BusinessMagazin

Tag: credite ipotecare

  • Dacă nu investiţi, măcar consumaţi

    Sondajul BNR din august privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei relevă că în perioada aprilie-iunie, cererea de credite din partea companiilor a cunoscut doar “o creştere marginală la nivel agregat”, iar cererea din partea populaţiei a crescut, indiferent de destinaţia creditului (ipotecar sau de consum). Pentru al treilea trimestru, băncile consultate (sondajul este efectuat în rândul primelor 10 bănci după cota de piaţă, care deţin cca 80% din totalul creditării) aşteaptă o reducere a cererii de credite din partea companiilor, determinată în special de scăderea cererii din partea corporaţiilor, şi o creştere a cererii din partea populaţiei.

    Este al doilea sondaj de la începutul lui 2013 încoace, după cel din mai anul acesta, unde se manifestă net această tendinţă divergentă, după ce în sondajul din februarie era aşteptată stagnare în cazul tuturor categoriilor de credite pentru populaţie şi scădere a cererii de credite din partea companiilor (la acest din urmă capitol, situaţia a rămas neschimbată din 2012 până acum). În acelaşi timp, băncile consideră că riscul de credit asociat companiilor este în creştere la nivelul IMM şi constant în cazul corporaţiilor, cele mai riscante sectoare fiind imobiliarele, construcţiile şi intermedierea financiară. Pentru T3, băncile văd o relaxare moderată a termenilor de creditare, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie, în special în cazul împrumuturilor pentru cumpărarea de locuinţe şi terenuri, inclusiv în contextul în care preţurile locuinţelor sunt aşteptate să scadă în continuare.

    Aceste evoluţii au două explicaţii. Pe de o parte, încurajarea consumului intern ca nouă pârghie de susţinere a economiei, începând de anul trecut, când salariul mediu brut a avut cea mai mare creştere de la începutul crizei încoace (de la 463 la 490 de euro). Tendinţa n-a fost specifică doar României, ci şi altor ţări din Est care au depăşit grosul efortului de ajustare fiscală din primii ani de criză; ea a fost încurajată de guverne ca soluţie de rezervă pentru cazul unei recăderi în recesiune a zonei euro, principala destinaţie de export a esticilor, şi pornind de la exemplul Poloniei, unde menţinerea cererii interne la un nivel rezonabil a ferit ţara de recesiune. Pe de altă parte, e vorba de rezultatul de până acum al restructurării în sistemul bancar şi al eforturilor de remediere a dezechilibrelor atât între credite şi depozite, cât şi între creditele în lei şi cele în valută, cu dobânzile aferente, influenţate în grade variabile de politica BNR de relaxare treptată a politicii monetare. În iulie, împrumuturile imobiliare în lei au ajuns mai ieftine chiar decât cele în euro, cu o dobândă efectivă medie de 5,2% pe an, la jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani.

    Conform viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, rata creditelor neperformante a scăzut în iulie la 17,7%, de la un maxim de 22,3% în primăvara acestui an, iar indicatorul de solvabilitate în sistemul bancar (limita minimă cerută de BNR: 8%) a crescut de anul trecut până acum de la sub 15% la 17%. Dezintermedierea bancară, un proces inevitabil şi temut de toată lumea după 2008, a fost însoţită şi de aspecte pozitive: dacă băncile străine au retras în cinci ani şi jumătate 9 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 13 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în schimb a crescut tendinţa de economisire (depozitele atrase de bănci de la populaţie şi companii au crescut în acelaşi interval cu aproape 11 mld. euro, la 49 mld. euro), iar dezechilibrul dintre creditele în valută şi cele în lei s-a redus. Potrivit analiştilor Raiffeisen, ponderea creditului neguvernamental în valută, considerată pe parcursul ultimilor zece ani, a coborât de la un maxim de 63,4% atins în 2011 până la 61,2% anul trecut, deşi valoarea este departe încă de minimul de 47,3% atins în 2006. Restrângerea creditării în valută explică şi faptul că, dacă ponderea maximă în PIB atinsă după 2004 de creditul neguvernamental a fost de 40% (2010 şi 2011), ulterior aceasta s-a micşorat progresiv până la 34,8% anul trecut. Comparaţia istorică din datele Raiffeisen relevă însă şi un lucru alarmant.

  • Dacă nu investiţi, măcar consumaţi

    Sondajul BNR din august privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei relevă că în perioada aprilie-iunie, cererea de credite din partea companiilor a cunoscut doar “o creştere marginală la nivel agregat”, iar cererea din partea populaţiei a crescut, indiferent de destinaţia creditului (ipotecar sau de consum). Pentru al treilea trimestru, băncile consultate (sondajul este efectuat în rândul primelor 10 bănci după cota de piaţă, care deţin cca 80% din totalul creditării) aşteaptă o reducere a cererii de credite din partea companiilor, determinată în special de scăderea cererii din partea corporaţiilor, şi o creştere a cererii din partea populaţiei.

    Este al doilea sondaj de la începutul lui 2013 încoace, după cel din mai anul acesta, unde se manifestă net această tendinţă divergentă, după ce în sondajul din februarie era aşteptată stagnare în cazul tuturor categoriilor de credite pentru populaţie şi scădere a cererii de credite din partea companiilor (la acest din urmă capitol, situaţia a rămas neschimbată din 2012 până acum). În acelaşi timp, băncile consideră că riscul de credit asociat companiilor este în creştere la nivelul IMM şi constant în cazul corporaţiilor, cele mai riscante sectoare fiind imobiliarele, construcţiile şi intermedierea financiară. Pentru T3, băncile văd o relaxare moderată a termenilor de creditare, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie, în special în cazul împrumuturilor pentru cumpărarea de locuinţe şi terenuri, inclusiv în contextul în care preţurile locuinţelor sunt aşteptate să scadă în continuare.

    Aceste evoluţii au două explicaţii. Pe de o parte, încurajarea consumului intern ca nouă pârghie de susţinere a economiei, începând de anul trecut, când salariul mediu brut a avut cea mai mare creştere de la începutul crizei încoace (de la 463 la 490 de euro). Tendinţa n-a fost specifică doar României, ci şi altor ţări din Est care au depăşit grosul efortului de ajustare fiscală din primii ani de criză; ea a fost încurajată de guverne ca soluţie de rezervă pentru cazul unei recăderi în recesiune a zonei euro, principala destinaţie de export a esticilor, şi pornind de la exemplul Poloniei, unde menţinerea cererii interne la un nivel rezonabil a ferit ţara de recesiune. Pe de altă parte, e vorba de rezultatul de până acum al restructurării în sistemul bancar şi al eforturilor de remediere a dezechilibrelor atât între credite şi depozite, cât şi între creditele în lei şi cele în valută, cu dobânzile aferente, influenţate în grade variabile de politica BNR de relaxare treptată a politicii monetare. În iulie, împrumuturile imobiliare în lei au ajuns mai ieftine chiar decât cele în euro, cu o dobândă efectivă medie de 5,2% pe an, la jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani.

    Conform viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, rata creditelor neperformante a scăzut în iulie la 17,7%, de la un maxim de 22,3% în primăvara acestui an, iar indicatorul de solvabilitate în sistemul bancar (limita minimă cerută de BNR: 8%) a crescut de anul trecut până acum de la sub 15% la 17%. Dezintermedierea bancară, un proces inevitabil şi temut de toată lumea după 2008, a fost însoţită şi de aspecte pozitive: dacă băncile străine au retras în cinci ani şi jumătate 9 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 13 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în schimb a crescut tendinţa de economisire (depozitele atrase de bănci de la populaţie şi companii au crescut în acelaşi interval cu aproape 11 mld. euro, la 49 mld. euro), iar dezechilibrul dintre creditele în valută şi cele în lei s-a redus. Potrivit analiştilor Raiffeisen, ponderea creditului neguvernamental în valută, considerată pe parcursul ultimilor zece ani, a coborât de la un maxim de 63,4% atins în 2011 până la 61,2% anul trecut, deşi valoarea este departe încă de minimul de 47,3% atins în 2006. Restrângerea creditării în valută explică şi faptul că, dacă ponderea maximă în PIB atinsă după 2004 de creditul neguvernamental a fost de 40% (2010 şi 2011), ulterior aceasta s-a micşorat progresiv până la 34,8% anul trecut. Comparaţia istorică din datele Raiffeisen relevă însă şi un lucru alarmant.

  • Cea mai mare realizare a deceniului: Creditele ipotecare în lei au ajuns mai ieftine decât cele în euro

     Creditele imobiliare în lei le-au egalizat pe cele în euro ca nivel al costului efectiv în primăvară, pe fondul ajustării preţului împrumuturilor la evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară, ajunse la minime istorice datorită procesului de relaxare monetară derulat de BNR şi a lichidităţii excedentare din sistemul bancar.

    Dobânzile medii la creditele imobiliare în lei şi euro s-au mişcat în jurul a 5,5% pe an în perioada martie-mai, potrivit celor mai recente date agregate de BNR, dar ofertele existente pe piaţă în prezent sugerează o lărgire a ecartului de dobândă, în favoarea împrumuturilor în lei.

    Cea mai avantajoasă ofertă standard de credit în lei este afişată în prezent de banca de stat CEC Bank, cu o dobândă efectivă de 5,53% pe an, adică o rată lunară de sub 1.000 de lei pentru un credit de 178.000 de lei echivalentul a 40.000 de euro) acordat pe o perioadă de 30 de ani. Cel mai ieftin ipotecar standard în euro  are o dobândă efectivă de 5,91% pe an, potrivit datelor agregate de portalul Conso.ro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Leul a recuperat toată pierderea în faţa euro cu preţul unui derapaj spectaculos al dobânzilor

    ROBOR pe o zi, care este în general caracterizată de o volatilitate mai mare, a explodat la 4,3% după ce intrase chiar şi sub pragul de 1%.

    Aşa s-au topit dobânzile interbancare „ireal” de scăzute pe care BNR le imprimase pe piaţă prin menţinerea unor excedente de lichiditate de miliarde de lei. Unde a dispărut lichiditatea? Mai mult ca sigur că nu s-a spart conducta creditelor în lei, nici Mi­nis­terul Finanţelor nu a avut vreun acces de foame de lei şi probabil că nici capitalul străin care a fugit de pe ruble, forinţi sau lire tur­ceşti nu s-a adăpostit pe piaţa de la Bucureşti.

    Rămâne varianta clasicelor intervenţii valutare indirecte ale BNR pentru susţinerea leului de vreme ce saltul dobânzilor a mers în oglindă cu scăderea cursului leu/euro chiar sub pragul de 4,50 lei/euro, după ce lunea trecută banca centrală afişase o paritatea de 4,54 lei/euro. Astfel, leul şi-a revenit miraculos, în timp ce forintul, zlotul, lira turcească şi chiar şi coroana cehă au continuat să resimtă suflul provocat de retragerile de capital străin de pe pieţele emergente.

    Creşterea brutală a dobânzilor la lei îi făcuse pe unii jucători să se aştepte la o operaţiune repo prin care BNR să ofere acces la lichiditate băncilor, însă banca centrală a anunţat explicit că nu are de gând să atenueze astfel efectul presupuselor vânzări de valută/cumpărări de lei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ipotecarele în lei au ajuns la acelaşi preţ cu cele în euro

    Stocul creditelor în lei acordate pentru achiziţia de locuinţe a depăşit 3 miliarde de lei în noiembrie după accelerarea vânzărilor în toamna trecută, ca rezultat al mutării programului Prima casă exclusiv pe lei şi al scăderii dobânzilor. Circa 2.000 de credite ipotecare în lei au fost vândute în luna noiembrie.
     
    Costul leilor pe piaţa interbancară a scăzut în prezent la minime istorice, iar băncile au ajustat la rândul lor dobânzile la creditele în lei. La nivelul actual de 2% al Robor la 3 luni (indicatorul utilizat ca referinţă pentru costul creditelor de retail) un credit în lei a ajuns la o dobândă efectivă egală cu cea a unui credit în euro.
     
    Astfel, rata lunară la un credit de 180.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) contractat pe 30 de ani porneşte la 950 de lei (210 euro). Suma de rambursat până la finalul contractului este de 363.000 de lei, iar dobânda efectivă este de 5,7% pe an. Spre comparaţie, un credit în euro de aceeaşi valoare are o rată lunară de 220 de euro.
     
    Creditele în lei au fost ocolite mult timp de clienţi tocmai din cauza dobânzilor prea mari. De exemplu, rata la un credit în lei era cu circa 30% mai mare faţă de rata la un ipotecar în euro la începutul anului trecut. Bancherii au promovat în trecut agresiv împrumuturile în valută, în condiţiile în care aveau resurse ieftine de la băncile-mamă din străinătate.
     
    Dispariţia acestor resurse au forţat bancherii să mizeze mai mult pe creditele în lei, strategia acestora fiind sprijinită şi de politica de relaxare monetară a băncii centrale. Dobânda-cheie la lei a fost redusă cu 1,5 puncte procentuale în ultima jumătate de an, la un minim de 3,75% pe an.
     

    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.01.2014

     
     

  • BCR a ieftinit creditele în lei cu până la un punct procentual

     “Cu un nivel al ratelor dobânzilor aflate la un minim istoric, vedem o excelentă oportunitate de a sprijini economia cu credite avantajoase”, a declarat într-un comunicat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR.

    Astfel, pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă, nivelul acesteia a fost redus cu un punct procentual, la 5,25% pe an pentru clienţii care îşi încasează salariul în cont la BCR, iar pentru cele cu dobândă variabilă pe toată perioada, marja băncii este diminuată cu 0,4 puncte procentuale, dobânda pornind de la 5,49% pe an.

    Costul împrumuturilor acordate în cadrul Programului Prima Casă a fost micşorat prin majorarea bonusului de dobândă acordat clienţilor care îşi încasează / vor încasa salariul la BCR, de la 0,2% la 0.5%, dobânzile pornind de la 4,44%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste un milion de britanici şi-ar putea pierde locuinţele dacă banca centrală creşte dobânda

     Persoanele care nu au profitat de dobânzile aflate la minime record pentru a-şi achita creditele riscă să fie copleşiţi de creşterea inevitabilă a acestora. Dobânda de politică monetară a Băncii Angliei se află la nivelul minim record de 0,5%, notează cotidianul The Guardian.

    “Creşterea costurilor pentru energie, alimente şi transport a absorbit orice venit excedentar pe care l-ar fi avut populaţia. Asta înseamnă că în unele situaţii nu mai au nimic pentru a face faţă unor rate mai mari la creditele ipotecare”, a declarat şeful organizaţiei Citizens Advice, Gillian Guy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan va plăti despăgubiri de 4,5 miliarde dolari către 21 de mari instituţii financiare

     Printre cele 21 de instituţii se numără BlackRock şi Pacific Investment Management Co., două dintre cele mai mari fonduri de investiţii financiare la nivel mondial, grupul de asigurări MetLife şi Goldman Sachs Asset Management, potrivit WSJ.

    Acelaşi grup de investitori au obţinut anterior 8,5 miliarde de dolari de la Bank of America, care a fost vizată de acuzaţii similare.

    În cazul JPMorgan, fondurile au cerut daune de până la 5,75 miliarde de dolari, acuzând nereguli şi o conduită incorectă în perioada 2005-2008 în ceea ce priveşte vânzarea de titluri bazate pe credite ipotecare către investitori. Acuzaţiile vizează atât JPMorgan, cât şi băncile Bear Stearns şi Washington Mutual, preluate în 2008 de grup după ce au ajuns în colaps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Garanti România şi-a dublat profitul

    Totodată, veniturile nete consolidate ale grupului au urcat la 91,4 milioane de euro. La finele lunii septembrie 2013, totalul activelor se ridică la 1,843 miliarde de euro.Toate cele patru companii din cadrul Garanti au înregistrat profit. GarantiBank a avut un profit net de 21,5 milioane de euro în primele nouă luni din 2013, de trei ori mai mult decât anul trecut, Garanti Credite de Consum – 1,7 milioane de euro, Garanti Leasing – 2,3 milioane de euro şi Garanti Credite Ipotecare – 0,8 milioane de euro profit net.

    În acest moment, GarantiBank este prezentă la nivel naţional prin 78 de agenţii şi prin intemediul canalelor alternative de distribuţie. Numărul bancomatelor BancoSmart a urcat la 262, fiind cea mai extinsă reţea naţională de ATM-uri inteligente. Numărul de POS-uri este de 7.866, iar cel de carduri de 230.000.

    Grupul Garanti reuneşte GarantiBank, Garanti Leasing (marca sub care funcţionează compania Motoractive IFN SA), Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA) şi Garanti Credite Ipotecare. Grupul Garanti oferă servicii financiare pe piaţa locală către peste 450.000 de clienţi.

    Grupul Garanti este deţinut de către Turkyie Garanti Bankasi (TGB), cea mai profitabilă şi a doua cea mai mare bancă după active din Turcia.
     

  • Greaua moştenire a creditelor în valută apasă Ungaria

    Guvernatorul Gyorgy Matolcsy declarase la 23 iulie că orizontul de reducere a dobânzii se situează între 3 şi 3,5%. Banca s-a ferit să reducă însă dobânda mai mult, încercând să evite astfel pe cât posibil tendinţa generală de părăsire a activelor din pieţele emergente de către investitori, tendinţă la care Ungaria este foarte vulnerabilă, din cauza ponderii mari a îndatorării în valută. Pe parcursul lunii august, forintul s-a depreciat cu 6,5% faţă de euro.

    Deja, pentru a reglementa chestiunea creditelor ipotecare în valută, guvernul studiază în prezent mai multe variante, toate implicând conversia creditelor în forinţi, însoţită fie de o restructurare a termenilor de credit, fie de subvenţii guvernamentale pentru datornici.

    Creditele ipotecare în valută echivalează cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajung la echivalentul a 40% din PIB.