurori în 2014, iar procurorul care dezvăluie informaţii cu caracter personal riscă sancţiuni disciplinare.

    Potrivit vicepreşedintelui CSM, au existat verificări privind aceste aspecte făcute de către Inspecţia Judiciară, iar “până la acest moment nu s-a demonstrat că vreun procuror ar fi lăsat pe surse să apară asemenea date”.

    “Cu siguranţă dacă vor mai apărea asemenea situaţii pe care să le putem demonstra vom lua măsurile care se impun. Acum e greu să spui unui jurnalist ce să dea şi ce să nu dea. În măsura în care el în cadrul unei anchete jurnalistice corecte poate să obţină anumite informaţii sigur că are această libertate, dar această libertate trebuie să se circumscrie normelor legale şi moralităţii, dacă vreţi”, a spus Gabor.

    Întrebat dacă este de părere că ar trebui să se impună anumite sancţiuni şi jurnaliştilor care dezvăluie informaţii ce nu sunt publice din dosare, Gabor a răspuns că acest lucru i se pare “excesiv”.

    “Opinii sunt şi pro şi contra. La nivel de discuţii se poate discuta orice. Putem discuta şi dacă este cazul să intrăm într-o asemenea dezbatere, dacă este cazul să impunem sancţiuni de un anumit tip care pot merge până la sancţiuni de tip penal împotriva jurnaliştilor. Mie mi s-ar părea excesiv, dar poate altor cetăţeni ar putea să nu le pară excesiv. Este o dezbatere”, a adăugat Bogdan Gabor.

    În aceeaşi conferinţă de presă, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că din punctul său de vedere în momentul de faţă există legislaţie care reglementează acest domeniu şi trebuie doar ca legea să fie aplicată de toată lumea.

    “Noi ştim bine şi înţelegem şi noi şi dumneavoastră că există un anumit apetit al mass-media pentru anumite tipuri de informaţii din dosarele penale şi în special cele aflate la urmărire penală. Se cam pierde acest apetit la momentul în care dosarele ajung să fie trimise în judecată. Normal, face deliciul societăţii. Din punctul meu de vedere, există la momentul acesta reglementare legislativă, care protejează dosarul penal al procurorului, incriminează scurgerile de informaţii, există legislaţie secundată, mă refer la ghidul pentru relaţia cu mass-media a CSM (…), deci existând legislaţie principală şi legislaţie secundară eu cred că este acoperită această zonă şi cred că fiecare la momentul respectiv trebuie să aplice legea şi să îşi facă datoria”, a afirmat Muscalu.

    Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu au participat, miercuri, la şedinţa de prezentare a bilanţului de activitate pe 2014 a Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.

  • CSM discută despre interzicerea afirmaţiilor publice în cazul celor cercetaţi sub control judiciar

    În contextul analizării raportului Inspecţiei Judiciare în cazul deputatului Elena Udrea, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că este necesară modificarea Codului de procedură penală, astfel încât suspecţilor implicaţi în dosare penale, care sunt cercetaţi sub control judiciar, să le fie interzis să facă declaraţii publice, atât prin intermediul presei, cât şi prin cel al reţelelor de socializare.

    Muscalu a subliniat că persoanele cercetate sub control judiciar şi care fac afirmaţii în spaţiul public pot transmite mesaje în mod indirect celorlalţi suspecţi din dosar.

    Fostul vicepreşedinte al CSM a precizat că această propunere de schimbare a Codului de procedură penală se analizează în cadrul Comisiei numărul 1 a CSM.

    Inspecţia Judiciară (IJ) a decis că declaraţiile publice făcute în ultima perioadă de Elena Udrea au afectat independenţa sistemului judiciar în ansamblul său, dar şi independenţa magistraţilor, raportul IJ în acest caz fiind analizat în şedinţa de joi a Consiliului Superior al Magistraturii.

    La începutul lunii februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor făcute de deputatul PMP Elena Udrea, în urma începerii urmăririi penale pe numele ei, de către procurorii anticorupţie.

    După ce Direcţia Naţională Anticuropţie (DNA) a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, deputatul PMP a declarat că implicarea sa în dosarul “Gala Bute” este legată de declaraţiile pe care le-a făcut la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea, arătând că este o încercare de “intimidare” şi de “decredibilizare” a sa.

    “Mi se pare evident în acest dosar (“Gala Bute”, n.r.) că apariţia lui este legată de declaraţiile pe care le-am făcut la adresa generalului Coldea. Nu se poate să faci percheziţii la patru ani şi ceva de la eveniment, ce mai poţi să găseşti după patru ani şi ceva? Consider că este o încercare de intimidare şi de decredibilizare a mea, într-un dosar de acum patru ani”, afirma Udrea.

    De asemenea, Elena Udrea declara, în 30 ianuarie, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au “o foarte bună relaţie”.

  • Dumbravă propune CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu

    “A fost declaraţia domnului preşedinte al Senatului României, care solicita CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi declaraţiile procurorului general legate de ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului Varujan Vosganian. Cred că putem analiza acum în plen dacă sesizăm sau nu Inspecţia Judiciară”, a spus Horaţius Dumbravă, la începutul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Dumbravă consideră că se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu, având în vedere că afirmaţiile şefului Senatului prezintă “gravitate”.

    “Dumnealui spune că trăim în republica procurorilor, că justiţia se imixtionează în activitatea Guvernului”, a susţinut Dumbravă.

    Membrii CSM au votat suplimentarea ordinii de zi, rezultatul alegerilor urmând să fie stabilit la sfârşitul şedinţei, după numărarea voturilor.

    “Consider că CSM ar trebui să sesizeze Inspecţia Judiciară în acest caz, aşa cum o face şi atunci când unii politicieni critică nepermis puterea judecătorească. După alegerile de anul trecut mi-am propus să mă abţin de la orice critică la adresa Preşedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi în niciun caz o critică la adresa Preşedintelui. El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de Preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu, şi nu într-un caz particular”, declara Tăriceanu, în 14 februarie.

    Călin Popescu Tăriceanu afirma, la acel moment, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris, în 12 februarie, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

    “Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului”, a arătat, în postarea sa pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, aflat atunci la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.

  • CSM nu-l sancţionează pentru tergiversarea dosarului pe judecătorul care l-a achitat pe Oprişan

    Secţia de judecători în materie disciplinară a CSM a stabilit, în şedinţa de miercuri, să nu admită propunerea inspectorilor judiciari, care au făcut un raport în cazul judecătorului Lucian Buta.

    Inspecţia Judiciară propunea sacţionarea magistratului pentru nesoluţionarea cu celeritate a dosarelor şi pentru folosirea unor “expresii inadexvate” în cuprinsul motivărilor.

    “Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Buta Lucian Rareş, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99, litera h), teza I şi articolul 99, litera s) din Legea 303/2004 privins statutul judecătorilor şi procurorilor, ca neîntemeiată”, a decis, miercuri, Secţia de judecători în materie disciplinară a CSM.

    Primul articol de lege la care se face referire în decizia CSM prevede că reprezintă abatere disciplinară “nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, din motive imputabile”, iar al doilea text de lege stipulează că este abatere disciplinară “utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat”.

    Decizia de miercuri a Secţiei de judecători a CSM nu este definitivă şi poate fi contestată la completul de cinci judecători de la instanţa supremă.

    În iunie 2014, Inspecţia Judiciară a început cercetarea disciplinară a judecătorului Lucian Buta. Anterior, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sesizase inspectorii judiciari privind posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii care judecau dosarul lui Marian Oprişan.

    “Dosarul cauzei se află de la data 2 decembrie 2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ patru ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arăta DNA.

    Sursa citată preciza că, pe parcursul celor 1.263 de zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoştea că dosarul era pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    “Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, sublinia DNA.

    Între timp, în 6 februarie, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, trimis în judecată de DNA în 2006, pentru fapte de corupţie, a fost achitat, decizia fiind luată de Judecătoria Cluj-Napoca.

    Potrivit deciziei instanţei, Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În legătură cu acelaşi caz, experţii contabili din dosarul de corupţie în care a fost judecat Oprişan au fost trimişi în judecată de DNA, fiind acuzaţi că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţi. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar experta Elena Valentina Muşuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

    A doua zi după trimiterea expertelor în judecată şi anterior pronunţării deciziei în cazul său, Marian Oprişan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul “Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători” preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

    Oprişan spunea, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă “un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel”.